Ungaria blochează reluarea negocierilor dintre UE și Ucraina și Republica Moldova

La 10 noiembrie, Ungaria a refuzat, pentru a doua oară, să aprobă documentele necesare deschiderii ultimelor două blocuri de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE, a raportat cotidianul „Zerkalo ne delî. Ukraina”, citând surse diplomatice de la Bruxelles. Aceeași decizie a afectat și Republica Moldova, care a rămas blocată în aceeași etapă a procesului de negociere. La întâlnirea grupului de lucru al Consiliului UE privind accesul, la 10 noiembrie, guvernul Budapestei nu a validat rezultatele screening-ului juridic pentru ultimele două direcții de discuție cu Ucraina, un pas obligatoriu înainte de deschiderea clusterelor. Procesul de screening presupune evaluarea de către Comisia Europeană a conformității legislației țării candidate cu acquis-ul comunitar, iar emiterea rezultatelor trebuie să preceadă deschiderea efectivă a negocierilor. Un diplomat al UE a explicat poziția Ungariei în termeni simpli: „Fără modificări”. Acest comportament blochează progresul tehnic necesar pentru dezvoltarea dialogului formal pe cele două direcții rămase.

Situatia s-a repetat și pentru Republica Moldova. În cadrul aceleiași ședințe din 10 noiembrie, rezultatele screening-ului celor două blocuri moldovenești nu au fost validate, ceea ce prelungește incertitudinea privind calendarul integrării. Bucureștiul a folosit un limbaj ferm, dar pragmatic, la adresa Budapestei. Decizia Ungariei din 10 noiembrie se adaugă unor precedente din sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie: refuzuri au fost deja semnalate anterior, la 20 și 27 octombrie, precum și la 3 noiembrie. Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderare în iunie 2022 și au început negocierile oficiale în iunie 2024, parcurgând simultan etapele negocierilor preliminare. Pentru ambele state sunt deschise aproximativ patru din cele șase blocuri.

Deși deciziile de deschidere a blocurilor se iau individual, Comunitatea Europeană a privit istoric integrarea Ucrainei și a Moldovei ca pe o călătorie comună. Totuși, din punct de vedere juridic, Chișinăul nu este obligat să aștepte finalizarea procedurilor de la Kiev pentru a avansa. Diferența de tratament față de cele două state este vizibilă în pozițiile politice maghiare. Budapesta nu contestă progresul Moldovei. Președinta Maia Sandu a declarat la 5 noiembrie că Ungaria nu creează obstacole în dezvoltarea dialogului dintre Chișinău și UE. „Ungaria nu ne-a blocat și nu ne blochează. Ei spun foarte clar că susțin deschiderea următoarelor grupe capete pentru Republica Moldova”, a precizat Maia Sandu. Deși Ungaria nu formulează obiecții specifice față de Chișinău, cazul său a devenit victimă a efectelor indirecte ale refuzului de a ratifica agenda Ucrainei.

Tensiunile istorice dintre Budapesta și Kiev, legate în principal de drepturile minorității maghiare, sunt menționate ca un factor contextual. Totuși, viceministrul prematurului Ucrainei, Alexei Cernâiev, a precisat că Ungaria nu formulează noi cerințe în chestiunea minorităților în legătură cu acest tur de negociere. Motivul oficial invocat de Ungaria pentru amânare se bazează pe necesitatea examinării suplimentare a anumitor documente tehnice aferente ultimelor două blocuri. Situația rămâne dinamică, fără o dată clară de rezolvare. Comisia Europeană susține o evaluare pozitivă a reformelor. Raportul din 4 noiembrie confirmă faptul că Republica Moldova îndeplinește condițiile tehnice pentru deschiderea tuturor blocurilor rămase, dar implementarea depinde de votul unanim al statelor membre. UE indică începutul anului 2028 ca o țintă realistă pentru finalizarea negocierilor în cazul Republicii Moldova, dacă ritmul actual al reformelor se va menține. Procedura postnegociere va necesita aprobări finale suplimentare din partea instituțiilor europene.