Kallas avertizează Europa: nu intra în capcanele Rusiei privind arhitectura de securitate

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și-a exprimat intenția de a fi desemnată emisar special al UE pentru negocierea păcii în Ucraina, argumentând că funcția sa îi conferă legitimitatea pentru această misiune. Cu toate acestea, Kallas a admis că Rusia nu o dorește la masa tratativelor din cauza pozițiilor sale ferme în favoarea Kievului. „Rușii nu mă vor”, a declarat diplomatul, respingând totodată dreptul Rusiei de a influența componența delegației occidentale. „Dar avem noi vreun cuvânt de spus în privința a cine reprezintă Rusia? Nu, nu avem. În realitate, trebuie să avem o echipă puternică”, a afirmat șefa diplomației europene. Kallas a susținut că Moscova nu caută parteneri puternici, ci urmărește să își impună pretențiile maximaliste, o dinamică tipică în negocierile în care o parte încearcă să își slăbească adversarul pentru a obține avantaj. Șefa diplomației europene a reiterat necesitatea unei echipe solide pentru a contrabalansa eforturile Rusiei, respingând ideea ca Moscova să aibă puterea de veto sau influență asupra nominalizărilor europene.

Discursul a fost rostit cu ocazia summitului informal al liderilor UE de la Dublin, unde Kallas a reamintit că acești lideri au numit-o Înalt Reprezentant în iunie 2024, cu conștientizarea explicită că mandatul său de cinci ani va implica negocieri directe cu Moscova. „În iunie 2024, liderii au luat o decizie cu privire la cine va reprezenta [UE] în chestiunile de securitate și politică externă. Și s-a discutat faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”, a explicat Kallas, subliniind caracterul foreseeabl al acestui proces diplomatic. Deși a lăsat deschisă posibilitatea ca liderii să modifice această înțelegere, Kallas a pledat pentru concentrarea energiei pe „lucrurile esențiale” și pe fondul problemelor, mai degrabă decât pe dispute procedurale sau personale.

Kallas a criticat modelul Statelor Unite, care au desemnat doi emisari personali, Steve Witkoff și Jared Kushner, sugérant că UE ar trebui să aleagă o persoană cu un rol instituțional bine definit, conform Tratatului de la Lisabona. În acest model, coordonarea politicii externe revine Înaltului Reprezentant, președintele Consiliului European, Antonio Costa, având un rol de reprezentare similar. Comisia Europeană gestionează aspectele tehnice esențiale pentru procesul diplomatic, inclusiv sancțiunile, finanțarea și procedura de aderare.

Antonio Costa a devenit favorit rapid în concursul informal pentru funcția de trimis special, în timp ce Kallas este percepută la Bruxelles ca o figură controversată, din ce în ce mai marginalizată în discuțiile de nivel înalt. Justificându-și poziția prin principiul unanimității care guvernează politica externă a UE, Kallas a declarat: „Sunt obligată să respect ceea ce spun statele membre... Nu mă reprezint pe mine. Reprezint 27 de țări, așa cum am făcut-o deja de doi ani”.

Față de întrebările care au legat opoziția rusă de originea sa est-europeană, Kallas a susținut că Moscova s-ar opune oricărui partener puternic la masa negocierilor. „Vor să-și impună cererile maximaliste, așa cum au făcut-o întotdeauna”, a afirmat diplomatul. Ea a explicat dinamica negocierilor, unde „îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil”, considerând clar faptul că nu revine Rusiei să decidă componența delegației europene și oferindu-i acesteia o „pârghie” nejustificată dacă i s-ar acorda acest drept.

Subiectul trimisului special a devenit central la Dublin după solicitările Ukrainei și SUA ca Europa să desemneze un singur reprezentant pentru negocierile de pace. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea privind candidații riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, încurajând concentrarea pe mesaj și nu pe persoană. Negocierile au avut loc până în prezent la nivel tehnic, fără claritate asupra rolului exact al trimisului. Kallas a recunoscut că reprezentantul UE nu va putea vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători cheie ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii Europene. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO, subliniind complexitatea mecanismului diplomatic.

Înainte de toate, avem nevoie de o încetare a focului. Dacă începem să discutăm despre cererile Rusiei cu privire la arhitectura securităţii (Europei), vom cădea în capcana pe care Rusia ne-o întinde, pentru a ne dturna atenţia de la lipsa unei încetări a focului”, a avertizat vineri, înaintea unui summit, la Dublin, Kaja Kallas, potrivit News.ro.

Kallas a remarcat că „rușii nu mă vor” la masa negocierilor, atribuit opiniei sale ferme, însă a respins dreptul Rusiei de a decide componența delegației occidentale, insistând asupra necesității unei echipe puternice: „Dar avem noi vreun cuvânt de spus în privința celui care reprezintă Rusia? Nu, nu avem”. Șefa diplomației europene a subliniat că UE trebuie să formeze o echipă robustă pentru a contrabalansa eforturile Moscovei de a impune pretenții maximaliste.

Discursul s-a ținut la Dublin, în Irlanda, cu ocazia summitului informal al liderilor UE, unde Kallas a reamintit că acești lideri au numit-o Înalt Reprezentant, având conștientizarea că negocierile cu Moscova vor fi necesare. Kallas a reconstituit contextul mandatului său: „În iunie 2024, liderii au luat o decizie... Și s-a discutat despre faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”. Deși a lăsat deschisă posibilitatea ca liderii să modifice această decizie, Kallas a pledat pentru concentrarea energiei pe „lucrurile esențiale” și pe fondul problemelor, nu pe dispute procedurale.

Ea a criticat modelul SUA, care angajează doi emisari personali (Steve Witkoff și Jared Kushner), sugerând că UE ar trebui să aleagă o persoană cu un „rol instituțional” bine definit, conform Tratatului de la Lisabona, unde coordonarea politicii externe revine Înaltului Reprezentant, iar un rol de reprezentare îl are și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Comisia Europeană a fost menționată pentru gestionarea aspectelor tehnice esențiale pentru procesul diplomatic: sancțiunile, finanțarea și aderarea.

Antonio Costa a devenit favoritul pentru postul de trimis special, în timp ce Kallas este percepută la Bruxelles ca o figură controversată, din ce în ce mai marginalizată în discuțiile de nivel înalt. Kallas și-a justificat poziția invocând principiul unanimității care guvernează politica externă a UE: „Sunt obligată să respect ceea ce spun statele membre... Nu mă reprezint pe mine. Reprezint 27 de țări”.

Față de întrebările legând opoziția rusă de originea sa est-europeană, Kallas a susținut că Moscova s-ar opune oricărui partener puternic: „Vor să-și impună cererile maximaliste, așa cum au făcut-o întotdeauna”, respingând „amenințările și ultimatumurile”. Ea a explicat dinamica negocierilor, unde „îți dorești ca partea cealaltă să fie cât mai slabă posibil”, considerând clar faptul că nu revine Rusiei să decidă componența delegației europene și oferind acesteia o „pârghie pe care nu ar trebui să o aibă” dacă i s-ar acorda acest drept.

Subiectul trimisului special a devenit central la Dublin după solicitările Ukrainei și SUA ca Europa să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterea privind candidații riscă să „alimenteze diviziunile dintre europeni”, ceea ce ar servi intereselor Rusiei, încurajând concentrarea pe mesaj și nu pe persoană. Până în prezent, negocierile au avut loc la nivel tehnic, fără claritate asupra rolului exact al trimisului. Kallas a recunoscut că reprezentantul UE nu va putea vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători cheie ai Ucrainei non-membrii UE.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că și-a dorit să fie desemnată emisar special al Uniunii Europene pentru negocierile de pace legate de încetarea războiului din Ucraina, potrivit Euronews preluat de MEDIAFAX. Aceasta a precizat că acest rol îi revine în mod firesc, având în vedere funcția pe care o ocupă, însă a adăugat că Rusia nu o dorește la masa negocierilor din cauza pozițiilor sale ferme. „Rușii nu mă vor”, a spus Kaja Kallas vineri dimineață, înaintea summitului informal al liderilor UE de la Dublin, în Irlanda. „Dar avem noi vreun cuvânt de spus în privința a cine reprezintă Rusia? Nu, nu avem. În realitate, trebuie să avem o echipă puternică”, a declarat aceasta.

Potrivit acesteia, liderii europeni au numit-o Înalt Reprezentant în iunie 2024, știind că, în timpul mandatului său de cinci ani, vor fi necesare negocieri în mod direct cu Moscova. „În iunie 2024, liderii au luat o decizie cu privire la cine va reprezenta [UE] în chestiunile de securitate și politică externă. Și s-a discutat faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”, a spus Kaja Kallas. Ea a mai spus că liderii pot schimba această decizie, dacă își doresc acest lucru, dar discuțiile ar trebui să se concentreze în mod special pe problemele care sunt prioritar de rezolvat. „Dacă liderii doresc să modifice acea înțelegere, o pot face, desigur, întrucât este decizia lor, dar cred că ar trebui să ne concentrăm energia, de fapt, pe fondul problemelor”, a afirmat șefa diplomației europene. Ea a mai spus că UE nu ar trebui să urmeze modelul Statelor Unite, care au desemnat doi reprezentanți aleși personal, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuțiile de pace. Potrivit spuselor sale, Europa ar trebui să aleagă o persoană care are deja un rol instituțional. Tratatul de la Lisabona îi încredințează Înaltului Reprezentant coordonarea și punerea în aplicare a politicii externe a UE. De asemenea, președintele Consiliului European, funcție ocupată în prezent de Antonio Costa, are un rol de reprezentare. Comisia Europeană se ocupă, la rândul său, de domenii importante pentru negocieri, precum sancțiunile, finanțarea și procesul de aderare.

Antonio Costa a devenit destul de repede principalul favorit pentru funcția de emisar special, în timp ce Kaja Kallas este considerată la Bruxelles o figură controversată, care a fost tot mai mult lăsată în afara discuțiilor la nivel înalt. Întrebată despre această situație, Kallas a spus că trebuie să respecte pozițiile statelor membre, în condițiile în care politica externă a UE se bazează pe principiul unanimității. „Sunt ținută de ceea ce spun statele membre. Nu mă reprezint pe mine însămi. Reprezint 27 de state, așa cum o fac deja de doi ani”, a declarat ea.

Întrebată dacă opoziția Rusiei față de numirea sa are legătură și cu faptul că provine din Europa de Est, Kallas a spus că Moscova nu și-ar dori la negocieri nicio persoană care să aibă o poziție puternică. „Vor să-și impună pretențiile maxime, așa cum au făcut întotdeauna”, a spus ea, respingând „amenințările și ultimatumurile”. „Desigur, atunci când negociezi cu cineva, îți dorești ca cealaltă parte să fie cât mai slabă posibil, pentru a obține ceea ce vrei. Este foarte clar”, a continuat ea. Totuși, șefa diplomației europene a mai adăugat că Moscova nu trebuie să aibă dreptul de a decide cine reprezintă Uniunea Europeană. „Dar nu depinde de ei să decidă acest lucru. Altfel, dacă le oferim acest drept, le oferim, de fapt, un avantaj pe care nu ar trebui să-l aibă”, a adăugat Kallas.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, s-a autoproclamat candidat natural pentru rolul de emisar special al blocului în negocierile de pace privind Ucraina, argumentând că funcția sa de șef al politicii externe îi conferă legitimitatea pentru a prelua această misiune. Kallas a recunoscut că Moscova nu o dorește la masa negocierilor, justificând această poziție prin „opiniile sale ferme” în favoarea Ucrainei. Reacția rusă a fost confirmată și în cadrul summitului informal de la Dublin, unde diplomatul de rang înalt avertizat că dezbaterile despre persoana trimisului riscă să alimenteze diviziunile în interiorul UE, tocmai ceea ce dorește Rusia.

Kallas a respins dreptul Rusiei de a avea un cuvânt de spus în componența delegației occidentale, declarând: „Nu e treaba lor”. Ea a insistat asupra necesității unei echipe puternice pentru a contrabalancează eforturile Moscovei de a impune pretenții maximaliste.

În fața liderilor UE reuniți la Dublin, Kallas a reamintit că șefii de stat și de guvern au numit-o Înalt Reprezentant în iunie 2024, cu conștința că mandatul său va include negocieri cu Moscova. „În iunie 2024, liderii au luat o decizie cu privire la cine va reprezenta Uniunea Europeană în domeniul securității și al politicii externe. Și s-a discutat despre faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”, a spus Kallas. Deși a lăsat deschisă posibilitatea ca liderii să modifice această înțelegere dacă doresc, Kallas a subliniat importanța concentrării energiei asupra „lucrurilor esențiale” și a fondului problemelor, mai degrabă decât asupra disputele procedurale sau personale.

Kallas a criticat modelul SUA, care au desemnat doi emisari personali, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a conduce negocierile de pace, considerând că UE ar trebui să aleagă o persoană cu un „rol instituțional” clar definit, în loc să „copieze același model” american. Potrivit Tratatului de la Lisabona, coordonarea și punerea în aplicare a politicii externe revin Înaltului Reprezentant, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, are și el un rol de reprezentare. Comisia Europeană gestionează aspecte tehnice esențiale pentru procesul diplomatic, precum sancțiunile, finanțarea și aderarea.

Antonio Costa a depășit-o rapid pe Kallas în concursul informal pentru funcția de trimis special și este considerat favorit. Kallas este văzută la Bruxelles ca o figură controversată și a fost din ce în ce mai marginalizată în discuțiile de nivel înalt. Kallas și-a justificat poziția invocând principiul unanimității care guvernează politica externă a UE. „Sunt obligată să respect ceea ce spun statele membre”, a declarat ea, adăugând: „Nu mă reprezint pe mine. Reprezint 27 de țări, așa cum am făcut-o deja de doi ani”.

Când a fost întrebată dacă opoziția Rusiei față de persoana sa provine din originea sa est-europeană, Kallas a răspuns că Moscova s-ar opune oricărui partener puternic la masa negocierilor. „Vor să-și impună cererile maximaliste, așa cum au făcut-o întotdeauna”, a spus Kallas, respingând „amenințările și ultimatumurile”. Ea a explicat că, în negocieri, partea care negotiază dorește ca adversarul să fie cât mai slab posibil pentru a obține ceea ce își dorește, situatia fiind „foarte clară”. Kallas a subliniat că nu revine Rusiei să decidă componența delegației europene. „Altfel, dacă le acordăm acest drept, le oferim, de fapt, o pârghie pe care nu ar trebui să o aibă”.

Demersul Kallas a venit după ce atât Ucraina, cât și Statele Unite au solicitat ca Europa să desemneze un singur reprezentant pentru negocieri, subiectul devenind central în discuțiile de la Dublin. Un diplomat de rang înalt a avertizat că dezbaterile despre potențialii candidați riscă să alimenteze diviziunile între europeni, ceea ce ar servi intereselor Rusiei. „Este important să ne concentrăm asupra mesajului și nu asupra persoanei care reprezintă Europa”. Până acum, negocierile au avut loc la nivel tehnic, neexistând claritate asupra rolului exact al trimisului special sau al structurii mesei de discuții. La ultima reuniune de la Abu Dhabi au participat oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kallas a recunoscut că reprezentantul UE nu va putea vorbi în numele Regatului Unit și al Norvegiei, doi susținători cheie ai Ucrainei care nu sunt membri ai Uniunii.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat dorința de a fi desemnată emisar special al UE pentru negocierile de pace privind Ucraina, conform Euronews. Aceasta a explicat că acest rol îi revine natural, având în vedere funcția de Înalt Reprezentant, dar a admis că Rusia nu o dorește la masa tratativelor. Kallas a motivat excluderea sa de către Moscova prin pozițiile sale ferme în favoarea Ucrainei. „Rușii nu mă vor”, a declarat ea înaintea summitului informal de la Dublin, în Irlanda. Shefia diplomației europene a respins dreptul Rusiei de a avea un cuvânt de spus în componența delegației occidentale, afirmând: „Dar avem noi vreun cuvânt de spus în privința a cine reprezintă Rusia? Nu, nu avem. În realitate, trebuie să avem o echipă puternică”.

Kallas a amintit că liderii UE au numit-o Înalt Reprezentant în iunie 2024, cu conștientizarea că mandatul său de cinci ani va implica negocieri directe cu Moscova. „În iunie 2024, liderii au luat o decizie cu privire la cine va reprezenta [UE] în chestiunile de securitate și politică externă. Și s-a discutat faptul că, în acești cinci ani, vor avea loc negocieri cu rușii”, a spus Kallas. Deși a subliniat că liderii pot modifica această decizie dacă doresc, Kallas a insistat ca discuțiile să se concentreze pe „fondul problemelor” rather decât pe dispute procedurale. „Dacă liderii doresc să modifice acea înțelegere, o pot face, desigur, întrucât este decizia lor, dar cred că ar trebui să ne concentrăm energia, de fapt, pe fondul problemelor”, a afirmat șefa diplomației europene. Kallas a criticat modelul SUA, care au desemnat doi reprezentanți personali, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a conducre negocierile de pace, considerând că Europa ar trebui să numească o persoană cu un rol instituțional consolidat. Potrivit Tratatului de la Lisabona, Înaltul Reprezentant coordonează politica externă a UE, iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, are un rol similar de reprezentare. Comisia Europeană gestionează aspecte tehnice precum sancțiunile, finanțarea și procesul de aderare.

Deși Antonio Costa este considerat favorit pentru funcția de emisar special, Kallas este văzută la Bruxelles ca o figură controversată, din ce în ce mai exclusă de la discuțiile de nivel înalt. Ea a justificat respectarea pozițiilor statelor membre, reamintind că politica externă a UE se bazează pe unanimitate. „Sunt ținută de ceea ce spun statele membre. Nu mă reprezint pe mine însămi. Reprezint 27 de state, așa cum o fac deja de doi ani”, a declarat Kallas, respingând ideea că opoziția Rusiei față de numirea sa ar fi legată de originea sa din Europa de Est.

Kallas a susținut că Moscova nu dorește parteneri puternici la masa negocierilor, ci urmărește să își impună „pretențiile maxime”, exact cum a făcut întotdeauna. Ea a calificat atitudinea Kremlinului ca fiind una în care, la negocieri, „îți dorești ca cealaltă parte să fie cât mai slabă posibil, pentru a obține ceea vrei”. Shefia diplomației europene a reiterat că Moscova nu trebuie să aibă dreptul de a decide cine o reprezintă pe UE. „Dar nu depinde de ei să decidă acest lucru. Altfel, dacă le oferim acest drept, le oferim, de fapt, un avantaj pe care nu ar trebui să-l aibă”, a adăugat Kallas.

Participarea Europei la negocierile de pace privind Ucraina s-a transformat vineri într-o încurcătură la Dublin, din cauza condițiilor puse de Rusia și a temerilor europene legate de o „capcană” moscovită. Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, care s-au întâlnit joi cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova și ulterior cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin, au anunțat obținerea unei aprobări preliminare pentru participarea europeanilor la următoarea rundă de negocieri.

Totuși, Kremlinul a confirmat vineri că nu și-a ridicat vetoul la această participare. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a precizat că Moscova dorește mai întâi să cunoască „adevăratele intenții” ale europenilor și să se asigure de „voința lor de a contribui la procesul de pace” înainte de a decide menținerea negocierilor într-un format lărgit.

Cancelarul german Friedrich Merz a respins acuziile, definind situația drept „jocul obișnuit al Kremlinului” și subliniind existența unui acord cu americanii: pentru prima oară vor avea loc negocieri concrete în următoarele săptămâni, cu reprezentanți europeni. Jared Kushner a specificat pe platforma X că participarea europeană va permite abordarea aranjamentelor de securitate mai largi post-război, dincolo de problemele teritoriale dintre Ucraina și Rusia. Multe state europene consideră însă că discuția despre „arhitectura securității” continentale este un refren al lui Vladimir Putin, care a condus deja la invazia Ucrainei în 2022. Friedrich Merz a replicat că nu este nevoie să se discute despre arhitectura de securitate a Europei, aceasta fiind deja definită prin prisma NATO și a UE.

Înainte de a ocupa un loc la masa negocierilor, cei 27 state membre continuă dezbaterile privind componența delegației europene. Kaja Kallas a exclus vineri ca Rusia să aibă vreun rol în selectarea emisarului, afirmând: „Nu e treaba lor”. Ea a subliniat că Moscova nu dorește parteneri puternici la masă, ci urmărește să își impună revendicările maximaliste.

State precum Estonia susțin că Kaja Kallas și președintele Consiliului European, Antonio Costa, ar trebui să reprezinte Europa. Franța și Germania, deja implicate împreună cu Regatul Unit în formatul E3, consideră că rolul lor este de a continua să fie vocea europeană, o poziție care permite includerea Londrei, deși aceasta nu este membră a UE. Friedrich Merz a estimat că acest format este cel probabil reținut, oferind asigurări că participarea Germaniei vine „de la sine”. O altă națiune din acest trio oferă garanții, promițând să țină cont de pozițiile ceilalți europeni și să le transmită rapoartele ulterior. Italia, condusă de Giorgia Meloni, cere permanent o dezbatere privind viitorii emisari și definirea mandatului acestora.

Premierul irlandez Micheal Martin, care prezidează UE până la sfârșitul anului, speră ca discuțiile de vineri să clarifice situația, anticipând o decizie definitivă „în una, două săptămâni”. Coaliția Voluntarilor, condusă de Franța, Regatul Unit și Germania, va reîncepe ședințele joi la Berlin, având în componență 35 de state, în principal europene, care susțin ferm Ucraina, urmând să avanseze în această problemă.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, avertizează liderii reuniți la Dublin să nu cadă în „capcanele” Moscovei și subliniază că prima prioritate rămâne obținerea unei încetări a focului. „Înainte de toate, avem nevoie de o încetare a focului. Dacă începem să discutăm despre cererile Rusiei cu privire la arhitectura securității (Europei), vom cădea în capcana pe care Rusia ne-o întinde, pentru a ne deturna atenția de la lipsa unei încetări a focului”, a explicat Kallas înaintea summitului, citată de news.ro.

Agenda reuniunii liderilor europeni de la Dublin este dominată de discuțiile privind viitorul războiului din Ucraina și mecanismele de pace.

Moscova a anunțat că nu a acceptat încă participarea europenilor la viitoarele tratative, deciziei urmând să îi precede clarificarea „adevăratelor intenții” ale Occidentului și voința acestuia de a contribui la procesul de pace, a declarat Dmitri Peskov. Participarea statelor europene la negocierile de pace, promovată de Statele Unite, se confruntă cu rezistența Rusiei. Anunțul privind implicarea europeanilor a fost făcut anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de emisarul american Jared Kushner, ginerele președintelui SUA Donald Trump.

Kallas le cere europenilor, la Dublin, să nu cadă în „capcanele” Moscovei

Europenii care urmează să participe la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina trebuie să fie atenți să nu cadă în „capcanele” Moscovei, avertizează vineri șefa diplomației Uniunii Europene (UE) Kaja Kallas, relatează AFP și News.ro.

„Înainte de toate, avem nevoie de o încetare a focului. Dacă începem să discutăm despre cererile Rusiei cu privire la arhitectura securității (Europei), vom cădea în capcana pe care Rusia ne-o întinde, pentru a ne deturna atenția de la lipsa unei încetări a focului”, a avertizat vineri, înaintea unui summit la Dublin, Kaja Kallas.

Negocierile cu privire la viitorul războiului din Ucraina ocupă o mare parte a reuniunii liderilor europeni reuniți la Dublin. Prezența europenilor la aceste negocieri este promovată de Statele Unite, însă Rusia se opune, deocamdată.

Kremlinul a anunțat, la rândul său, că nu a acceptat ca europenii să ia parte la negocieri, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarul american Jared Kushner au anunțat că Europa urmează să participe la viitoarele negocieri. „După ce vom înțelege adevăratele intenții ale europenilor și voința de a contribui la procesul de pace, vom putea să decidem participarea la negocieri într-un format lărgit”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.