Maia Sandu susține legea privind starea de asediu și de război, avertizând asupra unor politicieni care sperie populația

Președinta Maia Sandu a susținut public necesitatea aprobării noului cadru legislativ pentru starea de asediu și de război, argumentând că proiectul elaborat de Ministerul Apărării conține prevederi standard, comune legislațiilor statelor democratice. Șefa statului a explicat că actualizarea normelor este imperativă, vechea lege din 1992 fiind depășită, și a subliniat că existența acestui cadru legal nu implică intenția autorităților de a recurge la aceste măsuri, ci doar dorința de a fi pregătiți pentru evenimente excepționale.

Maia Sandu a criticat puternic opoziția, acuzând anumiti politicieni, printre care liderul socialiștilor Igor Dodon și reprezentanții blocului „Alternativa“ (Alexandr Stoianoglo), de exploatarea subiectului securității pentru a genera panică și diviziuni sociale. Președinta a recunoscut însă și responsabilitatea Ministerului Apărării pentru acest context, solicitând o comunicare mai transparentă și proactivă din partea instituției pentru a evita interpretările eronate ale inițiativei legislative.

Inițiativa legislativă, publicată pe 3 noiembrie pentru consultări publice deschise până pe 17 noiembrie, propune înlocuirea Legii nr. 212/2004. Documentul reglementează instituirea stării de asediu prin hotărâre parlamentară și a celei de război prin decret prezidențial, oferind autorităților dreptul de a impune restricții de circulație, de a evacua populația din zonele de risc sau de a achiziționa forțe din diaspora doar în cazul rezerviștilor din rezerva activă. Premierul Vasile Tofan a respins acuzațiile opoziției conform cărora proiectul pregătește țara pentru un conflict armat, menționând importanța pregătirii pentru crize într-o regiune instabilă.

Președinta Maia Sandu consideră necesară actualizarea legislației privind starea de asediu și de război, motivând decizia prin caracterul depășit al vechiului cadru legal. Ea subliniază că noul proiect conține prevederi standard, similare celor din legislația altor state.

Șefa statului a reamintit că Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru situații excepționale, deși autoritățile își doresc evitarea acestora.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând, pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92, era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările, nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadrul legal și pentru situații grave”, a declarat președinta.

Maia Sandu a criticat politicienii care, conform ei, au prezentat eronat prevederile proiectului pentru a provoca teamă și divizare în societate. În același timp, a recunoscut că Ministerul Apărării ar fi trebuit să comunice proactiv necesitatea modificărilor.

„Cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte, ca ele să nu fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției”, a adăugat șefa statului.

Proiectul Ministerului Apărării, care stârnește controverse, prevede restricționarea circulației, suspendarea alegerilor și referendumurilor, rechiziționarea bunurilor private și stabilirea unor obligații pentru cetățenii din diaspora în caz de mobilizare.

Ministerul Apărării a respins speculațiile privind aducerea forțată a moldovenilor din diaspora, precizând că aceștia vor putea reveni în țară voluntar.

Opoziția a criticat inițiativa și a cerut retragerea proiectului, invocând statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

Documentul va trece prin procedurile de avizare și consultare publică înainte de a fi examinat de Guvern și Parlament.

Starea de asediu ar putea fi instituită în Republica Moldova și în cazul unor acțiuni hibride sau subversive cu o componentă militară identificabilă, care creează un pericol grav pentru securitatea țării, potrivit proiectului Ministerului Apărării.

Titlu: Maia Sandu justifică legea privind starea de asediu: „Sperăm ca să nu ajungem acolo” Descriere: Președinta Republicii Moldova a apărat necesitatea actualizării cadrului legal pentru situații de criză, criticând totodată opoziția pentru crearea panicii și cerând guvernantilor o comunicare mai transparentă.

Maia Sandu susține că Republica Moldova are nevoie de o legislație actualizată pentru gestionarea stării de asediu sau de război, deși autoritățile depun eforturi pentru a preveni asemenea scenarii. Potrivit șefei statului, proiectul elaborat de Ministerul Apărării conține prevederi care sunt standard și se regăsesc în legile altor țări. Moldova 1

Șefa statului a precizat că proiectul face parte dintr-un proces mai amplu de actualizare a legislației în domeniul apărării, lansat în contextul unei conferințe de presă din 6 noiembrie. Moldova 1

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând, pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în '92, era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi-standard pe care le regăsiți în legile din toate țările, nu este nimic deosebit”, a declarat președinta. Moldova 1

Existența unor reguli pentru situații excepționale nu înseamnă că autoritățile își doresc instituirea acestora, a adăugat șefa statului. Moldova 1

„Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadru legal adus în ordine”, a precizat Maia Sandu. Moldova 1

Președinta a acuzat unii politicieni că au folosit proiectul pentru a alimenta panica în rândul cetățenilor. În același timp, ea a recunoscut că Ministerul Apărării ar fi trebuit să prezinte și să explice mai devreme prevederile documentului, pentru a preveni interpretările eronate. Moldova 1

„Evident că politicienii rău intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie. Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să vină, să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției”, a declarat Maia Sandu. Moldova 1

Amintim că Ministerul Apărării a propus o nouă lege privind regimul stării de asediu și al stării de război, care ar urma să înlocuiască legislația în vigoare. Documentul stabilește condițiile în care pot fi instituite aceste regimuri excepționale, atribuțiile autorităților și măsurile care pot fi aplicate pentru apărarea țării. Moldova 1

Printre prevederile care au provocat discuții se numără posibilitatea restrângerii libertății de circulație, măsurile de mobilizare a rezerviștilor și obligațiile care ar putea reveni cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova 1

Proiectul reglementează și funcționarea instituțiilor publice, a infrastructurii critice și a economiei în situații excepționale. Moldova 1

Inițiativa a fost criticată de reprezentanți ai opoziției parlamentare. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, susținând că acesta provoacă îngrijorări în societate. O solicitare similară a fost formulată de liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a anunțat lansarea unei petiții împotriva adoptării documentului. Moldova 1

La rândul său, deputatul blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și a criticat momentul ales pentru promovarea inițiativei. Moldova 1

În replică, premierul Vasile Tofan a declarat că statul trebuie să fie pregătit pentru eventuale situații de criză și a respins interpretările potrivit cărora proiectul ar însemna pregătirea țării pentru intrarea într-un război. Moldova 1

Proiectul a fost publicat pentru consultări publice pe 3 noiembrie, iar propunerile și obiecțiile pot fi transmise până pe 17 noiembrie. Moldova 1

Președinta Maia Sandu a explicat vineri, la o conferință de presă post-ședință CNS, că actualizarea cadrului legislativ în domeniul apărării era necesară, întrucât legislația anterioară din 1992 era depășită. „În această lege sunt prevederi standard, pe care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit”, a declarat președinta, subliniind caracterul comun al normelor propuse.

Sandu a reamintit că statul trebuie să dețină un cadru legal pregătit pentru evenimente grave, dorind clarificarea rolului Consiliului Național de Securitate și al Președinției.

Președinta a adresat o critică simultan politicului din opoziție, pe care l-a acuzat că utilizează tema securității pentru a diviza și speria cetățenii, și Ministerului Apărării, pe care l-a îndemnat la comunicare proactivă pentru a evita interpretările greșite ale opoziției.

Documentul elaborat de Ministerul Apărării stabilește regulile pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și de război, descriind măsurile speciale aplicabile în situații excepționale și atribuțiile instituțiilor de stat. Proiectul prevede măsuri precum limitarea circulației, reguli speciale de traversare a frontierei și rechiziția de bunuri. La capitolul mobilizare, se prevede chemarea în țară a rezerviștilor aflați peste hotare, aceia fiind doar cei înregistrați în rezerva activă.

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a susținut că proiectul aduce concreteness în fața amenințărilor hibride, cum ar fi zborul de drone, și a clarificat că mobilizarea rezerviștilor din diaspora vizează doar persoanele din rezerva activă, nu pe toți cetățenii. Foști oficiali din sectorul apărării au justificat actualizarea legislației prin prisma contextului regional, incluzând războiul din Ucraina, incidentele cu drone și atacurile cibernetice.

Proiectul de lege va fi supus ulterior consultărilor publice, noile prevederi urmând să devină operative doar după adoptarea finală și intrarea în vigoare.