Rusia ar introduce federalizarea R. Moldova în negocierile pentru pace în Ucraina

Rusia ar propune transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, compus din teritoriul actual al țării, autonomie Găgăuză și regiunea transnistreană, ca parte a unui plan de pace pentru Ucraina. Conform sursei, în cazul aderării Chișinăului la Uniunea Europeană, Găgăuzia și Transnistria ar avea dreptul să organizeze referendumuri privind independența Realitatea.md.

Informațiile apar într-un plan al Moscovei discutat în cercuri neoficiale de negociere, dezvăluit de publicația germană Bild și preluat de agenția UNIAN Realitatea.md.

Propunerea Rusiei este parte a unui pachet mai amplu privind încheierea războiului din Ucraina și redesenarea arhitecturii de securitate europene. Moscova ar fi dispusă să își retragă trupele din regiunea transnistreană și să își retragă armele nucleare din Belarus, renunțând la rachetele cu rază medie de acțiune pe teritoriul acestei țări Realitatea.md.

Guvernul Republicii Moldova a respins scenariul, subliniind dependența acestuia de presiunea rusă împotriva parcursului european al țării. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat: „Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica. Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate” Realitatea.md.

Planul atribuit Moscovei include și condiții stricte pentru Ucraina: cedarea întregului Donbas (inclusiv zonele sub controlul Kievului), renunțarea la aderarea la NATO și adoptarea neutralității, în schimbul căreia aderarea la UE nu ar fi exclusă Realitatea.md.

Moscova ar solicita, de asemenea, demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, pentru a preveni utilizarea lor ca baze navale. La nivel european, Rusia ar cere NATO să retragă bazele militare din Estonia, Letonia și Lituania, precum și ieșirea Finlandei din Alianța Nord-Atlantică Realitatea.md.

Publicația germană a precizat că informațiile reprezintă una dintre propunerile discutate în cadrul negocierilor neoficiale, iar nu este clar dacă Vladimir Putin le-a susținut oficial. Se activează mai multe grupuri de mediatori, unele asociate militarilor, care concurează între ele Realitatea.md.

Contextul include negocierile recente la Abu Dhabi între reprezentanți americani, ruși și ucraineni, urmate de întâlniri ale SUA cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski Realitatea.md.

Purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean, Dumitru Ciorici, a catalogat scenariul ca fiind o „sperietoare” menită să împiedice progresul Republicii Moldova către Uniunea Europeană, reafirmând angajamentul față de reforme și integrarea europeană Realitatea.md.

Analiza media subliniază complexitatea medierii, existența mai multor grupuri de negociere care concurează între ele, unele având legături militare Realitatea.md.

Recent, la Abu Dhabi au avut loc runde de negocieri între SUA, Rusia și Ucraina, urmate de întâlniri bilaterale între ambasadorul SUA și cei doi lideri ai conflictului Realitatea.md.

Potrivit cotidianului.md, care citizează presa rusă independentă ÉCHO, în cazul în care Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Moscova ar cere organizarea unor referendumuri privind independența Transnistriei și a Găgăuziei. Această condiție ar fi contrapartida pentru angajamentul Rusiei de a-și retrage trupele din regiunea transnistreană.

Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat pentru Deschide.md că aceste informații trebuie să provoace o „îngrijorare serioasă

Fostul șef al Curții Constituționale a menționat că, conform surselor invocate de publicăție, unul dintre grupurile de negociere ar fi transmis partenerilor europeni o listă de condiții care include demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, acordarea unui statut special limbii ruse în Ucraina, menținerea statutului nealiniat al Ucrainei, precum și restricționarea prezenței NATO în statele baltice și Finlanda. Tănase a precizat că, deși propunerile legate de Republica Moldova nu sunt noi, prezența lor pe această listă este semnificativă în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.

Conform publicației ÉHO, una dintre condițiile discutate ar fi transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, format din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Dacă țara ar ader la UE, ar urma să se organizeze referendumuri privind independența celor două regiuni. Alexandru Tănase a reiterat aceste detalii, citind publicatia. Tănase a atras atenția că Rusia ar putea accepta retragerea trupelor din Transnistria doar cu condiția ca Chișinăul să-și asume un statut de nealiniere militară. Într-un alt grup de negociere, ar fi fost discutată o propunere rusească privind constituirea unui „club

Fostul președinte al Curții Constituționale a evidențiat asemănările dintre cerințele rusești actuale și prevederile Memorandumului Kozak din 2003, care urmărea federalizarea Republicii Moldova și oferea Transnistriei și Găgăuziei o influență disproporționată asupra instituțiilor centrale. El a avertizat că, sub aparența soluționării conflictului transnistrean, se propunea o construcție care risca să transforme țara într-un protectorat rusesc. Tănase a subliniat că logica rusească este aceeași, dar adaptată noii realități geopolitice. Elementul suplimentar, deosebit de periculos, îl reprezintă faptul că integrarea europeană a Republicii Moldova ar putea deveni motivul invocat pentru organizarea unor referendumuri secesioniste în Transnistria și Găgăuzia.

Deși informațiile din ÉCHO nu au fost confirmate oficial, Tănase consideră că nu pot fi tratate cu indiferență, deoarece se înscriu în logica politicii ruse de menținere a Republicii Moldova într-o zonă de influență privilegiată și limitarea libertății sale strategice. Un aspect esențial relevat de Tănase este diferena dintre 2003, când Memorandumul Kozak era negociat direct cu autoritățile Republicii Moldova, și situația actuală, unde viitorul constituțional și geopolitic al țării ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, fără participarea Chișinăului. El a observat că Moscova încearcă să obțină acum, la masa negocierilor cu Washingtonul, ceea ce nu a reușit să obțină la Chișinău în 2003.

Deși scenariul este considerat deocamdată mai degrabă teoric, Tănase avertizează asupra riscurilor implicate de o astfel de abordare. „Un lucru ar trebui să fie limpede: reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova, iar viitorul său constituțional și european nu poate constitui obiectul unor înțelegeri încheiate fără participarea și consimțământul său. Memorandumul Kozak a eșuat în 2003. Ar fi grav dacă, după mai bine de două decenii, am descoperi că el nu a fost abandonat, ci doar păstrat în așteptarea unui context geopolitic mai favorabil

Federația ar cuprinde Republica Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Moscova ar impune organizarea unor referendumuri privind independența Transnistriei și a Găgăuziei în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aceste condiții vin în schimbul angajamentului Rusiei de a-și retrage trupele din regiunea transnistreană și asumării de către Chișinău a unui statut de nealiniere militară. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, avertizează că această listă de condiții, dezbătută în negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ar trebui să provoace o îngrijorare serioasă atât la Chișinău, cât și la București. În afara Moldovei, lista include demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, acordarea unui statut special limbii ruse în Ucraina, menținerea statutului nealiniat al Ucrainei, restricționarea prezenței NATO în statele baltice și Finlanda, precum și revenirea Finlandei la statutul anterior aderării la Alianță.

Alexandru Tănase a precizat că propunerile nu sunt noi, evidențiind asemănări evidente cu Memorandumul Kozak din 2003. Publicația Eho, invocate surse din negocieri, afirmă că o condiție discutată ar fi transformarea Republicii Moldova într-un stat federal, constituind din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. În schimb, Federația ar cuprinde Transnistria și Găgăuzia, două regiuni în care Moscova a exercitat o influență politică importantă. Într-un alt grup de negociere, ar fi fost discutată o propunere rusească privind constituirea unui „club” format din cinci-șase state membre NATO, care ar urma să blocheze aderarea unor noi membri la Alianță, inclusiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia. Sub aparența soluționării conflictului transnistrean, se propunea o construcție constituțională care risca să transforme Republica Moldova într-un veritabil protectorat rusesc. Ceea ce aflăm acum pare să reproducă aceeași logică, dar într-o formulă adaptată noilor realități geopolitice, integrarea europeană a Republicii Moldova putând deveni motivul invocat pentru organizarea unor referendumuri secesioniste în Transnistria și Găgăuzia.

Deși informațiile nu au fost confirmate oficial, Tănase consideră că ele se înscriu în logica politicii promovate de Rusia în ultimele decenii: menținerea țării într-o zonă de influență privilegiată și utilizarea conflictului transnistrean ca instrument de control. Fostul președinte al Curții Constituționale atrage atenția că viitorul constituțional și geopolitic al Republicii Moldova ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, fără participarea Chișinăului. Alexandru Tănase consideră că reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova, iar Memorandumul Kozak din 2003 a eșuat, existând riscul ca această formulă să fie reluată acum într-un context geopolitic favorabil. Deși scenariul este deocamdată teoretic, Tănase avertizează asupra riscurilor. Reglementarea conflictului transnistrean nu poate fi realizată cu prețul suveranității Republicii Moldova, iar viitorul său constituțional și european nu poate constitui obiectul unor înțelegeri încheiate fără participarea și consimțământul său.

O listă de posibile condiții pentru reorganizarea arhitecturii de securitate europene ar fi fost transmisă partenerilor europeni ai Ucrainei de unul dintre grupurile implicate în negocierile pentru încheierea războiului, potrivit publicației independente ruse Ekho, citată de Novaya Gazeta Europa.

Printre propunerile menționate se află transformarea Republicii Moldova într-o federație care să includă Transnistria și Găgăuzia, două regiuni în care Moscova a exercitat o influență politică importantă.

Analistul Andrei Curăraru, din cadrul comunității WatchDog.MD, a avertizat, într-o declarație relatată de Moldova 1, că un asemenea scenariu de federalizare ar putea oferi Moscovei mijloace importante de influențare a deciziilor politice de la Chișinău. „Nu avem confirmarea că a fost acceptată sau că reprezintă poziția oficială a Moscovei. Dar simplul fapt că asemenea scenarii sunt discutate ar trebui să ne preocupe. Mai ales când despre viitorul Republicii Moldova se discută la o masă la care Republica Moldova nu stă”, a declarat Andrei Curăraru, subliniind lipsa unui răspuns oficial din partea Kremlinului. Acum ne cere concesii pentru ceva ce trebuie să facă de 24 de ani”, remarcă analistul Andrei Curăraru, referindu-se la retragerea trupelor ruse din Transnistria, Rusia și-a asumat la summitul OSCE de la Istanbul (1999) angajamentul de a-și retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, cu termen-limita sfârșitul anului 2002.

Potrivit informațiilor publicate de presa rusă, una dintre variantele discutate prevede reorganizarea Republicii Moldova într-un stat federal, în care Transnistria și Găgăuzia ar urma să beneficieze de un statut politic distinct. Lista relatată de Ekho ar include și retragerea trupelor ruse din Transnistria, în schimbul asumării de către Republica Moldova a unui statut de nealiniere militară. Un alt punct este însă și mai controversat: dacă Republica Moldova ar adera la Uniunea Europeană, Transnistria și Găgăuzia ar putea organiza referendumuri privind independența, conform propunerii relatate de sursele publicației. Într-un asemenea scenariu, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea fi însoțită de riscul unei fragmentări teritoriale. Propunerile atribuite negocierilor nu se limitează la Republica Moldova. Ele ar include și restricții privind prezența bazelor militare în state precum Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda, precum și schimbarea statutului de securitate al Finlandei.

Ideea federalizării Republicii Moldova nu este nouă. Moscova a încercat să promoveze o formulă similară în anii 2000, printr-un proiect cunoscut sub numele de „Memorandumul Kozak”, elaborat cu implicarea lui Dmitri Kozak, pe atunci oficial de rang înalt în administrația președintelui Vladimir Putin. Documentul prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică, formată din Moldova propriu-zisă, Transnistria și Găgăuzia. Concret, proiectul prevedea un Parlament bicameral, cu o cameră superioară formată din 26 de membri: 13 reprezentanți ai Moldovei, nouă ai Transnistriei și patru ai Găgăuziei. Regulile de vot ar fi permis reprezentanților transnistreni să blocheze adoptarea unor legi importante la nivel federal.

Negocierile de la Abu Dhabi ar putea avea consecințe dincolo de Ucraina. Negocierile au dus la un acord de principiu privind un schimb de prizonieri, însă nu au produs un progres decisiv în privința încetării războiului. Potrivit informațiilor publicate de Axios, administrația americană a solicitat Rusiei să formuleze propuneri pentru un posibil acord de securitate cu Europa, care să însoțească procesul de pace din Ucraina. Această abordare alimentează îngrijorările că Moscova ar putea încerca să obțină, în cadrul unui acord internațional mai larg, concesii referitoare la influența sa asupra statelor din Europa de Est.

Rusia ar încerca să impună federalizarea Republicii Moldova în cadrul negocierilor privind viitoarea arhitectură de securitate europeană și încheierea războiului din Ucraina. Potrivit presei ruse independente Eho, propunerea Moscovei ar viza crearea unei federații din Moldova, regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia, precum și organizarea unor referendumuri de independență în cele două regiuni în cazul aderării țării la UE.

Fostul prim-ministru Ion Sturza consideră că informațiile privind propunerile Rusiei pentru negocierile de pace din Ucraina sunt lipsite de credibilitate și pot fi interpretate ca parte a unui război informațional. Sturza a afirmat că este prea simplist să se creadă aceste zvonuri. Publicația rusă Eho, citată de Jurnal.md, ar fi transmis că Moscova a impus transformarea Republicii Moldova într-o republică federală compusă din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, ca parte a condițiilor de pace în Ucraina. În cadrul acestui scenariu, Rusia ar solicita organizarea unor referendumuri privind independența Transnistriei și a Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova ar decide să adere la Uniunea Europeană. Totodată, Moscova și-ar asuma retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană. Ion Sturza, intervievat în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, a declarat că nu există nicio confirmare a acestor cereri specifice. El a comparat situația cu lupta pentru suveranitate a țărilor vecine, precum Norvegia, Finlanda și statele baltice, spunând că diplomația rusească nu ar face astfel de propuneri deschise. Analistul consideră că răspunsul la astfel de informații trebuie să fie lipsit de panică. „Să vedem ce iepuri o să sară, cine o să amplifieze”, a mai spus Sturza, sugerând că este o metodă de testare a reacției opiniei publice.