160 de posturi de judecător vacante blochează sistemul judiciar din Republica Moldova

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, a anunțat că, potrivit datelor recente, în întregul sistem judiciar din Republica Moldova există aproximativ 160 de funcții de judecător vacante, o situație care exercită o presiune suplimentară asupra magistraților care rămân în activitate. Situația este particular criticală la instanțele de apel, unde doar 30% din funcțiile de judecător sunt acoperite, restul de 70% rămânând vacante.

Sergiu Caraman a explicat că profesionalizarea judecătorului devine din ce în ce mai puțin atractivă datorită unui cumul de factori: volumul mare de muncă, condițiile de activitate, garanțiile profesionale insuficiente și imaginea justiției în societate. Aceste constatări subliniază dificultatea de a atrage noi candidați în sistemul judiciar, mai ales în contextul cerințelor stricte de selecție. În privința remunerațiilor, președintele CSM a menționat o discrepanță salarială de aproximativ 4.000 de lei între magistrații care au trecut cu succes evaluarea externă a integrității și cei care nu au fost încă supuși acestei proceduri, subliniind că acest diferend nu constituie o dublare a veniturilor.

Șeful CSM a comentat și evoluțiile de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), observând că ocuparea unor funcții vacante a permis reluarea activității plenului și a procedurilor de unificare a practicii judiciare. În ciuda acestor pași înainte, completarea tuturor locurilor vacante la CSJ rămâne o provocare semnificativă. Sergiu Caraman a estimat că evaluarea integrității pentru toți candidații la funcțiile de judecător la Curtea Supremă nu va putea fi finalizată până la sfârșitul anului 2026. Șeful departamentului judiciar a transmis clar că evaluarea tuturor celorlalți candidați nu va fi finalizată în termenii prognozați. Totodată, Caraman a avertizat că, dacă obligația trecerii prin evaluarea externă va rămâne valabilă și pentru candidații la Curțile de Apel, activitatea Comisiei Vetting ar putea fi nevoită să se prelungească dincolo de anul 2026.

Sistemul judiciar din Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de personal, circa 160 de posturi de judecător fiind vacante în prezent, ceea ce prelungeste timpul de aşteptare al cetăţenilor pentru hotărârile judecătoreşti. Potrivit preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, problema este acută la nivelul întregului sistem, dar cea mai gravă afectează curţile de apel, unde doar 30% din posturi sunt ocupate, restul de 70% rămânând vacante. Acest dezechilibru este ilustrat statistic de faptul că, din zece posturi prevăzute la o Curte de Apel, doar trei sunt acoperite cu personal, iar celelalte şapte rămân neocupate. Supraîncărcarea este uriaşă: un singur judecător de la o Curte de Apel poate avea în responsabilitate peste 1.000 de dosare, ceea ce duce la retardarea soluţionării cauzelor.

Profesia de judecător devine tot mai puţin atractivă, în special pentru tinerii absolvenţi ai facultăţilor de drept, o situaţie care a determinat crearea unei grupuri de lucru la Ministerul Justiţiei pentru analizarea problemelor şi identificarea soluţiilor. Sergiu Caraman a identificat patru factori principali care descurajează potenţialii candidaţi: garanţiile salariale ale magistraţilor, volumul excesiv de muncă, condiţiile de activitate şi imaginea justiţiei în societate. Salariul unui judecător la început de carieră este de aproximativ 25.000 de lei pe lună. Există o diferenţă salarială de circa 4.000 de lei între magistraţii care au trecut cu succes procedura de vetting (verificare a integrităţii) şi cei care nu au fost încă evaluaţi, ceea ce nu constituie o dublare a venitului, conform declaraţiilor preşedintelui CSM.

Criza de personal atinge şi Curtea Supremă de Justiție (CSJ), unde dintre cele 20 de posturi de judecător, doar 12 sunt populate. Deşi CSM a organizat peste 35 de concursuri în 2025 pentru a acoperi golurile din efectiv, interesul pentru funcţiile libere, accesibile atât foşti magistraţi, cât şi avocatilor, rămâne scăzut. Doi candidați suplimentari au fost deja propuşi preşedintelui Republicii pentru numire, iar în cazul aprobării acestora, numărul judecătorilor CSJ ar ajunge la 14. Completarea efectivului la 11 judecători a permis reluarea activităţii plenului CSJ, esenţial pentru unificarea practicii judiciare la nivel naţional, dar deficitul total persistă.

Obaracol principal la numirea noilor magistraţilor este obligaţia trecerii printr-o verificare externă a integrităţii (vetting), un proces care consumă timp şi reduce numărul de candidaţi eligibili. Termenul legal pentru finalizarea evaluării candidaţilor la CSJ şi Curțile de Apel este sfârşitul anului 2026, însă liderii justiţiei prevăd depăşirea acestei limite. Sergiu Caraman a precizat că cei şase remaining candidaţi rămăşi pentru CSJ nu vor putea fi verificaţi până în decembrie 2026, determinând probabil continuarea activităţii Comisiei Vetting dincolo de această dată. La Curțile de Apel, lipsa unui termen precis pentru angajare este şi mai pronunţată datorită numărului mare de vacant.

Abandonarea posturilor de judecător este constantă: din 2023, 158 de magistraţi au părăsit sistemul judiciar din Republica Moldova. Magistraţii care nu promovează vettingul riscă eliberarea din funcție, pierderea pensiilor speciale şi interdicţia de a ocupa anumite funcţii publice timp de şapte ani. Comisia de vetting are competenţa de a sesiza Autoritatea Națională de Integritate dacă identifică suspiciuni legate de averile nejustificate ale magistraţilor sau alte încălcări.

Problemele structurale includ şi condiţiile precare de lucru: Judecătoria Cahul functionează, de exemplu, într-o fostă tipografie, un spațiu considerat impropriu.

Raportul Comisiei Europene privind extinderea, publicat pe 4 noiembrie, constată că numărul semnificativ de demisii generate de vetting nu a fost compensat de ocuparea posturilor vacante. Bruxellesul subliniază că deficiful de judecători la instanțele superioare afectează capacitatea Moldovei de a gestiona rezidul procesual. Cu toate acestea, Comisia Europeană remarcată progresele în consolidarea statului de drept, solicitând continuarea reformelor judiciare ca o condiţie esențială pentru avansarea negocierilor de aderare. Autoritățile de la Chișinău îşi propun încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, un termen pe care-l consideră realist, cu condiţia accelerării procesului de reformă.