Publicația Ukrainska Pravda, citând o sursă din delegația ucraineană, relevă că subiectele critice abordate la Abu Dhabi includ arhitectura postbelică, pretențiile rusești și mecanismele de garantare a securității. Sursa indică faptul că discuțiile s-au concentrat asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina și Europa, incluzând și cererile Rusiei pentru propriile garanții. Viitorul postbelic al Ucrainei, reconstrucția și noua arhitectură de securitate europeană au fost identificare ca priorități ale discuțiilor.
Poziția principală a Ucrainei, transmită de Ukranska Pravda, subliniază că războiul trebuie să ia sfârșit înainte de a se trece la crearea unei noi arhitecturi de securitate care să asigure stabilitatea pe termen lung. Înainte de runda tripartită, delegația ucraineană a menținut întâlniri separate cu partenerii europeni și reprezentanții SUA. Deși negociatorii nu se așteaptă la un progres decisiv în prima etapă, Kievul manifestă speranțe pentru a doua rundă.
Kirilo Budanov, șeful Oficiului Președintelui, va fi prezent la Abu Dhabi, dar delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov. Statele Unite sunt reprezentate de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, acesta din urmă definind rolul SUA ca fiind unul de „mediere a negocierilor la nivel de lucru”.
Delegația Rusiei, condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Putin, include pentru prima dată viceministrul Externelor, Serghei Riabkov. Prezența lui Medinski la conducerea delegației ruse, cunoscut pentru „prelegerile” sale, a stârnit dezamăgirea lui Volodimir Zelenski încă din februarie 2026. Liderul delegației ruse este Vladimir Medinski, președintele Societății Ruse de Istorie Militară. Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major General, completează echipa rusă. Medinski, Galuzin și Kostiukov au participat deja la negocieri anterioare, în timp ce Jigarlovski și Riabkov sunt participanți noi. Potrivit Reuters, Serghei Riabkov este responsabil pentru relațiile cu America de Nord și America de Sud, precum și pentru chestiunile legate de controlul armamentului și programul nuclear iranian.
Kremlinul a încercat să minimizeze rolul Europei, portavocea Dmitri Peskov afirmând că formatul prevede doar delegațiile Rusiei și Ucrainei, cu medierea SUA. Totuși, UE și NATO vor fi reprezentate la negocieri. Umerov a enumerat participanții pentru zilele de 10-11 noiembrie. Umerov a subliniat eforturile de a implica Europa și esențialitatea coordonării strânse cu partenerii cheie pentru o înțelegere comună a pașilor următori.
Politico notează că oficialii europeni își pierd încrederea în Washington privind protejarea intereselor Europei și Ucrainei. NATO va fi reprezentată de Jeffrey Van Leeuwen, iar Comisia Europeană de Björn Seibert. Germania va fi reprezentată de Günther Sautter, iar Franța de ministrul Externelor, Jean-Noël Barrot.
Obiectivul principal al Ucrainei este o pace durabilă, securitate garantată și oportunități reale de reconstrucție postbelică. Steve Witkoff a anunțat că negocierile vor aborda acordurile postbelice, detensionarea, eforturile umanitare și pașii către pace. Jared Kushner a evidențiat patru priorități: încetarea ostilităților, garanțiile solide de securitate, planul economic cuprinzător și măsurile umanitare. Moscova continuă să insiste asupra teritoriilor ocupate din Donețk, Herson și Zaporojie, cerând Kievului să renunțe la zonele neocupate.
The Telegraph sugerează că Rusia ar folosi negocierile pentru a slăbi NATO și a restricționa granițele Alianței la cele din 1997. Donald Trump a anunțat posibilitatea unui „acord foarte important” care să cuprindă întreaga Europă, sugerând schimbări în granițele Ucrainei. Zelenski a avertizat că acest plan ar putea fi periculos, insistând ca negocierile privind războiul să preceadă garanțiile de securitate. Zelenski a respins explicit un format alWithType „Ialta-2”, subliniind că suveranitatea și integritatea teritorială sunt esențiale. The New York Times prezice o posibilă concesie a Rusiei, atenându-și cerințele în schimbul unui rol în arhitectura de securitate postbelică.
