NATO reafirmă angajamentul pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina, confirmând pregătirile pentru negocierile de la Abu Dhabi

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat vineri, la Varșovia, că Președintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto în chestiunile legate de securitatea europeană și că Ucraina trebuie să fie pe deplin integrată în arhitectura de securitate a Europei. La conferința de presă comună cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbih, Kallas a explicat: „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. NATO și Uniunea Europeană au, fiecare, rolul lor. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”. Kallas a adăugat că UE trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui acord de pace și a subliniat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat [Bursa]. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că nicio soluție la conflict nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia și a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”. El a subliniat că trebuie mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre o pace durabilă, și abia apoi să se dea drumul la restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și, eventual, la reintroducerea regimurilor de control al armamentului. Potrivit șefului diplomației poloneze, este imposibil să se ajungă la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina fără participarea Kievului și a Europei. Sikorski a declarat că o înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, făcută „peste capetele” acestora, ar fi nu doar nechibzuită, ci imposibilă, deoarece Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Ucraina trebuie să fie inclusă pe deplin în arhitectura de securitate europeană, iar Președintele Rusiei Vladimir Putin să nu aibă drept de veto în chestiunile legate de această securitate, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la o conferință de presă comună ținută vineri la Varșovia, cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbih. Kallas a reamintit că aliații lucrează activ pentru o „pace justă și durabilă”, proces care a inclus și o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanți ai NATO, ai Ucrainei, ai UE și ai altor state europene. Kallas a subliniat rolul UE în elaborarea oricăror acorduri de pace, avertizând în același timp că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”: o încetare a focului, urmată de negocierile pentru o pace durabilă, și abia apoi restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene. Sikorski a calificat drept „nechibzuită” și „imposibilă” orice înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei făcută „peste capetele” acestora, deoarece Europa și Ucraina pot acționa în nume propriu.

Şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a declarit vineri, la Varşovia, că Preşedintele rus Vladimir Putin nu are drept de veto în chestiunile legate de securitatea europeană și că Ucraina trebuie să fie pe deplin integrată în arhitectura de securitate a Europei. La conferința de presă comună cu ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, și cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbihă, Kallas a explicat: „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. NATO și Uniunea Europeană au, fiecare, rolul lor. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este integrată în această arhitectură”. Kallas a adăugat că UE trebuie să joace un rol esențial în elaborarea oricărui acord de pace și a subliniat că actele de sabotaj rusești împotriva Europei trebuie să înceteze imediat. Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a afirmat că nicio soluție la conflict nu ar trebui impusă Kievului fără acordul acestuia și a pus accent pe „ordinea corectă a etapelor”. El a subliniat că trebuie mai întâi o încetare a focului, urmată de discuții despre o pace durabilă, și abia apoi să se dea drumul la restabilirea funcționării arhitecturii de securitate europene și, eventual, la reintroducerea regimurilor de control al armamentului. Potrivit șefului diplomației poloneze, este imposibil să se ajungă la un acord pentru oprirea războiului din Ucraina fără participarea Kievului și a Europei. Sikorski a declarat că o înțelegere privind viitorul Ucrainei și al Europei, făcută „peste capetele” acestora, ar fi nu doar nechibzuită, ci imposibilă, deoarece Europa și Ucraina au capacitatea de a acționa în nume propriu.

Kremlinul a confirmat că nu cunoaște cu exactitate propunerea președintelui Trump privind un plan de pace în Ucraina, care ar putea afecta întreaga Europă, potrivit sursei.[Gândul]

Vineri, după întâlnirea de la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev, Donald Trump a susținut că va fi încheiat un acord „mare și frumos”, care nu se va limita la Ucraina, ci „ar putea afecta întreaga Europă”. „Oamenii vor fi absolut încântați”, a declarat liderul american, fără a oferi însă detalii concrete despre conținutul înțelegerii.[Gândul]

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a recunoscut necesitatea implicării europenilor în dezbaterea privind viitorul sistem de securitate al continentului. „Desigur, fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil”, a afirmat Peskov, evidențiind totodată dificultatea găsii unui partner credibil pentru dialog.[Gândul] Totuși, Peskov a exprimat o notă de scepticism privind unitatea europeană, declarând: „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem... deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”. Moskva observă în capitalile europene „o indecizie prelungită și o lipsă de voință”, susține sursa.[Gândul]

În contextul acestor dezvoltări politice, Kirill Dmitriev a avut, cu o zi înainte, o întâlnire la Casa Albă cu Melania Trump. Prima Doamnă a SUA a comentat public rolul său de mediator în procesul de la Oleșki, unde s-a stabilit un armistițiu temporar, permițând deminarea zonei și stabilirea rutelor de evacuare pentru civili.[Gândul]

Următorul pas în procesul de negociere îl vor reprezenta discuțiile directe dintre delegațiile ucrainene și ruse, mediate de Statele Unite, programate pentru 10 și 11 noiembrie 2026 la Abu Dhabi.[Gândul]

Kremlinul a declarat că nu a primit și nu cunoaște propunerile privind o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, discutate de Statele Unite cu mai multe țări europene la Bruxelles, după întâlnirea președintelui american Donald Trump cu emisarul rus Kirill Dmitriev la Washington, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, la conferința sa de presă zilnică.

El a recunoscut că europenii trebuie să participe la discuțiile privind viitorul sistem de securitate al continentului: „Fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil” de abordat, a afirmat Peskov, adăugând însă că statele europene nu au reușit încă să stabilească cine le poate reprezenta în aceste negocieri. Moscova observă, în opinia sa, „o indecizie prelungită și o lipsă de voință” din partea capitalelor europene.

După întâlnirea de joi cu Kirill Dmitriev, Donald Trump a anticipat încheierea unui „mare acord”, care ar urma să depășească problema Ucrainei și să vizeze inclusiv securitatea întregii Europe. Președintele american nu a oferit detalii despre conținutul înțelegerii, conform sursei.

Jared Kushner, ginerele și emisarul lui Trump, a explicat ulterior că Statele Unite și mai multe țări europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate mai ample, care să ofere bazele unei păci durabile, conform sursei. El a amintit de peste 30 de ani de neîncredere acumulați după destrămarea Uniunii Sovietice și de consecințele războiului din Ucraina. Obiectivul discuțiilor este abordarea preocupărilor de securitate ale tuturor părților, reducerea riscului unor noi confruntări și crearea unui mediu mai stabil și mai previzibil, potrivit publicației.

Printre opțiunile analizate de Washington se numără creșterea transparenței militare, măsuri reciproce pentru diminuarea riscului de escaladare și instituirea unor canale de comunicare fiabile în situații de criză, conform sursei. Kushner a subliniat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărui stat, precum și dreptul acestuia de a-și alege independent alianțele. Astfel, nicio țară nu ar trebui să aibă drept de veto asupra deciziilor suverane ale alteia, potrivit publicației.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat: „În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem. Este nevoie de discuții cu europenii (…) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numeles lor”.

Kremlinul a anunțat, vineri, că nu cunoaște încă propunerile privind „un plan de pace în Ucraina, care va afecta întreaga Europă”, prezentat mai devreme de președintele american Donald Trump, fără a oferi detalii specifice.

„Va fi o înțelegere mare. Foarte mare. Nu va afecta doar Ucraina. Aș spune chiar că ar putea afecta întreaga Europă. Va fi o înțelegere mare și frumoasă și toată lumea va fi absolut încântat”, a declarat Trump, vineri, după întâlnirea avută la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev.

Kremlinul a adoptat un ton similar în ceea ce privește consultările desfășurate la Bruxelles între SUA și alte țări europene.

„În ceea ce privește unele idei ale europenilor, nu le-am primit, nu le cunoaștem”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, la conferința sa de presă zilnică.

Peskov a admis că, fiind vorba despre „viitorul sistem de securitate” al continentului european, „desigur, fără europeni, această chestiune va fi la un moment dat imposibil” de abordat.

„Prin urmare, este nevoie de discuții cu europenii (...) Dar, așa cum vedem cu toții, deocamdată ei nu sunt capabili nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor”, a spus Peskov.

Înainte de aceasta, Donald Trump s-a întâlnit joi la Washington cu emisarul rus Kirill Dmitriev. El a declarat după întâlnire că va fi încheiat „un mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina”.

Deși Moscova susține că nu cunoaște acordul respectiv, președintele rus Vladimir Putin s-a arătat anterior dispus să discute despre garanțiile de securitate pentru ambele părți la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-SUA care vor avea loc marțea viitoare la Abu Dhabi.

La rândul său, ginerele și emisarul lui Trump, Jared Kushner, a explicat că SUA și mai multe țări europene au avut consultări la Bruxelles despre „necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să poată pune bazele unei păci durabile”.

După ce a invocat „cei peste 30 de ani de neîncredere” între Washington și Moscova după destrămarea Uniunii Sovietice și la „consecințele devastatoare” ale războiului din Ucraina, oficialul a subliniat că obiectivul din prezent este „de a aborda preocupările de securitate ale tuturor părților, de a reduce riscul unui conflict viitor și de a crea un mediu de securitate mai stabil și previzibil”.

În acest scop, Washingtonul explorează opțiuni precum o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru diminuarea riscurilor de escaladare și instituirea unui sistem de comunicare fiabil în situații de criză. Totuși, a precizat emisarul lui Trump, orice acord trebuie „să respecte deplin suveranitatea, integritatea teritorială și capacitatea de decizie independentă a fiecărei țări, ceea ce include dreptul de a-și alege alianțele, astfel încât nicio țară să nu aibă drept de veto asupra alegerilor suverane ale alteia”.

Prin urmare, a insistat el, NATO, alianța pe care Moscova o acuză că este responsabilă pentru conflictul din Ucraina ca urmare a extinderii către Est, va rămâne piatra de temelie a apărării colective europene.

Jared Kushner a mai menționat că Washingtonul va avea consultări cu liderii europeni asupra rezultatelor negocierilor de la Abu Dhabi, astfel încât, dacă se vor înregistra progrese la aceste discuții, în viitor europenii să poată participa într-un format multilateral.

Presa internațională amintește că, în decembrie 2021, înaintea invaziei, Rusia a transmis statelor occidentale și în special Statelor Unite un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est și garanții că Ucraina și Georgia nu vor adera la NATO. Occidentul a respins aceste pretenții, iar Putin a ordonat invazia din 24 februarie 2022.

„Crearea structurii corecte va fi critică pentru oprirea acestui război și pentru tranziția de la conflict la condițiile care fac posibilă o pace durabilă. Este o muncă dificilă, detaliată. Nu există soluții ușoare. Dar oportunitatea de a ajuta la oprirea acestui război devastator și la construirea unei fundații pentru o Europă mai pașnică, securizată și prosperă în generațiile viitoare face ca această provocare să merite efortul”, a concluzionat Kushner.

Trump ar fi trebuit să se întâlnească la Abu Dhabi cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, dar nu a mers din cauza temerilor legate de asigurarea securității.

Alianța Nord-Atlantică (NATO) a reafirmat, vineri, angajamentul pentru obținerea unei „păci juste și durabile” în Ucraina, confirmând pregătirile pentru următoarea rundă de negocieri între Moscova și Kiev, programată pentru 10-11 noiembrie la Abu Dhabi. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, după o reuniune desfășurată joi la Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai NATO, ai Ucrainei, ai Uniunii Europene și ai altor state europene, cu scopul de a „înregistra progrese către o încheiere justă și durabilă a războiului” [Agerpres].

Discuțiile de la Abu Dhabi reprezintă o tentativă de a încheia conflictul care durează de aproape patru ani și nouă luni, context în care președintele american Donald Trump a promit un acord „foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, adăugând că acesta „ar putea îngloba toată Europa” [Agerpres]. Jared Kushner, ginerele președintelui Trump și negociator american special, a precisat pe platforma X că demersul vizează crearea unei „arhitecturi europene a securității mai largă”, capabilă să creeze condițiile pentru o pace durabilă. Expresia este un element-cheie în limbajul diplomatic al Kremlinului; președintele rus Vladimir Putin a amintit-o în octombrie, specificând că discuțiile vor trata garanțiile de securitate pentru Ucraina și Rusia în cadrul unui acord final [Agerpres].

Țările europene manifestă îngrijorare că o astfel de arhitectură ar putea slăbi rolul NATO. Încercând să disipeze temerile, Kushner, care a participat la reuniunea de la Bruxelles printr-o conexiune video, a reafirmat că Alianța Nord-Atlantică rămâne „în centrul apărării colective europene” și a subliniat că noua inițiativă se va baza pe instituțiile și angajamentele existente. Kushner a enumerat cinci obiective principale: consultări permanente, canale de criză fiabile, transparență militară sporită, măsuri reciproce de reducere a escaladării și un cadru solid pentru stabilitatea pe termen lung [Agerpres].

Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a avertizat că Europa se află în fața „două luni dificile” înainte de preluarea mandatului de către noul Congres american, cu majoritate democratică rezultată din alegerile de interimat. Diplomatul a exprimat îngrijorarea că președintele Trump ar putea încerca să ofere Rusiei concesii semnificative la un „preț scăzut”, sugerând o posibilă tensiune între prioritățile administrației Trump și poziția partenerilor euro-atlantici [Agerpres].