Curtea Constituțională a invalidat procedura care a dus la nepromovarea Veronicăi Dragalin; CSM propune soluții interne pentru vetting

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul invocat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Prevederea stipula anterior că demisia depusă după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea inițierii procedurii echivalează automat cu nepromovarea vetting-ului. Prin hotărârea din 12 noiembrie 2026, instanta a decis că demisia nu mai determină un rezultat negativ automat, deschizând calea continuării evaluării la cererea persoanei vizate, până la modificarea legislației de către Parlament ultima-oră.

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, obține astfel posibilitatea de a solicita continuarea verificării integrității sale etice și financiare, evitando eticheta de „nepromovat”. Apărătorul său, Vladimir Grosu, a subliniat că statutul de nepromovat implică consecințe severe, precum interdicția de a ocupa funcții publice sau de a exercita activitatea de avocat timp de cinci ani și afectează grav reputația profesională. Avocatul a argumentat că nepromovarea nu este sinonimă cu neînvingerea la un concurs, ci presupune restricții bazate pe presupusa lipsă de integritate ultima-oră.

În argumentarea sa, Vladimir Grosu a invocat Constituția, dreptul la viață privată (art. 8 CEDO), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind procesul de vetting din Albania și recomandările Comisiei de la Veneția. El a afirmat că aplicarea automată a statutului de nepromovat contravine prezumției de bună-credință și înlocuiește buna-credință cu o prezumție de rea-credință, fără a dovedi motive reale ale demisiei ultima-oră.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că hotărârea este definitivă, nu poate fi atacată și intră în vigoare imediat. Instanța a reținut că măsura instituită prin Legea nr. 252/2023 este rigidă și disproporționată, întrucât nu distinge între demisia folosită pentru evitarea evaluării și cea determinată de motive obiective. Curtea a emis și o adresă către Parlament pentru modificarea legislației ultima-oră.

Decizia vine în contextul dosarului aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție, unde Dragalin contestă nepromovarea evaluării. Fosta procuror-șef și-a depus demisia la 19 februarie 2025, în semn de protest față de proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupției cu PCCOCS într-o nouă structură (PACCO), considerând că și-ar pierde funcția indiferent de votul legislativului. Mandatul său a încetat pe 4 martie 2025, iar Completul de evaluare B al Comisiei de evaluare a procurorilor a constatat, la 12 iunie 2025, nepromovarea, fără a examina fondul integrității sale ultima-oră.

Judecătorul Vlad Gribincea de la Curtea Supremă de Justiție a pledat pentru o soluție sistemică care să permită continuarea procedurii, pentru a evita nepromovarea automată pe criterii procedurale. El a recunoscut că statutul de nepromovat riscă să fie perceput de opinia publică ca dovada lipsei de integritate. Totodată, reprezentanții Parlamentului și ai Ministerului Justiției au susținut constituționalitatea normei, argumentând că termenul de 20 de zile previne demisiile strategice pentru evitarea etichetei de nepromovat ultima-oră.

Contextul demisiei lui Veronica Dragalin este strâns legat de propunerea legislativă de lichidare a Procuraturii Anticorupție și crearea PACCO. Dragalin a susținut că proiectul reprezintă un atac asupra independenței justiției. În iulie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat raportul comisiei și i-a aplicat interdicția de cinci ani de a ocupa funcții publice, interdicție contestată de fostă șefă a PA ca fiind excesivă ultima-oră.

Dosarul contestării deciziei de nepromovare se află încă în fața Curții Supreme de Justiție. Instanța supremă va admise contestația doar dacă constată erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii sau circumstanțe de fapt care puteau duce la nepromovarea evaluării. Hotărârea Curții Constituționale rămâne însă finală în ceea ce privește neconstituționalitatea sintagmei contestate ultima-oră.

Vladimir Grosu a evidențiat discriminarea nejustificată în practica Comisiei de evaluare: candidații la funcții se pot retrage oricând fără consecințe, în timp ce procurorii și judecătorii deja în funcție nu pot demisiona onorabil după expirarea termenului de 20 de zile. El a invocat cazurile judecătorilor Stanislav Sorbală și Natalia Gavrilenco, unde procedura a fost încetată după demisie, fără emiterea unui raport de nepromovare ultima-oră.

Avocatul Veronicăi Dragalin a considerat că atribuirea automată a statutului de „nepromovat” încălcală drepturile fundamentale. Publicul percepe raportul de nepromovare ca o dovadă de corupție, fără a distinge între nepromovarea pe fond și cea pe temei procedural. Această etichetare grav afectează reputația profesională a magistratului ultima-oră.

Vladimir Grosu a citat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreii sancționarea fără dovedirea relei-credințe încalcă dreptul la viață privată. Comisia de la Veneția a subliniat, de asemenea, că abaterile minore nu ar trebui să ducă automat la eliberarea din funcție, cu atât mai puțin o demisie voluntară, care nu constituie o abatere. În cazul Dragalin, buna-credință a fost înlocuită cu o prezumție de rea-credință ultima-oră.

Legislația actuală nu conferă Comisiei de evaluare competența de a înceta procedura în cazul demisiei, ea putând adopta doar decizii de promovare sau nepromovare. Avocatul a arătat că practica Comisiei s-a schimbat pentru candidații la funcții, dar nu și pentru magistrații în funcție, creând un tratament inegal în fața legii ultima-oră.

Domnica Manole, președinta CC, l-a întrebat pe avocat dacă Dragalin mai dorește continuarea evaluării, având în vedere demisia și trecerea a aproximativ doi ani. Grosu a declarat că, fiind angajată într-un alt post peste hotare și având mandatul expirat în 2027, circumstanțele s-au schimbat și nu cred că mai dorește continuarea procesului, mai ales că postul de șefă al PA este ocupat de o altă persoană ultima-oră.

Sesizarea privind neconstituționalitatea prevederii a fost examinat de Curtea Constituțională, care a admis parțial cererea și a declarat inadmisibile celelalte excepții de neconstituționalitate referitoare la procedura de evaluare, adoptarea rapoartelor și contestarea deciziilor la Curtea Supremă de Justiție. Două opinii disidente au fost formulate de doi judecători constituționali ultima-oră.

Demisia Veronicăi Dragalin a fost motivată de dorința de a protesta împotriva proiectului de lege de comasare a Procuraturii Anticorupției cu PCCOCS. Ea spera că proiectul nu va fi promovat, deși îi cunoștea consecințele legale. Istoric, Dragalin a fost numită șefă a Procuraturii Anticorupție la 1 august 2022, pentru un mandat de cinci ani ultima-oră.

Radu Radu, șeful Serviciului Reprezentare la CC și Organe de Drept din cadrul Parlamentului, a susținut că termenul de 20 de zile asigură buna desfășurare a procesului și previne utilizarea resurselor publice pentru proceduri abandonate. El a alertat că, dacă s-ar permite demisia fără consecințe, persoanele evaluate ar putea intui un rezultat negativ și ar demisiona pentru a evita eticheta de nepromovat, menținându-și garanțiile sociale ultima-oră.

Eduard Serbenco, secretar de stat la Ministerul Justiției, a considerat neîntemeiate excepțiile, definind demisia lui Dragalin drept un „protest politic”. El a afirmat că reclamanta a acționat conștient, anticipând votul asupra proiectului de lege și asumându-și consecințele prevăzute de lege. Serbenco a subliniat că ea și-a anunțat demisia cu speranța că Parlamentul nu va vota lichidarea Procuraturii Anticorupție ultima-oră.

Curtea Constituțională a punctat că nepromovarea automată, în lipsa unei evaluări efective, creează prejudicii majore carierei și reputației. Printr-o măsură disproporționată, legiuitorul nu a permis evaluarea circumstanțelor individuale și nici continuarea evaluării la solicitare. Hotărârea stipulează clar că, până la modificarea legislativă, comisiile vor continua procedura dacă subiectul o solicită ultima-oră.

Veronica Dragalin a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor și a preluat conducerea PA în august 2022. Demisia sa a avut loc în contextul disensiunilor cu conducerile politice și al propunerii legislative de a crea PACCO. Ea a acuzat proiectul că reprezintă un atac asupra independenței justiției și că ar compromite investigațiile la nivel înalt ultima-oră.

Judecătorul Vlad Gribincea de la CSJ a recunoscut dificultatea de a stabili scopurile persoanei, mai ales la etape avansate ale evaluării. Totuși, el a plecat pentru ca subiectul evaluării să aibă dreptul să ceară continuarea procesului dacă dorește să evite consecințele nepromovării. Gribincea a considerat că un asemenea rezultat riscă să fie perceput public drept dovada lipsei de integritate, chiar și în cazuri procedurale ultima-oră.

Soluția sistemicală propusă de CSJ prevede ca subiectul evaluării să își poată demonstra bona-fides prin continuarea procesului, evitând încetarea rigidă sau nepromovarea automată. Magistrații au decis că sintagma „indiferent de motivul invocat” contravine Constituției, iar verbul „demisia” nu mai va echivala automat cu nepromovarea ultima-oră.

Comisia de evaluare a procurorilor a funcționat în termenii legii anterioare, care nu îi permitea să înceteze procedura la demisie. În practica anterioară, procedura era întreruptă pentru candidații la funcții, dar nu și pentru magistrații în exercițiu, ceea ce a dus la crearea unei discriminări nejustificate în fața legii, conform apărării ultima-oră.

Interdicția de a ocupa funcții publice aplicată Veronicăi Dragalin pentru cinci ani a fost o consecință directă a raportului de nepromovare acceptat de CSP. Fosta șefă a PA a contestat această măsură în instanțe, invocând caracterul său excesiv și disproporționat, fără o examinare reală a integrității sale ultima-oră.

Contextul politic al demisiei include și faptul că proiectul de comasare nu a fost promovat până în prezent, iar PACCO nu a fost creată. Istoric, Dragalin a avut un mandat de cinci ani, începând cu anul 2022, iar demisia sa a pus capitol acestei perioade din punct de vedere politic, deși legal procedura de vetting rămânea pe rol ultima-oră.

Vladimir Grosu a evidențiat că nepromovarea nu este echivalentă cu neînvingerea la un concurs, având implicații mult mai grave decât refuzul unei promovări. El a subliniat că publicul confundă nepromovarea procedurală cu cea pe fond, afectând iremediabil reputația unui profesionist care nu a fost găsit vinovat de lipsă de integritate ultima-oră.

Jurisprudența internațională citată de apărătorul Dragalin, inclusiv cea din Albania, pune accent pe necesitatea probării relei-credințe pentru sancționarea magistraților. Fără o astfel de probă, aplicarea automată a sancțiunii nepromovării încalcă standardele europene privind drepturile omului și independența justiției ultima-oră.

Președintele CC a reiterat că decizia nu anulează procedurile de vetting, ci corectează o rigiditate legislativă. Instanța a emis o adresă către Parlament, solicitând alinierea legislației la standardele constituționale, pentru a preveni aplicarea disproporționată a sancțiunii nepromovării în viitor ultima-oră.

Demisia lui Dragalin a fost un act politic în contextul dezbaterilor privind viitorul instituției antikorupție. Ea a dorit să protejeze independența justiției, chiar cu prețul unei proceduri administrative definitive, care acum a fost modificată jurisprudential, dar care i-a afectat deja drumul profesional ultima-oră.

Comisia de evaluare nu are legal puterea de a scoate de pe rol dosarele de vetting în cazul demisiei, ci doar de a le evalua și de a decide promovarea sau nepromovarea. Această lacună legală a generat situații contradictorii și discriminatoare, tratate de CC ca fiind inconstituționale ultima-oră.

Perspectiva CSM, exprimată de Sergiu Caraman, este de a se opune extinderii vetting-ului extern la toți judecătorii, preferând mecanismele interne. Cu toate că acest aspect nu este direct legat de dosarul Dragalin, el apare ca context larg al reformei justiției, în care hotărârile CC joacă un rol de corecție a exceselor legislative ultima-oră.

Discuțiile privind vetting-ul continuă să fie fricțiune majoră în Republica Moldova. Decizia CC privind Veronica Dragalin este un pas simbolic important pentru magistrații în funcție, garantându-le dreptul de a demisiona onorabil, fără a-și șterge reputația profesională ultima-oră.

Procedura de demisie a Dragalin a pus în lumină defectele sistemului de vetting. Aplicarea ei strictă nu ține cont de contextul politic și de motivele legitime ale magistratului de a părăsi funcția, motiv pentru care CC a intervenit pentru a restabili echilibrul constituțional ultima-oră.

Interdicțiile impuse de nepromovare afectează nu doar cariera, ci și libertatea de a exerce alte profesii, cum ar fi avocatul. Vladimir Grosu a arătat că această penalizare extremă nu este justă dacă nu există o vinovăție reală față de integritate ultima-oră.

Curtea Supremă de Justiție și-a exprimat sprijinul pentru soluția CC, considerând că nepromovarea automată afectează grav reputația. Judecătorul Gribincea a pledat pentru o abordare care să permită clarificarea faptelor, nu doar o decizie procedurală ultima-oră.

Conform legii, persoanele supuse evaluării pot demisiona fără consecințe doar în primii 20 de zile. După acest termen, legea prevedea emiterea automată a raportului de nepromovare. Hotărârea CC anulează efectul automatismului, obligând la o continuare la cerere ultima-oră.

Demisia tardivă atrage interdicția de 5-7 ani de funcții publice și pierderea pensiilor speciale. Vladimir Grosu a subliniat că aceste consecințe sunt disproportionale cu motivul demisiei, în special când ea este political motivatedă ultima-oră.

Radu Radu a apărat legislatura, spunând că termenul de 20 de zile servește la stabilirea persoanelor care acceptă evaluarea. Fără el, resursele publice ar fi irosite pe verificări abandonate din tact electoral sau politic ultima-oră.

Eduard Serbenco a numit demisia lui Dragalin un protest politic. Acesta a insistat că ea a acționat conștient, cunoscând legea, și că nu poate cere înlăturarea consecințelor unui gest deliberat ultima-oră.

Președinta CC a condamnat caracterul absolut al măsurii legislative. Nu a existat o distincție între demisia strategică și cea legitimă, ceea ce a dus la prejudecăți pentru mulți funcționari publici ultima-oră.

Hotărârea CC intră în vigoare la data pronunțării. Parlamentul va trebui să modifice legea nr. 252 pentru a respecta spiritul deciziei, permitând continuarea vetting-ului după demisie la cererea subiectului ultima-oră.

Dragalin a fost numită în 2022 pentru cinci ani. Perioada sa a fost marcată de tensiuni cu instituțiile de la București și Chișinău și de propunerea de a șterge PA, motiv care a stat la baza demisiei sale ultima-oră.

Mandatul Dragalin s-a încheiat la 4 martie 2025. Demisia sa a provocat o criză de protocol și legală, pentru că nu exista o regulă clară de continuare a procedurii în această situație ultima-oră.

Criticii proiectului PACCO, inclusiv Dragalin, l-au văzut ca pe un instrument de subminare a luptei antidacoruptie. Indirect, demisia ei a blocat temporar completarea vârfului ierarhic al Parchetului Anticorupție ultima-oră.

Mandatul ei a încetat oficial la 4 martie 2025. Dosarul de vetting a rămas pendinte până la intervenția CC, care a clarificat că demisia nu șterge necesitatea verificării integrității dacă funcționarul dorește acest lucru ultima-oră.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională prevederea legală care echivala automat demisia unui judecător sau procuror, depusă după expirarea termenului de 20 de zile de la inițierea evaluării externe, cu nepromovarea vettingului. Decizia oferă fostei șefe a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, posibilitatea de a solicita continuarea procedurii de evaluare a integrității, chiar dacă a demisionat din funcție Ziar.md.

Magistrații au declarat neconstituționale cuvintele „indiferent de motivul invocat” din articolul 3 alineatul (4) al Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, considerând că această sintagmă nu făcea nicio diferență între persoanele care demisionau pentru a evita evaluarea și cele care aveau motive personale sau obiective pentru a pleca din funcție Ziar.md.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că regula contestată era prea rigidă, determinând subiecții evaluării fie să se abțină de la schimbarea statutului profesional pe durata procesului, fie să-și asume aplicarea interdicției de ocupare a funcțiilor de judecător, procuror sau alte funcții de demnitate publică pentru o perioadă de la 5 la 7 ani. Normea nu permitea examinarea motivelor exacte ale demisiei, nici continuarea evaluării la solicitarea persoanei vizate Ziar.md.

Domnica Manole a subliniat că norma „îi determină pe subiecții evaluării, care, din motive personale, vor să-și dea demisia din funcția deținută, fie să se abțină de la schimbarea statutului profesional pe durata procesului de evaluare, fie să-și asume aplicarea interdicției de ocupare a unor funcții de judecător sau de procuror, precum și a altor funcții de demnitate publică pentru o perioadă de la 5 la 7 ani” Ziar.md.

Potrivit președintei Curții, o asemenea regulă era prea rigidă, deoarece nu permitea examinarea motivelor exacte ale demisiei și nici continuarea evaluării la solicitarea persoanei vizate, până când Parlamentul va modifica legislația Ziar.md.

Înainte de această decizie, un judecător sau procuror care demisiona după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării externe era considerat automat că nu a promovat vettingul, indiferent de motivele plecării din funcție. Un astfel de rezultat atrăgea interdicția de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de la cinci la șapte ani și afecta grav reputația profesională Ziar.md.

„Nepromovarea înseamnă că nu corespunzi criteriilor de integritate etică și financiară. Aceasta este însoțită de restricții și limitări. Dacă ar fi vorba pur și simplu de faptul că nu ai promovat concursul, cu aceasta s-ar putea încheia. Însă ea aduce consecințe: ți se aplică interdicții de a ocupa un șir de funcții publice, inclusiv de a exercita activitatea de avocat (...). Reputația profesională este grav afectată. Publicul larg percepe raportul de nepromovare ca pe o dovadă de corupție sau lipsă de integritate, fără a face distincție între nepromovarea pe fond și cea pe temeis procedural”, a precizat avocatul Veronicăi Dragalin, Vladimir Grosu Ziar.md.

Prin decizia de astăzi, Curtea Constituțională a stabilit că demisia nu trebuie să ducă automat la nepromovarea evaluării. Până când Parlamentul va modifica legea, comisiile de evaluare vor putea continua verificările de integritate dacă persoana care a demisionat solicită acest lucru Ziar.md.

„Din discuțiile din cadrul audierilor de astăzi, această posibilitate urmărește să permită persoanei să ducă evaluarea până la capăt pentru a-și apăra reputația profesională, chiar dacă a demisionat. Separat, Curtea a respins sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de Veronica Dragalin”, a explicat Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Ziar.md.

Curtea Constituțională a emis și o adresă către Parlament cu privire la necesitatea modificării legislației în conformitate cu hotărârea Ziar.md.

Președintele CRJM a explicat că hotărârea permite continuarea procesului pentru apărarea reputației profesionale, chiar și în cazul demisiei, dar a menționat că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate direct ridicată de Veronica Dragalin a fost respinsă Ziar.md.

Dosarul a ajuns la Curtea Constituțională ca urmare a demisiei Veronicăi Dragalin, declanșând două excepții de neconstituționalitate: una de către un complet al Curții Supreme de Justiție (CSJ) și alta de către avocatul său Ziar.md.

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a demisionat la 19 februarie 2025, în contextul inițiativei de lichidare a Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate Cauze Speciale și creării unei noi structuri – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Instituția nouă nu a fost creată nici până în prezent Ziar.md.

Conform raportului Comisiei de evaluare a procurorilor din 12 iunie, acceptat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) la 17 iulie, Veronica Dragalin nu a promovat vettingul. În consecință, fostei șefe a PA i-a fost aplicată o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții de demnitate publică Ziar.md.

Nu generează text (pasaj redundant/repetitiv al S14)

Demisia Veronicăi Dragalin a fost echivalată cu nepromovarea evaluării externe, ceea ce a determinat-o să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul procesului fiind ridicate cele două excepții de neconstituționalitate menționate anterior Ziar.md.

Decizia Curții Constituționale este definitivă Ziar.md.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul invocat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până la modificarea legislației de către Parlament, procedura de vetting va continua la solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, în cazul în care cererea de demisie a fost depusă după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea inițierii evaluării. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul invocat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Această prevedere stipula anterior că judecătorii și procurorii care demisionau după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea începerii evaluării erau considerați automat că nu au promovat vetting-ul. Până la modificarea legii de către Parlament, persoanele aflate în această situație vor putea solicita continuarea evaluării. Astfel, demisia nu va mai determina automat un rezultat negativ. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial. Veronica Dragalin a fost inclusă în procedura de evaluare externă în mai 2024, în calitate de șefă a Procuraturii Anticorupție. După ce și-a anunțat demisia în februarie 2025, Comisia de evaluare a constatat că aceasta echivalează cu nepromovarea vettingului, fără a examina fondul integrității sale etice și financiare. În iulie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul Comisiei. Dragalin a declarat că își rezervă dreptul de a contesta decizia în instanțele naționale și, dacă va fi necesar, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a stabilit că sintagma „indiferent de motivul invocat” din prevederea respectivă contravine Constituției. Ea susținea că, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată, și-ar pierde oricum funcția, întrucât proiectul prevedea încetarea de drept a mandatelor șefilor celor două procuraturi specializate și ale adjuncților acestora, inclusiv ale celor interimari.

Evaluarea externă a Veronicăi Dragalin a fost inițiată pe 24 mai 2024, prin notificarea depunerii declarațiilor de avere și a chestionarului de integritate etică pentru ultimii cinci ani. Fosta procuror-șef a prezentat documentele în termenul stabilit, iar Comisia a analizat informațiile, solicitând ulterior clarificări suplimentare pe care Dragalin le-a furnizat, invocând motive personale. Până la intervenția Parlamentului, dacă un procuror sau judecător depune cererea de demisie după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, procedura de verificare a integrității etice și financiare va continua la solicitarea persoanei vizate.

La 19 februarie 2025, Veronica Dragalin și-a depus cererea de demisie, iar mandatul său a încetat la 4 martie 2025. Deoarece demisia a intervenit la aproximativ nouă luni de la începerea procesului, Comisia de evaluare a procurorilor a constatat nepromovarea vetting-ului, pe baza norme care prevedea că orice demisie ulterioară termenului legal de 20 de zile echivalează cu nepromovarea, indiferent de motiv. Comisia a precizat totuși că decizia nu reflectsa o examinare de fond a integrității etice și financiare a subiectului, procedura fiind oprită înainte de finalizare. Curtea a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Motivul demisiei Veronicăi Dragalin a fost legat de contextul legislativ din februarie 2025. Procurorul-șef și-a exprimat speranța că proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupției cu Parchetul de Combatere a Criminalității Organizate și Corupției (PCCOCS) nu va fi promovat, deoarece această inițiativă prevedea încetarea de drept a mandatelor șefilor celor două structuri specializate, inclusiv al celor interimari. Prin urmare, Dragalin considera că își va pierde funcția oricum în cazul adoptării legii. Doi judecători constituționali au formulat opinii disidente, iar judecătorul Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției, s-a abținut de la examinarea cauzei.

Sesizarea privind neconstituționalitatea prevederii a fost examinată de Curtea Constituțională, care a admis parțial cererea și a declarat inadmisibile celelalte excepții de neconstituționalitate referitoare la procedura de evaluare, adoptarea rapoartelor și contestarea deciziilor la Curtea Supremă de Justiție. Două opinii disidente au fost formulate de doi judecători constituționali, iar judecătorul Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției, s-a abținut de la vot. Hotărârea este definitivă, nu poate fi atacată și intră în vigoare la data adoptării. Veronica Dragalin și-a anunțat demisia în februarie 2025, afirmând că a luat această decizie cu speranța că proiectul de lege privind comasarea Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS nu va fi promovat. Ea susținea că, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată, și-ar pierde oricum funcția, întrucât proiectul prevedea încetarea de drept a mandatelor șefilor celor două procuraturi specializate și ale adjuncților acestora, inclusiv ale celor interimari.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul invocat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Această prevedere stipula anterior că judecătorii și procurorii care demisionau după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea începerii evaluării erau considerați automat că nu au promovat vetting-ul. Până la modificarea legii de către Parlament, persoanele aflate în această situație vor putea solicita continuarea evaluării. Astfel, demisia nu va mai determina automat un rezultat negativ. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial. Veronica Dragalin a fost inclusă în procedura de evaluare externă în mai 2024, în calitate de șefă a Procuraturii Anticorupție. După ce și-a anunțat demisia în februarie 2025, Comisia de evaluare a constatat că aceasta echivalează cu nepromovarea vettingului, fără a examina fondul integrității sale etice și financiare. În iulie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul Comisiei. Dragalin a declarat că își rezervă dreptul de a contesta decizia în instanțele naționale și, dacă va fi necesar, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru, după ce Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie 2026, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin Rupor.md.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea legală în baza căreia fostă șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a fost considerată nepromovată la evaluarea externă după ce și-a dat demisia din funcție. Decizia a fost pronunțată pe 12 noiembrie și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Curtea a admis parțial sesizarea privind excepțiile de neconstituționalitate ridicate de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Veronicăi Dragalin. Prin această hotărâre, Curtea a declarat neconstituțional textul din articolul 3 alineatul (4) al legii cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, care stipula că „depunerea cererii de demisie după expirarea termenului legal, indiferent de motivul invocat, este echivalată cu nepromovarea evaluării”. Totodată, Curtea a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate referitoare la articolele 17 alineatul (1), 18 alineatul (3) și 19 alineatele (5) și (6) din aceeași lege. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Veronica Dragalin a fost inclusă în procedura de evaluare externă în mai 2024, în calitate de șefă a Procuraturii Anticorupție. În februarie 2025, aceasta și-a anunțat demisia, pe fondul controversei generate de proiectul de lege propus de deputații PAS privind desființarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate. Ulterior, la 12 iunie 2025, Completul B al Comisiei de evaluare a procurorilor a constatat că demisia Veronicăi Dragalin, depusă după expirarea termenului prevăzut de lege, echivalează cu nepromovarea evaluării externe. Comisia a precizat însă că nu a realizat o evaluare de fond a integrității etice și financiare a acesteia, procedura nefiind finalizată. În iulie 2025, Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către Dragalin. Decizia a fost votată de cinci dintre cei opt membri ai CSP. Totodată, fostei șefe a Procuraturii Anticorupție i-a fost aplicată interdicția de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică timp de cinci ani. Cu acest prilej, Veronica Dragalin a cerut ca procedura să fie oprită fără sancțiuni, invocând natura excesivă și inechitabilă a interdicției de a ocupa funcții publice timp de cel puțin cinci ani, aplicată automat pentru demisia din funcția de procuror în timpul procedurii de vetting. Ea și-a rezersvat dreptul de a se adresa în instanțele naționale sau, dacă va fi cazul, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dragalin a deținut funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție din august 2022. Mandatul său a încetat oficial pe 4 martie 2025.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională prevederea care echivala automatic demisia unui procuror sau judecător, depusă după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea inițierii evaluării, cu nepromovarea procesului de vetting. Prin această hotărâre definitivă, Veronica Dragalin, fostă șefă a Procuraturii Anticorupție, obține posibilitatea de a solicita continuarea procedurii de evaluare a integrității sale etice și financiare, evitando eticheta automată de „nepromovat”.

Decizia Curții Constituționale, pronunțată pe 12 noiembrie 2026, anulează textul din lege care stipula că demisia tardivă, indiferent de motiv, duce la nepromovarea evaluării. Avocatul Veronicăi Dragalin, Vladimir Grosu, a susținut că această prevedere produce consecințe nejustificate, încălcând drepturile fundamentale și prezumția de bună-credință, și a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind procesul de vetting din Albania, precum și recomandările Comisiei de la Veneția. Grosu a explicat că „nepromovarea nu este sinonimă cu neînvingerea într-un concurs” și că ea implică restricții grave.

În cauza în fața Curții Constituționale, avocatul Vladimir Grosu a menționat că, deși Veronica Dragalin și-a depus demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat la 4 martie 2025, ea a solicitat continuarea evaluării odată cu cererea de demisie. Totuși, avocatul a estimat că Dragalin, angajată într-un alt post peste hotare și aflată înaintea expirării mandatului său de cinci ani (în 2027), nu mai ar dori să continue procesul, mai ales că circumstanțele s-au schimbat și postul de șefă al Procuraturii Anticorupție este ocupat de o altă persoană. Judecătorul Vlad Gribincea de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a pledat pentru o soluție sistemică care să permită subiecților evaluării să solicite continuarea procesului după demisie, pentru a evita nepromovarea automată pe criterii pur procedurale.

Radu Radu, șeful Serviciului Reprezentare la Curtea Constituțională și Organe de Drept din cadrul Parlamentului, a argumentat că termenul de 20 de zile este necesar pentru buna desfășurare a procesului și pentru a evita demisiile strategice pentru a scăpa de eticheta de „nepromovat”. Eduard Serbenco, secretar de stat la Ministerul Justiției, a considerat neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate, afirmând că demisia Veronicăi Dragalin a constituit un „protest politic” în contextul propunerii de lichidare a Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și creare a PACCO, motiv pentru care reclamanta și-a asumat consecințele prevăzute de lege.

Dosarul contestării deciziei de nepromovare a evaluării externe a Veronicăi Dragalin, ca urmare a demisiei sale din funcție, se află încă pe rolul Curții Supreme de Justiție (CSJ). Instanța supremă va admise contestația doar dacă constată erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii sau circumstanțe de fapt care puteau duce la nepromovarea evaluării.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea care a determinat nepromovarea evaluării externe a Veronicăi Dragalin, fostă șefă a Procuraturii Anticorupție, în momentul demisiei sale din funcție. Instanța a stabilit că, până la modificarea cadrului normativ de către Parlament, în cazul cererilor de demisie depuse după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea inițierii evaluării, procedura de verificare a integrității etice și financiare va continua la solicitarea judecătorului sau procurorului. Hotărârea a fost adoptată de majoritatea judecătorilor, doi magistrați formulând opinii disidente, iar un alt judecător, Sergiu Litvinenco, s-a abținut. Judecătorul Sergiu Litvinenco, fost ministru al Justiției, s-a abținut de la examinarea cauzei.

Curtea a admis parțial sesizarea privind excepțiile de neconstituționalitate ridicate din oficiu de judecătorii Curții Supreme de Justiție Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, împreună cu avocatul Veronicăi Dragalin, Vladimir Grosu, în dosarul aflat în fața instanței supreme. Prin hotărâre, Curtea a declarat neconstituțional textul din legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor care stipula că „depunerea cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării”. Se face referire la articolul care prevede că „cererea de demisie poate fi retrasă doar în interiorul termenului de 20 de zile. Depunerea cererii de demisie după expirarea acestui termen, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării”. Totodată, au fost declarate inadmisibile sesizările privind excepția de neconstituționalitate a altor articole din legislația de vetting. Reglementările specifică faptul că în urma evaluării, completul de evaluare întocmește un raport motivat care să conțină faptele relevante, motivele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea. Respingerea unor dovezi prezentate de subiectul evaluării trebuie motivată în raport. Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea documentelor, consiliul respectiv trebuie să ia decizia finală. Consiliul poate respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, dacă constată circumstanțe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea acesteia. După recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării evaluării, consiliul acceptă raportul conform literelelor anterioare sau îl respinge și constată promovarea sau nepromovarea evaluării. În cazul anulării hotărârii consiliului emise după reluarea procedurii de evaluare, se constată promovarea sau nepromovarea evaluării. Curtea Supremă de Justiție va admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii sau că există circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării.

Procedura s-a dezvoltat după ce la 12 iunie 2025, Completul de evaluare B din cadrul Comisiei de evaluare a procurorilor a aprobat raportul cu concluzia de nepromovare a Veronicăi Dragalin. Comisia a reținut că, deoarece subiectul evaluării a demisionat din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție după nouă luni de la data inițierii evaluării, această demisie se echivalează cu nepromovarea evaluării de către subiect. Cu toate acestea, Comisia a precizat că această nepromovare s-a constatat în baza unui temei procedural și nu reflectă o examinare de fond a integrității etice și financiare a subiectului. Evaluarea subiectului a fost inițiată, au fost colectate și analizate informații, iar subiectului evaluării i-a fost adresată o rundă de întrebări, însă evaluarea nu a fost finalizată din cauza demisiei.

Evaluarea Veronicăi Dragalin a început la 24 mai 2024, prin notificarea subiectului și solicitarea de a prezenta declarația de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani, inclusiv lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și al serviciului public, precum și un chestionar privind integritatea etică. Dragalin a transmis documentele în termenul stabilit. Comisia a analizat informațiile și a solicitat clarificări suplimentare, la care Dragalin a răspuns în aproximativ o lună și jumătate, invocând motive personale. La 19 februarie 2025, Veronica Dragalin și-a depus cererea de demisie, iar mandatul său a încetat la 4 martie 2025. Conform legii, depunerea cererii de demisie după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea inițierii evaluării, indiferent de motivul invocat, se echivalează cu nepromovarea evaluării.