Kaja Kallas, la reuniunea G7 de la Paris: Puține semne de bunăvoință din partea Rusiei pentru negocierea păcii în Ucraina

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, manifestă scepticism față de noua rundă de negocieri tripartite între Rusia, Ucraina și Statele Unite, programate să înceapă mâine la Abu Dhabi. Kallas a declarat presei la Paris, în marginea reuniunii miniștrilor de externe ai G7, că nu are mari așteptări de la aceste discuții, subliniind că până în prezent nu a observat semne de bunăvoință din partea Rusiei care să indice o dispoziție de a negocia cu seriozitate. Oficialul european a precizat: „Până acum nu am văzut semne că Rusia ar fi dispusă să negocieze cu bună credință”, reiterând necesitatea unui angajament clar din partea Moscovei înainte de a se așeza la masa tratativelor.

Kallas a subliniat că orice proces de negociere trebuie însoțit de gesturi concrete din partea Rusiei, incluzând un armistițiu, încetarea atacurilor asupra civililor și a infrastructurii civile, precum și garanții ferme că Ucraina nu va fi atacată din nou. „Ne-ar plăcea să vedem un armistițiu pentru a putea să ne așezăm la masa negocierilor”, a afirmat Kallas, invocând acest pas drept premisă esențială pentru dialog constructiv. Șefa diplomației europene a insistat ca Rusia să demonstreze bunăvoință prin încetarea imediată a operatiunilor care cauzează pierderi de vieți omenești și care distrug infrastructura, conditionand participarea efectivă la procesul diplomatic de aceste măsuri.

Discuțiile trilaterale, care se vor desfășura la Abu Dhabi până pe data de miercuri, vor relua contactele după o pauză de peste opt luni. Agenda acestor întâlniri acoperă încheierea războiului, garanțiile de securitate și stabilirea viitoarei structuri de securitate europeană.

Opțiunea de a include în dialog și preocupările Rusiei legate de extinderea NATO și a UE spre est a stârnit neliniți la Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat cu privire la riscul ca aspirațiile Ucrainei să fie ignorate sau lăsate deoparte într-o posibilă înțelegere între marile puteri, fără implicarea suficientă a Kyivului.

Kallas a respins necesitatea creării unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, susținând că există deja un cadru solid de acorduri internaționale. „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. Am numărat cel puțin 30 de acorduri internaționale în care Rusia și-a asumat obligații”, a explicat Kallas, referindu-se la angajamentele privind respectarea suveranității și integrității teritoriale. Oficialul european a menționat instrumente precum Actul Final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta, argumentând că blocajul actual nu derivă din lipsa normelor, ci din nerespectarea obligațiilor asumate de partea rusă. „Problema noastră este că Rusia nu respectă aceste acorduri”, a susținut Kallas, atrăgând atenția că eforturile internaționale trebuie concentrate pe garantarea respectării dreptului și a angajamentelor deja acceptate.

Șefa diplomației europene a reamintit că activele rusești nu vor fi eliberate de Uniunea Europeană până când Moscova nu va achita reparațiile pentru pagubele cauzate de război, conform normelor UE. Kallas a insistat asupra participării active a Europei la negocieri, având în vedere că decizii cheie privind războiul, inclusiv regimul sancțiunilor și soarta activelor rusești congelate, depind de voința statelor membre.

Pentru o pace justă și durabilă, Kallas a cerut clarificarea responsabilităților pentru crimele de război și asigurarea unor garanții solide împotriva unei noi agresiuni. UE a elaborat împreună cu miniștrii săi de externe o listă de interese fundamentale, menită să consolideze poziția blocului în fața dezechilibrului perceput în abordarea actuală. „Rusia și-a prezentat solicitările maximale, în timp ce noi nu cerem nimic. Aceasta nu poate fi o soluție bună”, a avertizat Kallas, subliniind diferența de atitudine dintre părți.

Emisarul american Steve Witkoff a anunțat că SUA vor media noi discuții de pace între Rusia și Ucraina. Witkoff a indicat prin intermediul platformei X că negocierile de lucru vor avea loc pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi. El a specificat că discuțiile se vor concentra pe aranjamentele de securitate post-conflict, dezescaladare, eforturile umanitare și pașii următori către pace. Negociatorii americani se vor întâlni la Bruxelles cu reprezentanți ai Franței, Germaniei, Regatului Unit, UE și NATO, pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina și reconstrucția țării.

În contextul acestor eforturi diplomatice, emisarul american s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Zelenski și-a exprimat speranța că UE va participa la discuții și a îndemnat exercitarea unei presiuni mai mari asupra Moscovei până când aceasta nu va vedea altă alternativă decât sfârșitul războiului. Ultimele încercări de punere capăt conflictului, efectuate la finalul anului trecut și la începutul anului 2026, nu au dus la consens, cererile teritoriale ale Rusiei rămânând un obstacol insurmontabil pentru Ucraina. Intre timp, forțele ruse continuă ofensiva, lansând atacuri masive cu rachete și drone împotriva instalațiilor energetice și a infrastructurii portuare în regiunile Vinnița, Dnipropetrovsk, Harkov și Odesa. Potrivit Ministerului rus al Apărării, atacurile nocturne au vizat centralele termoelectrice cu o capacitate totală de peste 7.000 de megawați și obiective din zona portuară din Odesa. Ministerul rus a raportat deteriorarea unor facilități cheie, inclusiv a centralei termice Ladijinskaia (1.800 MW) și a altor trei stații de producere a energiei, precum și a infrastructurii portuare. Atacurile vizează atât sistemele energetice civlice, cât și infrastructura utilizată în scopuri militare, conform comunicatelor moscovite. Centrala termică Ladijinskaia din regiunea Vinnița a fost vizată, alături de centralele Krivorojskaia și Pridnestrovskaia din Dnipropetrovsk. În nord-estul Ucrainei, forțele ruse au lovit centralele Harkovskaia și substațiile Zmievskaia și Losevo. Spre sud, marina rusă a vizat infrastructura portului Chilia și nave de marfă în portul Iujnîi. Aceste operațiuni militare se desfășoară paralel cu demersurile diplomatice pentru pace. Detaliile tehnice ale atacurilor, inclusiv puterea instalată a centralelor afectate, sunt raportate de autoritățile ruse.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a transmis, în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai G7 de la Paris, un mesaj ferm privind perspectivele păcii în Ucraina, subliniind lipsa de deschidere a Moscovei către un dialog constructiv. „Până acum nu am văzut semne că Rusia ar fi dispusă să negocieze cu bună credință”, a declarat Kallas, citată de EFE. Kallas a insistat asupra necesității ca demersurile diplomatice să fie dublate de acțiuni concrete din partea Kremlinului. Lista cerințelor esențiale include instituirea unui armistițiu, încetarea imediată a loviturilor asupra populației civile și a obiectivelor civile, precum și oferirea de garanții ferme că Ucraina nu va mai fi atacată în viitor. „Ne-ar plăcea să vedem un armistițiu pentru a putea să ne așezăm la masa negocierilor”, a afirmat Kallas, invitând partea rusă să dea dovadă de bunăvoință și să oprească distrugerea infrastructurii și pierderile de vieți omenești în rândul civililor, arată la evz.ro. Declarațiile vine în contextul reluării negocierilor trilaterale, programate să continue până miercuri în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, după o pauză de peste opt luni. Agenda discuțiilor abordează modalitățile de încheiere a conflictului, garanțiile de securitate și viitoarea arhitectură de securitate a Europei, relatează evz.ro.

Posibilitatea ca dialogul să includă nemulțumirile Moscovei legate de extinderea NATO și a UE către est a generat îngrijorare la Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a atras atenția asupra riscului ca interesele și aspirațiile Ucrainei să fie ignorate într-o posibilă înțelegere între marile puteri. Kallas a respins categoric necesitatea construirii unei noi arhitecturi de securitate, argumentând existența tratatelor internaționale clare pe care Federația Rusă are obligația să le respecte. „Avem deja o arhitectură de securitate europeană. Am numărat cel puțin 30 de acorduri internaționale în care Rusia și-a asumat obligații”, a punctat oficialul european. Ea a amintit documente fundamentale, precum Actul Final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta, explicând că blocajul actual provine nu din absența normelor, ci din încălcarea lor de către Moscova. „Problema noastră este că Rusia nu respectă aceste acorduri”, a subliniat Kallas, cerând ca presiunea internațională să vizeze respectarea obligațiilor asumate. Kallas a cerut ca Europa să fie parte activă a negocierilor, deoarece decizii cheie privind războiul, cum ar fi regimul sancțiunilor și soarta activelor rusești înghețate, depind direct de statele europene. Ea a reamintit că normele UE prevăd clar că aceste fonduri nu vor fi deblocate până la plata reparațiilor pentru distrugerile provocate. Obținerea unei păci juste și durabile necesită stabilirea responsabilităților pentru crimele de război și garanții solide împotriva unei noi agresiuni. Pentru a evita dezechilibrul la masa tratativelor, Uniunea Europeană și miniștrii săi de externe au pus la punct o listă de interese fundamentale, menită să întărească poziția blocului. „Rusia și-a prezentat solicitările maxime, în timp ce noi nu cerem nimic. Aceasta nu poate fi o soluție bună”, a avertizat Kallas, subliniind diferența de abordare dintre cele două părți în contextul negocierilor.

Șefa diplomației europene Kaja Kallas a afirmat, la Paris, în marginea reuniunii miniștrilor de externe ai G7, că nu are mari așteptări privind noua rundă de negocieri între Rusia, Ucraina și Statele Unite, programată pentru marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi.

Kallas a subliniat că procesul de negociere trebuie însoțit de gesturi concrete din partea Rusiei, precum un armistițiu, oprirea atacurilor asupra civililor și infrastructurilor civile, și garanții că Ucraina nu va fi atacată din nou. „Ne-ar plăcea să vedem un armistițiu pentru a putea să ne așezăm la masa negocierilor”, a declarat șefa diplomației europene, citată de EFE. Discuțiile trilaterale vor continua până miercuri și vor aborda încheierea războiului, garanțiile de securitate și viitoarea structură europeană de securitate.

Respingând necesitatea creării unei noi arhitecturi de securitate, Kallas a remarcat existența unui cadru existent de cel puțin 30 de acorduri internaționale (Actul Final de la Helsinki, Memorandumul de la Budapesta) în care Rusia și-a asumat obligații. „Problema noastră este că Rusia nu respectă aceste acorduri”, a afirmat ea, instanând ca eforturile internaționale să se concentreze pe garantarea respectării obligațiilor asumate. Kallas a insistat asupra participării Europei la discuții, dat fiind că sancțiunile și activele rusești înghețate depind de decizii europene, menționând că acestea nu vor fi eliberate până la plata reparațiilor pentru pagubele de război.

UE a elaborat o listă de interese fundamentale pentru a-și consolida poziția de negociere. Kallas a avertizat asupra dezechilibrului actual: „Rusia și-a prezentat solicitările maxime, în timp ce noi nu cerem nimic. Aceasta nu poate fi o soluție bună”. Pacea durabilă necesită clarificarea responsabilităților pentru crimele de război și garanții împotriva unui nou conflict.