Michał Krawczyk: Percepția publicului asupra situației în Republica Moldova diferă între național și personal

Michał Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia și analist de politici la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, a subliniat în cadrul interviului pentru Security Corner 2026 cum percepția diferită asupra aceleiași realități poate fi influențată de vârsta, regiunea, limba vorbită și tipul de informații consumate de către cetățeni. Aceste diferențe au un impact direct asupra modului în care populația interpretează riscurile și încrederea în instituții.

Analistul a explicat că experiențele istorice, în special memoria generațiilor care au trăit sub regimuri comuniste, creează o rezervă naturală față de autorități. Aceasta complică misiunea instituțiilor de a comunica eficient și de a menține coeziunea socială atunci când abordează comunități cu trecut și experiențe diverse. Krawczyk a sugerat că măsurile de intervenție trebuie testate în contexte specifice, deoarece ceea ce funcționează într-o țară precum Germania poate avea efecte contrare în altă parte, cum ar fi Grecia.

Cu referire specific la Republica Moldova, Krawczyk a analizat rezultatele unui sondaj în care respondenții au evaluat situația țării mai pesimist decât situația lor personală. El a formulat ipoteza că, dacă oamenii cred că țara merge rău, tind să presupună și că cei din jurul lor trăiesc într-o situație mai proastă decât cea pe care o declară public, accentuând un carent de speranță colectivă.

Problema rezonării cu dezinformarea a fost, de asemenea, discutată, Krawczyk evidențiind importanța modului în care sunt formulate întrebările în sondaje. Poziționarea întrebată despre frecvența întâlnirii cu știri false versus cererea de a oferi un exemplu concret din ultima săptămână produce rezultate diferite privind gradul de răspândire percepută a manipulării.

Integrarea europeană este văzută de Krawczyk ca un model de cooperare democratică capabil să mențină pacea durabilă în ciuda crizelor geopolitice, având o rezonanță deosebită pentru Republica Moldova, unde aderarea rămâne un obiectiv național. Pentru a combate dezinformarea pe termen lung, specialistul consideră că este esențială transparența, onestitatea autorităților, respectarea statului de drept și creșterea standardului de viață.

Platformele digitale joacă un rol cheie în ecosistemul informațional, iar Krawczyk a pledat pentru o colaborare între acestea și autorități, alături de un acces mai larg pentru cercetătorii independenți. Acest lucru ar permite verificarea în condiții reale a eficacității măsurilor luate pentru a reduce efectele manipulării online. Interviul a făcut parte din seria Security Corner 2026, organizată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), cu sprijinul GMF și Biroului KAS Republica Moldova.