Meloni a evidențiat în scrisoarea sa o serie de formate paralele utilizate pentru discuții pe tema conflictului din Ucraina, inclusiv întâlnirile de la Miami, Oslo, precum și viitoarele reuniuni ale Coaliției Voluntarilor și Comunității Politice Europene. În plus, premierul italian a menționat inclusiv dialogul telefonic recent dintre finlandezul Alexander Stubb, norvegianul Jonas Gahr Støre și președintele rus Vladimir Putin.
„Sunt convins că ne dăm seama cu toții cum, proiectând imaginea unei Europe răspândite peste tot, nu facem altceva decât să servim interesele celor care vor ca acest război să continue”, a scris Meloni. „Și cred că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre.”
În ciuda insistențelor Uniunii Europene de a avea un „loc la masa negocierilor” pentru a apăra interesele regiunii și a sprijini Ucraina împotriva unui posibil acord inechitabil, blocul comunitar nu a reușit încă să desemneze un lider sau o instituție unică pentru a conduce procesul de negociere. Meloni a subliniat că o astfel de lipsă de coordonare „subminează credibilitatea noastră în gestionarea uneia dintre cele mai complicate probleme cu care se confruntă națiunile noastre”.
Italia, deși s-a aflat adesea la marginea discuțiilor internaționale despre Ucraina, a fost una dintre cele mai vocale țări europene în susținerea numirii unui trimis special al UE pentru negocierile de pace. Meloni pledează încă din ianuarie 2025 pentru această soluție, subliniind că Uniunea Europeană trebuie să „vorbească cu o singură voce” în relația cu Moscova. Propunerea sa a primit sprijin din partea unor țări precum Franța, Austria, Cehia și Luxemburg, dar nu a fost încă adoptată oficial. Viceprim-ministrul italian și ministrul de externe, Antonio Tajani, a reiterat recent această cerere, spunând că Europa are nevoie de „un purtător de cuvânt care poate negocia” pentru a arăta o poziție unitară. „În caz contrar, politica externă a UE va părea slabă”, a avertizat Tajani în octombrie. Cu formatul negocierilor concentrat în jurul țărilor E3 – Franța, Germania și Regatul Unit – alături de NATO, UE și Ucraina, Italia pare să fi rămas pe margine. Roma nu a fost invitată la întâlnirile din Miami, în octombrie, sau la cele de la Bruxelles, dar a participat la discuțiile de la Oslo în urma unei invitații din partea Norvegiei. Totuși, prezența italiană a fost posibilă doar în locul unei absențe a Franței, nu ca o completare la masa negocierilor.
Pe 12 noiembrie, Comunitatea Politică Europeană, formată din toate statele membre ale UE, Ucraina și alți aliați, se va reuni pentru discuții premergătoare Consiliului European informal de pe 13 noiembrie din Dublin. Propunerea Italiei de a prioritiza discuțiile privind unificarea poziției UE în negocierile de pace va fi, cel mai probabil, unul dintre subiectele centrale ale acestor întâlniri.
