Mergi la conținut

Vasile Tofan susține necesitatea proiectului de lege privind starea de asediu: Trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile

Actualizare Costiuc cere strângerea de semnături pentru retragerea proiectului de lege al stării de asediu

Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a lansat o campanie de strângere a semnăturilor pentru a solicita retragerea proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război, calificând inițiativa drept o isterizare a societății. Deputatul a relatat că a primit numeroase contacte din partea cetățenilor, inclusiv ai diasporii, care resping ideea unui astfel de cadru legal.

Deputatul Ion Chicu, din blocul parlamentar „Alternativa”, s-a alăturat criticii proiectului, solicitând clarificări privind definiția stării de asediu. Acesta a avertizat că instituirea acestui regim implică consecințe grave, precum amânarea sau interzicerea alegerilor, și a cerut argumente solide din partea autorilor în legătură cu invocarea atacurilor hibride.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins acuzațiile opoziției, calificându-le drept ipocriză, având în vedere vecinătatea Republicii Moldova cu un stat aflat în război deschis. Grosu a confirmat că proiectul va fi analizat atent, inclusiv opiniile exprimate de diaspora, și a promis dezbateri publice dacă inițiativa ajunge în Legislativ. Premierul Vasile Tofan a reiterat necesitatea proiectului, spunând că nu se poate ignora realitatea războiului vecin și că țara trebuie să fie pregătită pentru toate situațiile, inclusiv excepționale, pentru a evita improvizațiile în timp de criză. Această poziție continuă declaratia sa din 5 noiembrie, când a subliniat importanța unui cadru legal robust. Proiectul, elaborat de Ministerul Apărării, stabilește noi reguli pentru situații de asediu sau război, definind atribuțiile autorităților și obligațiile cetățenilor. Măsurile pot include restricții de circulație, folosirea temporară a bunurilor private și mobilizarea anumitor categorii de cetățeni. În ceea ce îi privește pe cei din diaspora, obligația de a reveni în țară se aplică exclusiv celor supuși mobilizării care au primit un ordin de chemare sau o informare oficială. Textul legislativ se află în prezent în faza de consultări publice, fără a fi fost încă votat. Această etapă permite societății civile și cetățenilor să își exprime poziția înainte ca proiectul să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere în comisii și în plen. Inițiativa Guvernului, care vizează actualizarea Legii nr. 212/2004, rămâne un subiect de dezbatere politică intensă. În timp ce executivul insistă pe siguranța națională și pregătirea pentru scenariile de criză, opoziția și parte din societatea civilă văd în proiect o sursă de anxietate și o potențială amenințare la adresa libertăților individuale și a statutului cetățenilor. Autoritățile au promis transparență și dialog în procesul legislativ. Secretarul de stat Ghenadie Cojocaru a menționat anterior că termenele de consultare sunt cruciale, iar textul final va reflecta nu doar nevoile de securitate, ci și preocupările cetățenilor, inclusiv ale celor din diaspora care își exprimă îngrijorarea legată de mobilizare.

Actualizare Opoziția îi cere Guvernului să retragă proiectul privind starea de asediu: „Au băgat anxietate și frică”

Opoziția din Republica Moldova a demarat o campanie de retragere a proiectului de lege privind starea de asediu și de război, pe care îl acuză pe guvernanti că își pregătesc țara pentru conflict și pentru recrutare forțată. Petiția inițiată de deputații opoziției a dus la tensiuni politice acute, președintele Parlamentului, Igor Grosu, calificând atitudinea partidelor de opoziție drept ipocrizie.

Disputa legislative se concentrează asupra unei prevederi care prevede obligația pentru cetățenii cu obligații militare, aflați peste hotare, de a reveni în țară în caz de mobilizare. Deputații Vasile Costiuc (Democrația Acasă) și Igor Dodon (PSRM) au criticat dur planul, prezentându-l ca pe o pregătire de război care contravine promisiunilor electorale ale guvernării privind pacea.

Vasile Costiuc a inițiat o petiție formală, acuzynd guvernarea că a câștigat alegerile peplatforma „vrem pace” și că acum „pregătește războiul”. Igor Dodon a relatat că proiectul a stârnit temeri severe în rândul cetățenilor, menționând că zeci de persoane i s-ar fi adresat declarând că sunt gata să renunțe la cetățenia Republicii Moldova pentru a evita posibila recrutare forțată.

În fața criticilor, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins acuzațiile, etichetând opoziția drept ipocrită. El a promis că, odată ce proiectul va fi inclus în ordinea de zi legislativă, vor avea loc dezbateri publice. Grosu a asigurat că autoritățile vor analiza atent atât textul legislației, cât și opiniile venite din diaspora, pentru a răspunde îngrijorărilor cetățenilor.

Experții au clarificat natura disputei, arătând că prevederea controversată vizează strict persoanele cu obligații militare existente, în special rezerviștii Armatei Naționale, și nu întreaga populație. Artur Leșcu, de la Comunitatea Watchdog, a subliniat caracterul alarmist al retoricii politic, menționând că proiectul se află încă în fază de consultări publice și nu a fost votat.

Leșcu a explicat că nu va exista nicio urmărire forțată a tuturor cetățenilor din străinătate, ci doar aplicarea legii pentru cei cu statusuri militare specifice. Proiectul actualizează Legea nr. 212/2004, adaptând-o la contextul regional al războiului din Ucraina și la riscurile hibride moderne, cum ar fi atacurile cibernetice și utilizarea dronelor.

Secretarul de stat Ghenadie Cojocaru a descris scopul noului cadru legal: acesta va preciza condițiile de declarare a stărilor de criză, atribuțiile fiecărui instituțional și mecanismele de verificare parlamentară a deciziilor executive. Termenul limită pentru trimiterea propunerilor către Ministerul Apărării este stabilit pentru 17 noiembrie 2026.

Expertul Arture Leșcu a reamintit că textul legislației nu a fost încă adoptat, ci este supus consultărilor publice până la 17 noiembrie. Acesta a disipat miturile circulate în spațiul public, afirmând că statul nu va „alerga după femeile care muncesc peste hotare”, ci se va adresa exclusiv persoanelor cu obligații legale stabilite.

Actualizarea legislației actuale din 2004 este motivată de Ministerul Apărării prin necesitatea adapării la noile realități de securitate, incluzând amenințările hibride și contextul regional. Documentul vizează stabilirea unor mecanisme clare de răspuns la crize majore.

Potrivit Ghenadiei Cojocaru, proiectul va stabili rolurile precise ale instituțiilor statale în starea de asediu sau de război și va intensifica transparența deciziilor. Consultările publice se încheie pe 17 noiembrie, fiind o etapă crucială în procesul legislativ înainte de transmiterea proiectului către Parlament.

Vasile Tofan susține necesitatea proiectului de lege privind starea de asediu: Trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile
Premierul Vasile Tofan consideră că Republica Moldova trebuie să aibă un cadru legal clar pentru situații excepționale, criticat de opoziție, și își încurajează partenerii politici să participe la dezbateri.

Premierul Vasile Tofan susține necesitatea adoptării proiectului de lege privind starea de asediu și starea de război, afirmând că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru toate situațiile, mai ales în contextul proximității față de un stat afectat de război de aproape cinci ani. Soluția legislativă vizează stabilirea unor reguli clare pentru perioadele de criză, inclusiv posibilitatea obligării cetățenilor aflați peste hotare, supuși mobilizării, să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare, o prevedere care a stârnit critici din partea opoziției.

Într-o declarație publicată joia trecută, 5 noiembrie, șeful Guvernului a subliniat importanța existenței unui cadru legal robust pentru gestionarea riscurilor. Tofan a declarat: „Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape cinci ani, trebuie să aibă un cadru legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut”. Premierul a încurajat participarea opoziției la dezbateri, considerând că exprimarea argumentelor proprii este un semn al democrației și esențială pentru evitarea improvizațiilor în timpul crizelor.

Proiectul, elaborat de Ministerul Apărării, urmează să fie examinat de Guvern, avizat de ministerelor specializate și transmis ulterior Parlamentului pentru dezbatere în comisii și în plen. Documentul care propune înlocuirea Legii nr. 212/2004 stabilește noi reguli pentru instituirea regimurilor excepționale, inclusiv pentru amenințările hibride grave la adresa securității naționale. Printre măsurile posibile se numără restricții de circulație, evacuarea populației din zonele de risc, rechiziția bunurilor private contra despăgubiri sau suspendarea alegerilor și referendumurilor pe durata regimului de criză. Unele prevederi vizează specific rezervoaristii și specialiștii militari stabilizați în străinătate, care ar putea fi solicitați să revină în țară.

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email