Curtea de Justiție a UE respinge recursul Consiliului asupra anulării sancțiunilor împotriva lui Plahotniuc

Curtea a constatat că, deși Consiliul s-a bazat pe aceste anchete și procedeu, nu a demonstrat că a verificat respectarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă. Mai mult, rezultatul unor asemenea verificări nu a fost prezentat în motivarea deciziei de sancționare.

Curtea a respins însă aceste argumente. Judecătorii au subliniat că faptul că instituția europeană a utilizat informații indirecte despre anchetele și urmăririle penale nu o scutește de obligația de a verifica dacă drepturile fundamentale ale persoanei vizate au fost respectate.

Prin urmare, Curtea de Justiție a UE a respins recursul Consiliului și a menținut anularea actelor europene prin care Plahotniuc fusese inclus pe lista sancțiunilor. Consiliul a fost obligat să suporte propriile cheltuieli de judecată și să achite cheltuielile lui Plahotniuc, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate urmează să-și suporte propriile cheltuieli.

Firma britanică de avocatură Blackstone Chambers, care îl reprezintă pe Vladimir Plahotniuc, a confirmat menținerea deciziei Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele Consiliului privind includerea fostului lider al PDM pe lista de sancțiuni, decizie consolidată de Curtea de Justiție a UE. Motivarea instanței indică faptul că Consiliul UE nu a demonstrat verificarea dacă investigațiile și procedurile penale din Republica Moldova, invocate drept temei pentru sancționarea lui Vladimir Plahotniuc, au respectat drepturile fundamentale ale acestuia, inclusiv dreptul la apărare și protecția jurisdicțională efectivă. Deși Consiliul UE a contestat hotărârea, susținând o interpretare eronată a motivelor incluziunii, Curtea de Justiție a respins aceste argumente, concluzionând că Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a anulat măsurile restrictive. Instanța europeană a obligat Consiliul Uniunii Europene să suporte propriile cheltuieli de judecată și să le achite pe cele suportate de Vladimir Plahotniuc în cadrul procedurii de recurs, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate va duce costurile proprii.

Sancțiunile inițiale, impuse la 30 mai 2023 în cadrul regimului de măsuri restrictive împotriva persoanelor implicate în destabilizarea Republicii Moldova, prevedeau înghețarea fondurilor și activelor, precum și interdicția de intrare sau tranzitare a teritoriului statelor membre.

La 12 noiembrie 2026, Curtea de Justiție a UE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva anulării sancțiunilor impuse lui Vladimir Plahotniuc, menținând decizia Tribunalului UE din 23 octombrie 2024 [s:E1039774|Ziarul Point]. Instanța europeană a constatat că organele Uniunii nu au demonstrat că au verificat respectarea dreptului la apărare și a protecției jurisdicționale efective în procesele penale din Republica Moldova, care au statat la baza includerii oligarhului pe lista de restricții.

Judecătorii au stabilit că Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de motivare, neavând suficiente confirmări privind verificarea drepturilor fundamentale ale reclamantului. Aceasta înseamnă că acte precum înghețarea fondurilor și interdicția de călătorie, votate inițial în mai 2023 alături de Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika, au fost anulate pentru Plahotniuc. Totuși, decizia nu echivalează cu o achitare în dosarele penale moldovenești și nu anulează automat toate măsurile restrictive ulterioare.

Conform datelor publice, regimul general european de sancțiuni instituit prin Decizia Consiliului din 28 aprilie 2023, ce vizează acțiunile care destabilizează Republica Moldova, a rămas în vigoare la 13 noiembrie 2026. În paralel, Vladimir Plahotniuc este vizat în Republica Moldova de o condamnare la 19 ani de închisoare, pronunțată la 22 aprilie 2026, sentință contestată atât de apărare, cât și de Procuratura Anticorupție.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins, joi, 12 noiembrie, recursul formulat de Consiliul UE împotriva anulării sancțiunilor impuse lui Vladimir Plahotniuc în 2023. În cauza C-897/24 P, Curtea a stabilit că, atunci când bazează sancțiunile pe anchete ale unor state terțe, Consiliul UE are obligația de a verifica dacă procesele penale au respectat dreptul la apărare și un proces echitabil.

„Consiliul trebuia să verifice în prealabil dacă deciziile autorităților din Republica Moldova au fost adoptate cu respectarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă”, a precizat instanța în motivație. Consiliul nu a demonstrat că a realizat astfel de verificări și nici nu a făcut public rezultatul lor. Prin urmare, CJUE a menținut decizia Tribunalului UE din octombrie 2024, care aneisese includerea lui Plahotniuc pe lista persoanelor care subminează suveranitatea Republicii Moldova, anulând astfel înghețarea fondurilor și interdicția de călătorie impuse de UE.

Decizia nu implică achitarea lui Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova, iar sancțiunile aplicate anterior de Statele Unite și Marea Britanie rămân în vigoare.

Statul Lnit l-a desemnat pe Plahotniuc ca persoană implicată în acte de corupție semnificativă în ianuarie 2020, măsură care a dus la interdicția de vize pentru el și familia sa apropiată. În octombrie 2022, Departamentul Trezoreriei SUA l-a inclus pe lista sancțiunilor globale Magnitsky, blocându-i bunurile sub jurisdicție americană și interzicând tranzacțiile cu acesta, invocând implicarea sa în corupție și influențarea instituțiilor. Marea Britanie l-a sancționat în decembrie 2022, impunând înghețarea activelor și interdicția de intrare în Regatul Unit, măsura fiind completată în aprilie 2025 prin interdicția de a ocupa funcții de conducere în companiile britanice.

Între timp, la nivel național, Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv din 25 septembrie 2025 în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, după extrădarea sa din Grecia. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat, la 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare pentru crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani, dispunând recuperarea prejudiciului și menținerea sechestrului asupra bunurilor estimate la peste 1,1 miliarde de lei.

Sentința nu este definitivă; apărarea solicită anularea și achitarea, urmând ca dosarul să fie examinat de Curtea de Apel Centru.

Fostul lider politic este vizat în alte dosare penale aflate în fază de urmărire, privind tot creația de organizații criminale, escrocherie și spălare de bani.

Decizia Consiliului din 28 aprilie 2023 privind regimul general de măsuri restrictive ca urmare a acțiunilor care destabilizează Republica Moldova, care îl include și pe Plahotniuc, este încă în vigoare vineri, 13 noiembrie, conform datelor publice citate de Ziarul de Gardă [s:E1038743|Ziarul de Gardă].

Tribunalul UE a admis anterior argumentul lui Plahotniuc potrivit căruia dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat, Consiliul neavând verificare dacă anchetele și procedurile penale din Republica Moldova, folosite ca temei pentru includerea pe lista de sancțiuni, au respectat drepturile fundamentale ale acestuia. Biroul de avocatură care l-a reprezentat pe Plahotniuc a declarat pentru Realitatea.md [s:E1038743|Realitatea.md]: „Includerea pe listă s-a bazat exclusiv pe deciziile autorităților moldovene, iar Consiliul nu și-a îndeplinit «obligația de verificare» în ceea ce privește dreptul la apărare al reclamantului și dreptul la o protecție judiciară efectivă, având în vedere neregulile semnalate în cadrul procedurilor din R. Moldova”.

Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a intervenit în sprijinul Consiliului UE în cadrul recursului formulat împotriva hotărârii de anulare.

La 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, în baza unui regim creat la propunerea ministrului român de Externe. Măsurile incluse în sancțiuni prevedeau interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice sau entităților responsabile de acțiuni care subminează suveranitatea și independența Republicii Moldova.

În aprilie 2024, UE a prelungit sancțiunile împotriva a 11 persoane, inclusiv a lui Plahotniuc, măsura fiind valabilă până în aprilie 2025.

Vladimir Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite în 2020, și de Canada în 2023, pentru acte de corupție sistemică și destabilizare. Sancțiunile prevăd interdicția de intrare și blocarea activelor financiare în cele două țări.