Comunitatea poloneză din Republica Moldova își menține identitatea prin studierea limbii, activități culturale și religioase, precum și prin transmiterea tradițiilor de la o generație la alta. Aceste aspecte au fost discutate la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova de Petrunelia Paireli, reprezentantă a Ligii Femeilor din Republica Moldova, care a explicat oportunitățile de promovare a identității și relația dintre diversitatea etnică și sentimentul de apartenență la țară. „Zi de Zi”
Potrivit Petruneliei Paireli, comunitatea este formată în majoritate din urmașii celor care s-au stabilit pe aceste meleaguri cu aproximativ un secol în urmă. Membrii săi dispun astăzi de posibilitatea de a studia limba poloneză, de a participa la activități culturale și de a beneficia de diverse programe de instruire. „Noi suntem urmașii celor care au venit în Moldova un secol înainte. Acuma noi ne întâlnim la cursuri de limba poloneză și avem posibilitatea să studiem limba poloneză. Facem schimb de ediții poloneze, facem traininguri diverse în domeniile care ne interesează...”, a declarat Petrunelia Paireli, intervievată de jurnalista Veronica Scorpan.
Un rol esențial în conservarea patrimoniului cultural revine instituțiilor care facilităzează accesul la limba și cultura poloneză. Printre acestea se numără Biblioteca Poloneză „Adam Mickiewicz” și Biserica Romano-Catolică de pe strada Mitropolit Dosoftei din Chișinău, unde sunt oficiate slujbe în limba poloneză. „În afară de ceea ce ați reamintit dumneavoastră, eu vreau să spun că pe strada Mitropolit Dosoftei se află Biserica Romano-Catolică, unde pe parcursul săptămânii, dar și duminica la ora 9:00, se face liturghia în limba poloneză”, a precizat reprezentanta Ligii Femeilor. Reprezentanta a subliniat că menținerea legăturii cu limba și cultura de origine este posibilă pentru cei care și-o doresc activ, existând în prezent multiple oportunități disponibile.
Studierea limbii poloneze este posibilă și în cadrul sistemului de învățământ. Petrunelia Paireli a menționat Liceul „Gogol” din Chișinău, unde disciplina se predă facultativ, arătând că activități dedicate copiilor există și în nordul țării. Originară din satul Stârcea, raionul Glodeni, Petrunelia Paireli a descris activitățile de la Casa Poloneză din localitate, filială a Casei Poloneze din Bălți. Aici, copiii învață limba și participă la ansamblul de dans „Stârcceanskie Zvonociki”, care susține spectacole și în Polonia. „Copiii de acolo destul de des pleacă la concerte în Polonia”, a spus Petrunelia Paireli.
Comunitățile poloneze sunt concentrate în special în nordul Republicii Moldova, inclusiv în localitățile din apropierea municipiului Bălți și în raionul Edineț. Deși în unele sate elementele identitare s-au estompat, nordul rămâne zona principală de conservare a acestora. Petrunelia Paireli a relatat istoria familiei sale, explicând că strămoșii au venit în Republica Moldova într-o perioadă în care era posibilă cumpărarea de pământ. Majoritatea acestora erau agricultori și crescători de animale. Transmiterea informațiilor despre origine nu a fost întotdeauna facilă. Paireli a explicat că, în copilăria sa, părinții evitau să scoată în evidență originea etnică, dorind ca copiii să nu fie diferențiați de ceilalți. Mai târziu, ea a cercetat istoria familială și a participat la un concurs sponsorizat de Ambasada Poloniei, redactând o istorioară despre membrii familiei și locurile locuite. Cartea a ajuns și la rudele din Polonia care au plecat din spațiul actual al Republicii Moldova după Al Doilea Război Mondial.
Referitor la relațiile dintre comunitățile etnice din Republica Moldova, Petrunelia Paireli consideră că conceptul de „unitate prin diversitate” este încă într-un proces de dezvoltare. Ea a evidențiat că apropierea dintre oameni depinde, printre altele, de comunicarea directă. „Momentul de unitate prin diversitate este, după părerea mea, încă în schimbare, în dezvoltare, în creștere. Noi suntem numai la început”, a declarat interlocutoarea. Paireli susține că fiecare persoană poate contribui la consolidarea diversității prin relațiile construite. A oferit drept exemplu propria familie, menționând că soțul său este moldovean. Pentru Petrunelia Paireli, păstrarea identității poloneze nu contrazice apartenența la Republica Moldova. Când i s-a cerut să indice țara sa, răspunsul a fost ferm: „Moldova! Eu nu-mi închipui că eu să numesc altă țară ca patrie.” Interlocutoarea a apreciat condițiile actuale pentru comunitățile etnice, observând că există posibilități tot mai mari pentru păstrarea și exprimarea identității culturale. „Timpurile foarte favorabile pentru a te simți polonez aici în Moldova!”, a conchis Petrunelia Paireli.
