Maia Sandu susține legea privind starea de asediu, acuzând opoziția de speriere

Președinta Maia Sandu a solicitat un cadru legal clar pentru gestionarea situațiilor grave, criticând proiectul de lege privind starea de asediu și de război elaborat de Ministerul Apărării, considerând că legislația precedentă, adoptată în 1992, nu mai corespunde realităților actuale.

„În această lege sunt prevederi standard, pe care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadrul legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal pus în ordine”, a declarat Maia Sandu vineri, 6 noiembrie.

Șefa statului a acuzat politicienii din opoziție că au folosit subiectul securității pentru a speria populația și a crea diviziuni, subliniind totodată că Ministerul Apărării ar fi trebuit să comunice proactiv despre prevederile proiectului înainte ca acestea să fie distorsionate.

„Evident că există politicieni rău intenționați, care se ocupă doar cu sperierea cetățenilor și s-au folosit de această ocazie pentru a diviza și a provoca teamă. Pe de altă parte, și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca acestea să fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției”, a punctat președinta.

Premierul Vasile Tofan a susținut anterior necesitatea adoptării proiectului, argumentând că Republica Moldova are nevoie de reguli clare pentru situații excepționale, mai ales în condițiile în care se află în apropierea unui stat afectat de război de aproape cinci ani.

Proiectul Ministerului Apărării, care urmează să înlocuiască Legea nr. 212/2004, stabilește condițiile pentru instituirea stării de asediu sau de război și include prevederi privind amenințările hibride grave la adresa securității naționale.

Modificările propuse vizează procedura de instituire a stării de război, care ar necesita emiterea unui decret prezidențial contrasemnat de prim-ministru, informarea Parlamentului și notificarea Consiliului de Securitate al ONU. Starea de asediu ar fi instituită prin hotărârea Parlamentului.

Starea de asediu ar putea fi declarată în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al unor amenințări grave cu o componentă militară clară, dacă mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu mai sunt suficiente. Starea de război ar fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul prevede măsuri speciale vizând infrastructura critică, serviciile esențiale, sistemul financiar, comunicațiile, securitatea cibernetică și circulația persoanelor și bunurilor. Autoritățile ar putea impune restricții de circulație, evacua populația sau rechiziționa bunuri, cu despăgubiri legale, iar alegerile și referendumurile ar putea fi suspendate.

O prevedere controversată se referă la cetățenii aflați peste hotare, dar supuși mobilizării, care ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova în cazul primirii unui ordin de chemare, o măsură criticată de opoziție.

Inițiativa mai stabilește un mecanism de coordonare între instituțiile responsabile de securitate și apărare, delimitând atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce opoziția a cerut retragerea proiectului.