Republica Moldova: Raport parlamentar despre salarii record ale directorilor de stat și pierderi milionare

Un raport al unei comisii de anchetă parlamentare din Republica Moldova, condusă de deputatul Dinu Plîngău, a evidențiat probleme majore de gestionare a patrimoniului public, inclusiv salarii ale directorilor de întreprinderi de stat care depășesc 120.000 de lei lunar și pierderi milionare în cadrul unor unități. Ancheta a scos la iveală lipsa unor evidențe clare și întârzieri în reorganizarea întreprinderilor neperformante. Raportul urmează să fie examinat de Parlamentul Republicii Moldova luni, 16 noiembrie.

Conform documentului, cele 115 întreprinderi de stat și companii cu capital de stat monitorizate de Ministerul Finanțelor aveau datorii de peste 25 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2024. Deși s-a înregistrat un profit agregat de aproximativ 1,1 miliarde de lei, acesta a fost generat în principal de entități mari, precum Energocom, Aeroportul Internațional Chișinău și Loteria Națională. În contrast, 37 din cele 87 de întreprinderi de stat monitorizate au încheiat anul 2024 cu pierderi de 517 milioane de lei, reprezentând o creștere de aproape două ori față de anul 2023.

Analiza salariilor conducerii a relevat disparități semnificative. Cea mai mare remunerație medie lunară a fost înregistrată la Aeroportul Internațional Chișinău, unde directorul a câștigat aproximativ 123.100 de lei, față de salariul mediu al angajaților de 29.200 de lei. La Aeroportul Internațional Chișinău, remunerația medie lunară a conducătorului a fost de aproximativ 123.100 de lei, în timp ce salariul mediu al angajaților era de 29.200 de lei. Alte valori ridicate au fost raportate la MoldATSA, unde conducătorul a avut o remunerație medie de 112.600 de lei (salariul mediu al angajaților: 63.600 de lei), și la Poșta Moldovei, unde directorul a primit în medie 74.000 de lei lunar, sumă de peste opt ori mai mare decât salariul mediu al angajaților, stabilit la aproximativ 9.000 de lei. Sumele menționate includ salariile de bază, sporurile și premiile, comisia constatând că aceste venituri nu sunt întotdeauna corelate cu rezultatele financiare ale companiilor.

La MoldATSA, salariul mediu al angajaților a crescut cu 93% între 2019 și 2025, ajungând la 63.600 de lei, în ciuda unui număr constant de angajați. Pe de altă parte, Calea Ferată din Moldova a acumulat pierderi de aproape 800 de milioane de lei în perioada 2019–2025, cu un salariu mediu de aproximativ 9.300 de lei. În perioada 2017–2026, statul a cheltuit aproximativ 205 milioane de lei pentru plata membrilor consiliilor de administrație și a altor organe de control, plăți pe care comisia le consideră nesusținute de performanțe reale.

Raportul indică o problemă severă de evidență a patrimoniului public. În august 2026, Agenția Servicii Publice înregistra 513 întreprinderi, în timp ce Registrul patrimoniului public consemna doar 163 la începutul anului 2025, diferențele fiind atribuite numeroaselor firme inactive neeliminate din registre. Diferențele de înregistrare între Agenția Servicii Publice (513 întreprinderi în august 2026) și Registrul patrimoniului public (163 la începutul lui 2025) sunt explicate prin existența multor întreprinderi inactive. Din cele 152 de întreprinderi administrate de autoritățile publice centrale, doar 77 erau active la începutul anului 2026; celelalte fiind în insolvabilitate (28), lichidare (14) sau fără activitate economică (33). S-au identificat 42 de întreprinderi care ar fi trebuit radiate încă din 2019, însă care figurau încă în registre, existând chiar contradicții între datele Serviciului Fiscal și cele ale Agenției Servicii Publice pentru 36 dintre acestea.

Au fost raportate și nereguli în gestionarea terenurilor, exemplificându-se situația Administrației de Stat a Drumurilor, unde au fost găsite 137 de construcții private care nu achitau taxe de folosire a terenului.

Reforma întreprinderilor de stat este evaluată ca fiind lentă. Deși planurile de reorganizare sau privatizare au fost stabilite în 2023, până la întocmirea raportului au fost finalizate doar 16 reorganizări și nouă lichidări. Deși deciziile privind destinul întreprinderilor au fost luate în 2023, ritmul implementării a fost scăzut, cu doar 16 reorganizări și nouă lichidări finalizate. Niciuna dintre cele cinci entități pregătite pentru privatizare nu a fost vândută până la data raportului, inclusiv Hotelul Zarea din Chișinău (preț de pornire: 106 milioane de lei) și Fabrica de Sticlă din Chișinău (preț de pornire: 773 de milioane de lei).

În urma anchetei, s-au propus verificări suplimentare pentru mai multe companii de stat. Parlamentul este îndemnat să solicite audituri și evaluări de integritate la diverse instituții. Curtea de Conturi are recomandarea de a include în programul de audit pentru 2027 Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională, Poșta Moldovei și Energocom. Inspectoratul Control Financiar de Stat ar trebui să verifice Administrația Națională a Drumurilor, Energocom, Moldtelecom și Metalferos, în timp ce Centrul Național Anticorupție ar trebui să evalueze integritatea la Aeroportul Internațional Chișinău.

Guvernul este solicitat să propună în șase luni modificări legislative pentru a îmbunătăți administrarea patrimoniului public, incluzând limitarea mandatelor de directori interimari și stabilirea salariilor în funcție de performanțe. Comisia de anchetă, condusă de Dinu Plîngău, a fost creată pe 2 iulie 2026 ca urmare a problemelor de la MoldATSA. Raportul a fost înregistrat pe 5 octombrie și va fi analizat în ședința de Parlament din 16 noiembrie.