Tom Cotton: Negocierile cu Putin sunt o „farsă” după ce Rusia a cerut retragerea NATO la pozițiile din 1997

Reprezentanții Moscovei au distribuit în timpul negocierilor de la Abu Dhabi un document datat 10 noiembrie, a cărui copie a fost obținută de The New York Times și a fost validată de o altă sursă familiarizată cu desfășurarea discuțiilor The New York Times. Cerințele din acest document repetă aproape cuvânt cu cuvânt poziția Rusiei din decembrie 2021, solicitând ca NATO să își retragă trupele la pozițiile din 1997, în special de pe flancul estic al Alianței din Polonia și statele Baltice The New York Times. Sursa The New York Times precizează că retragerea trupelor NATO la granițele din 1997 implică în mod specific evacuarea acestora din Polonia și statele Baltice NV. Documentul distribuit este un „non-paper”, nefiind semnat oficial, servind doar la expunerea neoficială a poziției ruse NV. Traseul negocierilor de la Abu Dhabi a evidențiat revenirea Moscovei la cerințele din 1997 Eurointegration. Informațiile au fost făcute publice de The New York Times și preluate de Eurointegration Eurointegration. Documentul cu cerințele rusești din 10 noiembrie a fost distribuit în timpul rundei de negocieri de la Abu Dhabi Eurointegration. Cerința de retragere la pozițiile din 1997 vizează în special evacuarea trupelor din Polonia și statele Baltice Eurointegration.

În cadrul discuțiilor din Abu Dhabi, delegația rusă a propus ca model pentru organizarea Europei după război perioada Războiului Rece, argumentând că împărțirea continentului în sfere de influență între SUA și Uniunea Sovietică reduce riscul de conflicte The New York Times. Emisarii americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, au insistat ca reprezentanții ruși să „privească spre viitor”, amintindu-le că situația s-a schimbat semnificativ față de decembrie 2021, perioadă în care Moscova solicitase stoparea unei mari părți din activitățile militare ale NATO în Europa Centrală și de Est The New York Times. În cadrul negocierilor, reprezentanții Rusiei au reiterat viziunea lor conform căreia Europa de Est ar trebui să revină în sfera de influență a fostului URSS The New York Times. Modelul propus de Rusia se bazează pe ideea că zonele separate de influență reduc riscul de conflict direct The New York Times. Atitudinea americană a fost una de deschidere către noi propuneri, cu condiția ca acestea să fie orientate spre viitor și nu să reia cerințele vechi The New York Times. În cadrul întâlnirilor ulterioare de la Moscova, Vladimir Putin a confirmat că cerința de retragere a forțelor NATO la pozițiile din 1997 rămâne un pilon central al viziunii ruse asupra arhitecturii de securitate The New York Times. Vladimir Putin și-a expus aceste cerințe în timpul discuțiilor cu trimisii lui Donald Trump la Kremlin pe 12 noiembrie NV. Reprezentanții ruși din Abu Dhabi au reiterat că Pactul de la Varșovia este modelul optim pentru securitatea europeană post-conflict NV. Steve Witkoff și Jared Kushner au încercat să demonstreze că cerințele din 2021 sunt anacronice în contextul actual NV. Reprezentanții rusi au propus modelul Războiului Rece pentru organizarea Europei post-belicoase Eurointegration. Moscova susține că împărțirea Europei în zone de influență reduce riscul de conflict Eurointegration. Trimisii americani i-au îndemnat pe ruși să privească spre viitor, având în vedere schimbările geopolitice din ultimii cinci ani Eurointegration.

Surse citate de The New York Times indică faptul că cerințele actuale reprezintă poziția de start a Moscovei, însă reprezentanții Federației Ruse au sugerat că Vladimir Putin ar putea fi deschis către o anumită flexibilitate The New York Times. Cele două surse care au vorbit cu The New York Times au subliniat că, deși poziția inițială este rigidă, există o posibilitate de flexibilitate din partea lui Putin NV. Surse apropiate de negocieri au menționat că Putin ar putea manifesta flexibilitate în anumite puncte Eurointegration.

Anterior, Statele Unite au solicitat Rusiei să prezinte o nouă propunere pentru un acord de securitate cu Europa, care să includă măsuri concrete din partea Moscovei pentru atenuarea tensiunilor în relații The New York Times. Se menționează zudem că Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin planifică o întâlnire trilaterală pe 19 noiembrie la Shenzhen, în China, unde una dintre temele principale ar putea fi controlul armamentului nuclear Apostrophe. SUA au solicitat anterior o propunere nouă de securitate care să includă pași concreți de reducere a tensiunilor Eurointegration.

Vladimir Putin a subliniat repetat că așa-numitele „cauze profunde” ale războiului, referindu-se la pretențiile Rusiei față de NATO și Ucraina, trebuie eliminate înainte de orice oprire a ostilităților The New York Times. Acesta a fost punctul de plecare al discuțiilor, în ciuda eforturilor diplomatice ale administrației Donald Trump din ultimele 20 de luni The New York Times. Cerințele ruse includ interzicerea oricărei activități militare nu doar în Ucraina și Europa de Est, ci și în Caucazul de Sud și Asia Centrală NV. De asemenea, Moscova solicită ca NATO să renunțe la acordurile privind utilizarea comună a armelor nucleare, care permit statele europene să utilizeze arsenalul SUA pentru propria apărare NV. Analiza documentului sugerează că Putin nu doar și-a menținut, ci a și înăsprit anumite cerințe după anul 2021 NV. The New York Times concluzionează că faptul că poziția Rusiei a rămas aproape neschimbată timp de cinci ani subliniază dificultatea uriașă de a găsi un compromis care să determine oprirea războiului NV. Vladimir Putin insistă că „cauzele profunde” ale conflictului trebuie rezolvate înainte de orice încetare a luptelor Eurointegration.

În paralel, publicitatea cerințelor a generat analize privind tentativele Moscovei de a fragmenta Europa prin noi pretenții de securitate NV. Finlanda a respins categoric cerințele Rusiei referitoare la ieșirea țării din NATO NV. Premierul polonez Donald Tusk a declarat pe 12 noiembrie că acceptarea condițiilor rusești ar constitui o amenințare directă la adresa securității Poloniei NV. Donald Tusk a precizat la Dublin că aceste cerințe sunt inacceptabile nu doar pentru Ucraina, ci mai ales pentru Europa și statele precum Polonia NV. Publicația Bild a raportat că Rusia solicită, printre altele, controlul total asupra Donbasului și demilitarizarea orașelor Odesa și Nikolaev NV. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a susținut că Rusia insistă pe obținerea unor garanții scrise privind neextinderea NATO spre est NV. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că cerința de retragere a trupelor NATO de pe flancul estic este imposibil de realizat, considerând că arhitectura de securitate europeană trebuie să rămână imuabilă Pravda.

Documentul cu cerințele Rusiei, datat 10 noiembrie și distribuit în timpul negocierilor de la Abu Dhabi, a fost obținut de The New York Times și validat de o altă sursă familiarizată cu desfășurarea discuțiilor point.md.

Vladimir Putin a refuzat concesiile în dosarul ucrainean, în ciuda stimulentelor economice oferite de trimișii americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, insistând asupra soluționării „cauzelor profunde” ale războiului înainte de oprirea definitivă a conflictului. Negocierile din Abu Dhabi au fost marcate de o viziune a Moscovei bazată pe modelul Războiului Rece. Întâlnirea din Abu Dhabi a reprezentat prima discuție față în față din luna februarie între oficiali americani, ruși și ucraineni. La aceste discuții a participat și generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al trupelor americane și al NATO în Europa, care a avut un schimb de replici aprins cu oficialii ruși, solicitând explicații detaliate privind îngrijorările Moscovei referitoare la Europa. Delegația rusă a propus americanilor un model de securitate inspirat de Pactul de la Varșovia și de perioada Războiului Rece, argumentând că zonele separate de influență americano-sovietice din acea epocă au redus riscul de conflict. Emisarii administrației Donald Trump au respins această viziune, cerând oficialilor ruși să „privească spre viitor” și subliniind schimbările majore survenite din decembrie 2021. Aceștia s-au arătat deschiși la noi propuneri, cu condiția includerii unor pași concreți pentru reducerea tensiunilor. După discuțiile din Emiratele Arabe Unite, Jared Kushner și Steve Witkoff au călătorit joi la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, deplasându-se ulterior la Dublin pentru a informa președintele Volodimir Zelenski despre stadiul negocierilor.

Documentul rusesc, denumit în limbaj diplomatic „non-paper”, solicită oprirea extinderii NATO și a oricărei activități militare nu doar în Ucraina și Europa de Est, ci și în Caucazul de Sud și Asia Centrală The New York Times.

Documentul solicită zudem oprirea tuturor livrărilor occidentale de armament și echipamente militare către Ucraina The New York Times.

Poziția Moscovei a generat reacții imediate în rândul liderilor europeni. Premierul polonez Donald Tusk a respins categoric propunerile rusești în timpul unei declarații susținute la Dublin. Donald Tusk a afirmat că acceptarea condițiilor rusești ar reprezenta o amenințare directă pentru securitatea Poloniei și că acestea sunt inacceptabile atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga Europă. Jared Kushner a încercat să calmeze partenerii europeni, oferind asigurări la Dublin că Statele Unite nu vor încheia un acord fără prezența europenilor la masa de negocieri. În acest context, premierul luxemburghez Luc Frieden a reiterat necesitatea implicării Europei în orice discuție privind arhitectura de securitate a continentului.

Vladimir Putin și Donald Trump au programată o discuție săptămâna viitoare la Shenzhen, în China, în marja summitului anual al economiilor din regiunea Asia-Pacific.