Mergi la conținut

Riscul de analfabetism funcțional în rândul elevilor din Republica Moldova: Date PISA 2025 și strategii de combatere

Riscul de analfabetism funcțional în rândul elevilor din Republica Moldova: Date PISA 2025 și strategii de combatere
Aproximativ jumătate dintre elevii din Republica Moldova se află sub nivelul minim de competență la matematică, științe și lectură, conform datelor PISA 2025, riscând să devină analfabeți funcționali.

Deși datele recensământului din 2024 indică o rată de alfabetizare de 99,6% pentru moldovenii de 10 ani și mai mult, rezultatele testării PISA 2025 relevă o problemă structurală: aproximativ jumătate dintre elevii din Republica Moldova se situă sub nivelul 2 din 6 la matematică, științe și lectură. În timp ce OCDE definește acest prag ca fiind nivelul minim de competență, instituții precum Banca Mondială avertizează că elevii care nu ating acest nivel sunt expuși riscului de analfabetism funcțional — capacitatea de a citi și scrie fără a putea înțelege pe deplin sensul textelor sau a aplica cunoștințele în viața cotidiană.

Analiza performanțelor elevilor moldoveni de 15 ani la PISA 2025 arată punctaje medii de 422 la științe (nivelul 2), 410 la matematică și 404 la citire/lectură, fiind ultimele două sub pragul minim de competență. Global, media a fost de 412 puncte, cu o diferență de 56 de puncte față de media OCDE. Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale de Curriculum și Evaluare, a precizat că progresul de cinci puncte la științe este un semnal încurajator, care va ajuta autoritățile să adapteze măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației.

Horoscop Financiar

Descoperă ce îți spun astrele despre bani și relații.

Citește horoscopul

Pentru a combate acest fenomen, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) din Republica Moldova implementează o reformă a curricula școlare, care va fi disponibilă din 1 septembrie 2027. Noile programe vor pune accent pe competențele funcționale, interdisciplinaritate și utilizarea exemplelor din viața reală, reducând memorarea mecanică în favoarea înțelegerii. Printre schimbări se numără introducerea disciplinei Informatică începând cu clasa a V-a și încurajarea cercetării fenomenelor naturale la Științe. MEC precizează că noile programe de examen, care vor evalua gândirea critică și capacitatea de analiză, sunt preconizate pentru anul 2030.

Pe plan practic, unii profesori din Republica Moldova adoptă deja metode alternative pentru a dezvolta gândirea critică. Dumitru Rusnac, profesor de fizică, utilizează experimente directe, simulări interactive PhET și metoda „predă tu” pentru a trece de la teoria memorată la aplicarea practică. În matematică, Maria Cîrnaț integrează exemple din activitățile cotidiene pentru a ajuta elevii să transforme situații practice în probleme matematice. În domeniul lecturii, unde s-a înregistrat cea mai mare scădere a scorurilor (404 puncte), Elena Vorotneac, profesoară de limba și literatura română, subliniază problema „cititorilor grăbiți” și promovează lectura ca experiență activă, încurajând elevii să argumenteze opiniile și să contrazică profesorul atunci când au dovezi.

În cadrul planului de intervenție pentru îmbunătățirea rezultatelor, MEC vizează identificarea dificultăților de învățare pentru elevii sub nivelul 2. În paralel, se organizează în premieră testări tematice la biologie, chimie și fizică pentru mii de elevi de clasa a VIII-a. De asemenea, ministrul Dan Perciun a menționat posibilitatea pilotării unei activități zilnice opționale de lectură de 30 de minute în școli pentru a încuraja formarea unui obicei constant de citire.

Surse

Categorii:
Educatie
Vreau să primesc știri pe email