Mergi la conținut

Parlamentul din Republica Moldova în ședință: Agenda include Legea salarizării și rapoarte de anchetă

Actualizare Republica Moldova: Detalii noi despre distribuția majorărilor salariale în sectorul bugetar

Distribuția majorărilor salariale pe domenii prevede o creștere de 20,6% pentru angajații din apărare, 15% în ordinea publică și administrația publică, 14% în învățământ, cultură și sport, iar 13% pentru personalul medical și cel din asistența socială. Totodată, salariile personalului tehnic vor crește cu 19%, fiind prevăzute majorări și pentru sporurile aferente titlului științific.

Fondul anual destinat sporului pentru performanță va scădea de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară. Beneficiarii cu calificativul „excelent” vor primi un spor de 10-15% din salariul de bază, în timp ce cei cu calificativul „foarte bine” vor primi între 5% și 7% Jurnal.md.

Sistemul actual de sporuri specifice, cu valori între 10% și 120%, va fi înlocuit cu trei plafoane aplicate sumei anuale: 10%, 20% și 30%. Premiile unice pentru sărbători profesionale vor fi limitate la 10.000 de lei anual, iar din 2028 va fi introdus un indice de complexitate pentru funcțiile din domeniul tehnologiilor informaționale Jurnal.md.

Actualizare Republica Moldova: Detalii despre reforma salarizării bugetarilor votată în Parlament

Parlamentul din Republica Moldova a votat în prima lectură proiectul de reformare a sistemului de salarizare, care vizează aproximativ 172.000 de angajați din sectorul bugetar. Salariile vor crește, în medie, cu 15,7% în 2027, iar pentru anumite categorii de personal majorările vor depăși 30%. Implementarea reformei presupune alocarea a circa 3,2 miliarde de lei suplimentare de la bugetul de stat.

În cadrul prezentării proiectului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că obiectivul este construirea unui sistem de salarizare mai echitabil, transparent și competitiv, în care remunerarea să reflecte mai bine complexitatea muncii, responsabilitățile și valoarea funcției. Ministra a evidențiat discrepanțe majore în sistemul actual, raportul dintre cele mai mici și cele mai mari salarii fiind de 1 la 26: de la 2.500 de lei (sumă completată de stat până la nivelul salariului minim) și până la aproximativ 65.000 de lei. Necesitatea reformei a fost justificată prin existența numeroaselor derogări și excepții care au creat dezechilibre. Victoria Belous a menționat că, în unele cazuri, sporurile, indemnizațiile și premiile depășesc 120% din salariul de bază, ceea ce poate favoriza abuzurile salariale. Oficiala a recunoscut că varianta ajustată a proiectului s-ar putea să nu mulțumească pe toată lumea, însă a insistat asupra necesității de a reface sistemul pentru a asigura claritate, echitate și previzibilitate.

Reforma prevede majorarea salariului de bază și integrarea sporului lunar fix de 1.300 de lei în acesta. Totodată, ponderea componentei variabile a salariului nu va putea depăși 30%. Numărul valorilor de referință derogatorii va fi redus treptat: de la zece valori în 2026, la maximum șase în 2027 și maximum patru până în 2032. Un alt obiectiv este reducerea raportului dintre salariul minim și cel maxim la cel mult 1 la 10,5. Mecanismul de acordare a sporului pentru performanță va fi revizuit, deoarece în prezent peste 90% dintre angajați beneficiază de acesta, fiind perceput ca o suplimentare a salariului. Pe viitor, sporul va fi corelat mai strict cu rezultatele evaluării profesionale, iar sporurile specifice vor fi uniformizate. Victoria Belous a subliniat că aceasta este cea mai mare creștere salarială din ultimii ani, beneficiind în special cei cu venituri mici, precizând că o treime dintre cei 172.000 de angajați vizați provin din sistemul de învățământ.

Ca exemple de remunerare ulterioară reformei, ministra a menționat că un profesor universitar va primi 23.919 lei, iar un polițist de sector 15.675 de lei. Ministra a detaliat câteva exemple de creșteri: un profesor universitar va trece de la 19.816 lei la 23.919 lei (aprox. 21%), un asistent de educator de la 6.811 lei la 9.140 lei (aprox. 34%), un cadru didactic de sprijin de la 11.349 lei la 13.742 lei (aprox. 21%) și un artist de balet de la 10.500 lei la 14.300 lei (aprox. 36%). În domeniul ordinii publice, salariul unui polițist de sector va crește de la 13.024 lei la 15.675 lei (aprox. 20%), iar cel al unui ofițer de investigație de la 13.246 lei la 17.421 lei.

Reprezentanții opoziției au criticat proiectul, susținând că majorările salariale nu vor ține pasul cu scumpirile. Deputatul Constantin Cuimju (Partidul Nostru) a observat că valoarea de referință va fi ajustată anual în funcție de situația economică, însă a atras atenția asupra lipsei unei garanții că această ajustare se va face cel puțin în raport cu inflația. Constantin Cuimju a întrebat ministra cum va fi asigurată protecția veniturilor profesorilor și medicilor în lipsa unei corelari minime a valorii de referință cu inflația.

Victoria Belous a răspuns că orice majorare trebuie să respecte disciplina bugetar-fiscală și angajamentul de reducere a deficitului bugetar, precizând că veniturile viitoare nu pot fi garantate cu certitudine. Ministra a reiterat planul de a reduce numărul valorilor de referință la patru până la sfârșitul anului 2032 pentru a diminua inechitățile, menționând că capacitatea de majorare va fi examinată anual. Victoria Belous a descris reforma ca fiind una care „sună responsabil”. La critica privind lipsa garanțiilor împotriva inflației, ministra a replicat că abordarea lor este responsabilă. Belous a afirmat că guvernul nu face „promisiuni populiste”, ci propune soluții realizabile pe care bugetul statului le poate asuma.

Ion Chicu, deputat al fracțiunii Alternativa, a susținut că majorarea medie nu acoperă inflația cumulată din 2025 și cea prognozată pentru 2026, întrebând dacă poate fi vorbit despre o majorare reală a salariilor.

Diana Caraman, lidera fracțiunii Partidului Comuniștilor, a contestat reducerea inechităților, susținând că în unele cazuri diferențele dintre șefi și subalterni se vor accentua. Diana Caraman a susținut că, în realitate, în unele cazuri, decalajele salariale se vor accentua, comparând salariile unui șef de poliție cu cele ale unui ofițer. Ca exemplu, deputata a argumentat că dacă salariul unui conducător de 40.000 lei crește cu 15% (spor de 6.000 lei), iar cel al unui ofițer de 9.000 lei crește cu 30% (spor de 2.700 lei), diferența absolută dintre cei doi crește de la 31.000 lei la 34.300 lei.

Victoria Belous a explicat că impactul bugetar este diferit atunci când se aplică o creștere unei singure persoane față de mii de funcții, reiterând că orice decizie trebuie să țină cont de capacitatea bugetară. Ministra a menționat că majorările de aproximativ 30% au fost prevăzute pentru anumite categorii din domeniul ordinii publice care își pun viața în pericol și au responsabilități concrete, adaptându-le totuși la resursele disponibile.

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, 58% dintre angajații din sectorul bugetar vor beneficia de creșteri cuprinse între 10% și 20%. De asemenea, 25% dintre salariați vor primi majorări de peste 20%. Creșteri între 5% și 10% (fără sporul de performanță) vor fi primite de 13,5% dintre angajați, în timp ce pentru 3,1% majorările vor fi mai mici de 5% sau salariile vor rămâne neschimbate. S-a precizat că, dacă noile grile de salarizare ar produce sume mai mici decât cele actuale, diferența va fi compensată pentru a evita scăderea veniturilor oricărui angajat.

Actualizare Detalii privind reforma salarizării în sectorul bugetar din Republica Moldova

Reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar ar urma să aducă majorări pentru peste 172.000 de angajați, cu o creștere medie estimată de 15,7% începând cu 1 ianuarie 2027. Pentru implementarea acestui plan, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproximativ 3,2 miliarde de lei în bugetul anului viitor, obiectivele fiind reducerea diferențelor salariale între funcții similare și introducerea unor mecanisme clare de remunerare și stimulare a performanței. De asemenea, parlamentarii vor audia raportul privind administrarea proprietății publice de stat în anul 2025, prezentat de Agenția Proprietății Publice.

În ceea ce privește raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea unor întreprinderi de stat, s-a precizat că analiza a fost prelungită în septembrie după identificarea unor neconcordanțe între registrele oficiale și posibile nereguli în administrare. Printre aspectele examinate se numără salariile conducerii și procedurile de numire în consiliile de administrație.

Actualizare Parlamentul din Republica Moldova: Ministra Finanțelor prezintă proiectul de lege pentru reforma salarizării

Ministra finanțelor, Victoria Belosu, a prezentat proiectul de lege pentru reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, descriindu-l ca fiind un „plan ambițios”. Ordinea de zi a ședinței a fost susținută de 53 de deputați Unimedia.

Proiectul de lege pentru modificarea articolului 26 alineatul (12) litera d) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice a fost susținut în lectura I și II de 63 de deputați Unimedia. În cadrul ședinței, parlamentarii au examinat propunerile de modificare a articolului 26 alineatul (12) litera d) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice Unimedia. Cu 64 de voturi, a fost aprobat în lectura a doua proiectul de lege privind aderarea Republicii Moldova la Statutul Institutului Internațional pentru Democrație și Asistența Electorală (International IDEA) Unimedia.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a solicitat audierea guvernatoarei Băncii Naționale a Moldovei și a ministrului Energiei pentru a obține explicații privind inflația de 10,77%, rata de bază de 11% și posibilele scumpiri la gaze și energie electrică Unimedia. Bogdan Țîrdea a cerut explicații concrete de la Banca Națională referitoare la motivele majorării ratei de bază, impactul asupra costurilor creditelor și previziunile privind reducerea inflației Unimedia. Parlamentarul PSRM a mai solicitat clarificări privind potențialele majorări ale tarifelor la gaz (până la 30 de lei), la energia electrică (cu 20–30%) și la energia termică, avertizând că populația și mediul de afaceri ar putea suporta cheltuieli crescute Unimedia. Această inițiativă a PSRM de a audia oficialii BNM și Ministerul Energiei nu a fost susținută de majoritatea PAS Unimedia.

Totodată, deputații PAS au refuzat solicitarea PSRM de a audia conducerea Agenției Medicamentului, în contextul dispariției medicamentelor ieftine din farmaciile din țară și al apariției alternativelor mai scumpe Unimedia.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a solicitat verificarea participării deputatului socialist Bogdan Țîrdea la reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din CSI de la Moscova, cerând precizări privind mandatul și delegarea acestuia. Gherman a criticat, de asemenea, intenția altor socialiști de a merge la un forum internațional în Rusia. Igor Dodon, liderul PSRM, a replicat că deputații reprezintă interesele cetățenilor și vor menține dialogul cu partenerii din Est și Vest, subliniind importanța reluării dialogului cu Rusia, inclusiv în sectorul energetic Unimedia.

În contextul discuțiilor despre salarizare, a fost menționată promisiunea premierului Vasile Tofan din 19 august, conform căreia salariile profesorilor vor crește cu 10-15%, însă numai începând cu 1 ianuarie 2027 Unimedia. De asemenea, a fost precizat că majorările salariale pentru bugetari vor fi implementate abia din 2027, contrar promisiunilor anterioare, premierul Tofan afirmând în luna august că o implementare mai timpurie nu este posibilă Unimedia.

Parlamentul din Republica Moldova în ședință: Agenda include Legea salarizării și rapoarte de anchetă
Deputații din Republica Moldova analizează proiecte de lege privind achizițiile publice și aderarea la International IDEA, pe fondul unor dispute politice privind vizitele în Rusia.

Parlamentul din Republica Moldova s-a întrunit în ședință, având pe ordinea de zi proiectul de lege privind salarizarea și raportul comisiei de anchetă referitor la activitatea unor întreprinderi de stat. Ordinea de zi a fost susținută de 53 de deputați unimedia.info.

În cadrul ședinței, deputații au aprobat în lectura a doua, cu 64 de voturi, proiectul de lege privind aderarea Republicii Moldova la Statutul Institutului Internațional pentru Democrație și Asistența Electorală (International IDEA). De asemenea, parlamentarii examinează o propunere de modificare a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice unimedia.info.

Tensiunile politice au fost marcate de refuzul deputaților PAS de a audia conducerea Agenției Medicamentului la solicitarea PSRM, în contextul scăderii disponibilității medicamentelor ieftine în farmaciile din țară unimedia.info.

O altă dispută a izbucnit între vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, și liderul PSRM, Igor Dodon. Gherman a solicitat clarificări privind participarea deputatului socialist Bogdan Țîrdea la o reuniune a secretarilor consiliilor de securitate din CSI, de la Moscova, și a criticat intenția altor socialiști de a merge la un forum internațional în Rusia. Igor Dodon a replicat că deputații PSRM reprezintă interesele cetățenilor și vor menține dialogul cu partenerii atât din Est, cât și din Vest, subliniind importanța reluării dialogului cu Rusia, inclusiv în sectorul energetic unimedia.info.

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email