Republica Moldova înnovează legislația privind starea de asediu și starea de război

Republica Moldova pregătește un nou proiect de lege care va înlocui actuala reglementare din 2004 privind starea de asediu și starea de război. Inițiativa vizează actualizarea cadrului legislativ în urma schimbărilor intervenite în structurile instituționale și în mediul de securitate din regiune. Proiectul stabilește responsabilitățile instituțiilor statului și măsurile care pot fi aplicate în situații de criză majoră.

Vitalie Cojocari, șef adjunct al unei direcții din cadrul Ministerului Apărării, a explicat la Radio Moldova necesitatea adaptării legii la noile realități. „În decurs de 20 de ani s-au schimbat atât instituțiile statului... Mai mult, însă, și mediul de securitate s-a schimbat și o asemenea lege este ceva normal într-un stat democratic: o modificare, actualizare, adaptare la noile amenințări la securitatea statului”, a susținut Cojocari.

Documentul definește condițiile pentru instituirea celor două stări excepționale. Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul unui risc iminent de agresiune armată sau al unor acțiuni ostile de natură militară, în timp ce starea de război se referă la un atac concret împotriva țării. Decizia de instaurare a acestor regimuri revine Parlamentului, la propunerea autorităților competente.

Un aspect central al dezbaterii îl reprezintă posibila mobilizare a rezerviștilor, care a stârnit îngrijorări în ceea ce privește cetățenii din diaspora. Alexandru Strătilă, șeful Direcției juridice din Ministerul Apărării, a clarificat că proiectul nu prevede măsuri coercitive pentru a-i aduce pe moldovenii stabiliți peste hotare înapoi în țară. Obligația de mobilizare se aplică exclusiv persoanelor care au statut de rezervist și care au primit un ordin de chemare.

Proiectul introduce și modificări privind libertatea de deplasare. Legislația anterioară obliga cetățenii să anunțe autoritățile militare oricât timp ar fi lipsiți de la locul de trai. Noul cadru legal introduce un prag de 12 ore, exonerând cetățenii de obligația de notificare pentru deplasările mai scurte decât această perioadă.

Expertul în securitate Artur Leșcu, de la Comunitatea WatchDog, consideră actualizarea necesară pentru ca statul neutru să își consolideze capacitățile de apărare. „Cât statul este neutru, cu atât mai mult trebuie să conteze doar pe forțe proprii... Sunt noi condiții și e foarte firesc ca statul să se gândească la securitatea proprie și la securitatea cetățenilor”, a menționat Leșcu.

Inițiativa a generat reacții divergente. Liderul partidelui socialist, Igor Dodon, a criticat proiectul și a cerut retragerea sa, asociind-mă-l cu alte măsurile recente (planuri de producție a dronelor, acorduri militare) și văzând în ele pregătirea pentru implicarea Republicii Moldova într-un conflict. De asemenea, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat lansarea unei petiții împotriva adoptării documentului.

Președinta Maia Sandu și-a exprimat sprijinul pentru existența unei legislații actualizate, recunoscând că acest lucru nu presupune intenția de a intra într-un război, ci de a avea reguli clare în cazul unei amenințări. Cu toate acestea, ea a criticat Ministerul Apărării pentru modul în care a comunicat public proiectul, considerând că explicațiile despre noiile reguli nu au fost oferite din timp, ceea ce a stârnit nelămuriri în rândul populației.