Witkoff anunță că Putin ar fi acceptat participarea Europei la negocierile de pace pentru Ucraina. Kremlinul nu confirmă

După întâlnirea cu liderul rus la Kremlin, trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat joi că oficialii europeni se vor alătura următoarei runde de negocieri privind încetarea războiului dus de Moscova în Ucraina, însă există semne că negocierile se îndreaptă spre un impas, scrie „The Washington Post”. Rusia s-a opus implicării directe a Europei în negocieri, acuzând-o că este „parte la război” pentru că susţine Ucraina. Iar Putin şi-a exprimat o opoziţie şi mai puternică faţă de planurile elaborate de europeni şi de administraţia Trump pentru a garanta securitatea Ucrainei după război.

Emisarul american Steve Witkoff a anunțat că liderul rus Vladimir Putin a acceptat participarea reprezentanților europeni la următoarea rundă de negocieri pentru pacea din Ucraina, după întâlnirea de joi de la Kremlin. Întâlnirea a avut loc cu prezența lui Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, într-un context în care delegațiile rusă și ucraineană au efectuat doar primele negocieri directe din ultimele nouă luni, desfășurate la Abu Dhabi. Witkoff a subliniat importanța implicării europenilor, care sunt considerați parteneri esențiali, dar nu este clar încă identitatea delegației sau formatul discuțiilor. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, nu a confirmat explicit prezența unei delegații europene și a reiterat poziția lui Putin, conform căreia aliații occidentali trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului, acțiunile concrete indicând spre a doua opțiune. Jared Kushner a descris discuțiile cu Putin ca fiind ample și detaliate, sperând ca acestea să stea la baza unor viitoare tratative multilaterale. Propunerea anterioară a lui Kushner privind o nouă arhitectură de securitate europeană a stârnit îngrijorare, amintind de solicitările Rusiei din 2021-2022. Statele europene au respins idea unei noi ordini de securitate impuse de Kremlin și insistă că discuțiile postbelice trebuie să aibă loc după un armistițiu, chiar dacă o delegație de oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie și Italia a fost prezentă la Abu Dhabi, fără a participa la tratativele directe. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu trebuie să reinventeze roata și să reconstruiască o arhitectură de securitate, reamintind că sistemul anterior a fost distrus de invazia Rusiei. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut partenerilor europeni să monitorizeze atent discuțiile, avertizând că subiectul garanțiilor de securitate vizează întreaga Europă și nu doar Ucraina, descriind abordarea ca fiind „puțin ciudată”.

Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, împreună cu ginerele său, Jared Kushner, s-a întâlnit joi la Kremlin cu Vladimir Putin, după prima rundă de negocieri directe ruso-ucrainene de la Abu Dhabi, din ultimele nouă luni. La finalul discuțiilor, Witkoff a anunțat că reprezentanții europeni vor fi incluși în următoarea etapă a negocierilor pentru pace. „Europenii se vor alătura la următoarea întâlnire, ceea ce considerăm a fi un lucru foarte important, deoarece este esențial – ei sunt partenerii noștri și este important ca ei să fie implicați“, a declarat Witkoff. Întâlnirea a fost descrisă de Jared Kushner drept productivă, cu promisiunea unor discuții multilaterale pe baza temelor abordate. Presiunile diplomatice și divergențele europene continuă să caracterizeze procesul. Președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că Europa nu trebuie să reconstruiască de la zero o arhitectură de securitate, reamintind că sistemul funcțional existent a fost distrus de invazia Rusiei. Premierul eston Kristen Michal a calificat situația actuală drept o „capcană“, subliniind că problemele europene de securitate țin exclusiv de competența UE și NATO și nu trebuie negociate cu Rusia.

Totuși, Kremlinul nu a confirmat explicit această includere. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a subliniat incertitudinea legată de formatul și identitatea delegației europene. „Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, așa cum a declarat președintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului. Până acum, toate acțiunile lor concrete indică cea de-a doua opțiune“, a afirmat Ușakov. Vladimir Putin a transferat responsabilitatea către Washington: „Aș dori ca voi și administrația americană în ansamblu să colaborați cu aliații voștri europeni, astfel încât aceștia să poată decide în cele din urmă ce anume doresc – pace sau război în Ucraina“.

Principalul punct de divergență rămâne garanțiile de securitate pentru Ucraina post-belic. Putin a respins categoric prezența trupelor europene în Ucraina, considerând-o o amenințare la adresa securității Rusiei și o „țintă militară legitimă“ care ar duce la reluarea instantanee a războiului. Acest context se leagă de acordul din august 2025, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska, care prevedea sprijin aerian și informațional din partea SUA și o „forță de garantare“ condusă de 26 de țări europene, anunțată de Emmanuel Macron. Witkoff anticipase anterior că Statele Unite ar putea oferi garanții directe, în afara cadrului NATO.

Propunerea lui Jared Kushner de a coordona o nouă arhitectură de securitate europeană a stârnit îngrijorare la Bruxelles, fiind comparată cu exigențele Rusiei din 2021-2022 care au precedat invazia. Statele europene, inclusiv președintele Consiliului European, António Costa, și premierul eston Kristen Michal, resping ideea unei noi ordini de securitate dictată de Kremlin și insistă că orice discuție trebuie să aibă loc după un armistițiu. Deși o delegație de oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie și Italia a fost prezentă la Abu Dhabi, ei nu au participat la tratativele directe, principalul negociator rus, Vladimir Medinski, punând sub semnul întrebării utilitatea discuțiilor cu aceștia.

Volodimir Zelenski avertizează că aceste negocieri privesc întreaga Europă, nu doar Ucraina, considerând abordarea americană și rusă „ciudată“. Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat că Putin va continua discuțiile cu Trump săptămâna viitoare, în China, fiind pregătit să colaboreze pentru o „nouă arhitectură a securității indivizibile“. Experții observă că Moscova vede în această fază o oportunitate de a aborda „cauzele profunde“ ale conflictului, chiar dacă așteptările sunt reduse. Tatiana Stanovaya de la Centrul Carnegie și Vladimir Medinski au subliniat că, în cazul eșecului negocierilor, Rusia este pregătită să continue operațiunile militare pentru a recuceri „fiecare centimetru din teritoriul său“, context în care Europa a devenit principalul furnizor de sprijin pentru Kiev după reducerea ajutorului american.

După întâlnirea de joi cu liderul rus Vladimir Putin la Kremlin, trimisul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat că oficialii europeni vor participa la următoarea rundă de negocieri privind încetarea războiului din Ucraina, informează The Washington Post.

Totuși, sursa subliniază incertitudinea legată de identitatea reprezentanților europeni și de formatul în care se vor desfășura aceste discuții.

Punctul principal de divergență pe agenda negocierilor rămâne constituirea unui acord de securitate postbelic pentru Ucraina.

Vladimir Putin a respins categoric ideea participării trupelor europene în Ucraina ca forțe de menținere a păcii, calificând prezența militară străină pe teritoriul ucrainean drept inacceptabilă și o amenințare la adresa securității Rusiei. „Pentru noi, aceasta constituie o țintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu”, a amenințat Putin, adresându-se direct plansurilor europene și ale administrației Trump de a implanta trupe în regiune.

Contextul acestor tensiuni include acordul privind securitatea postbelic convenit în august 2025 după întâlnirea dintre Trump și Putin din Alaska, plan care prevădea suport aerian și informațional din partea SUA și angajamentul a 26 de țări europene, condus de președintele francez Emmanuel Macron, de a asigura armistițiul printr-o „forță de garantare”.

Sursa notează că, deși emisarii americani au găsit discuțiile productive, poziția ferme a Rusiei a făcut ca ritmul ofensivei pe câmpul de luptă să nu încetinească.

Înainte de negocierile de la Abu Dhabi, Jared Kushner a sugerat că Statele Unite sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă despre o nouă arhitectură de securitate europeană, o idee care a stârnit îngrijorare.

Acest demers a fost comparat de oficialii europeni cu exigențele Moscoviei din 2021-2022, care a folosit securitatea ca pretext pentru invazie, motiv pentru care aliații de la Bruxelles au respins ideea unei noi ordini de securitate dictată de Kremlin.

Oficialii europeni precizează că orice discuție privind securitatea postbelică trebuie să aibă loc doar după un armistițiu și încetarea focului.

Deși o delegație de oficiali de top din Franța, Germania, Marea Britanie și Italia a participat la discuțiile de la Abu Dhabi, aceștia nu au fost integrați în tratativele directe cu rușii, principalul negociator Vladimir Medinski considerând că nu există un subiect clar de conversație cu ei.

Conform Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Vladimir Putin va continua discuțiile cu Donald Trump săptămâna viitoare, la o întâlnire planificată în China. Ușakov a reiterat că Rusia este pregătită să colaboreze cu SUA și Europa pentru o „nouă arhitectură a securității indivizibile”, respingând sistemul actual ca fiind defunct.

Pretențiile Rusiei privind un rol decisiv în securitatea europeană nu sunt noi, Moscova reiterând de ani de zile cerința ca Ucraina să nu adere la NATO.

Experta Tatiana Stanovaya de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia observă că Moscova vădează o deschidere neobișnuită spre dialogul de principiu, considerând că există o oportunitate de a aborda „cauzele profunde” ale conflictului, deși așteptările realiste pentru rezultatele imediate sunt reduse.

Putin i-a instruit pe Witkoff și Kushner să discute cu aliații europeni pentru a stabili clar dacă aceștia preferă pacea sau continuarea războiului.

După reducerea asistenței americane sub administrația Trump, Europa a devenit principalul furnizor de sprijin militar și economic pentru Kiev.

Stanovaya a declarat pentru știrileprotv.ro că, dacă negocierile vor eșua, Rusia este pregătită să își reia operațiunile militare până când va exista o nouă oportunitate diplomatică.