Comisia Europeană propune interzicerea a 10 practici online manipulative

Regulamentul propus de Comisia Europeană, denumit Digital Fairness Act, extinde protecția consumatorilor în Uniunea Europeană la companii de talie globală, inclusiv Duolingo, Strava și Ticketmaster, care vor fi vizate de noile reguli. Propunerea abordează direct „dark patterns” (modele înșelătoare) care manipulează deciziile utilizatorilor, precum și prețurile dinamice pentru bilete, impune transparența pentru influenceri și simplifică procesul de reziliere a abonamentelor digitale. Aceste norme vizează interzicerea publicității personalizate care țintește minori sau care exploatează date sensibile, precum și garantarea dreptului consumatorilor de a comunica cu personal uman al serviciilor clienți.

Comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, a descris pachetul legislativ ca fiind „cea mai importantă reformă a normelor de protecție a consumatorilor din UE în mai mult de 20 de ani”, datorită faptului că regulile anterioare nu au fost concepute în era comerțului electronic, a economiei atenției și a utilizării masive a datelor personale în marketing.

Noua legislație acordă tuturor consumatorilor dreptul de a dezactiva caracteristicile de „design adictiv” de pe platformele digitale, incluzând redarea automată a videoclipurilor sau mecanismele de „serii” (streaks) utilizate de aplicații populare precum Strava și Duolingo pentru a menține utilizatorii conectați.

Directorul executiv adjunct al Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a subliniat că noul regulament completează golurile legislative dintre Digital Markets Act și Legea privind inteligența artificială, simplificând protecția consumatorilor pentru cele 27 de state membre și oferind o „plasă de siguranță puternică în lumea digitală”.

Chiar dacă aspecte ale designului adictiv erau deja reglementate de Legea privind serviciile digitale (DSA) și KIDS Act, noile norme extind protecția către toți utilizatorii, nu doar copiii. Președinta Ursula von der Leyen a anunțat inițiativa, precizând că „designul adictiv afectează toată lumea”. Dacă infracțiunile anterioare ale platformelor TikTok și Meta sunt confirmate, acestea ar putea face față acum amendelor de până la 6% din veniturile globale.

Comisia Europeană își propune să accelereze cooperarea transfrontalieră prin întărirea normelor de aplicare. Noiile puteri vor conferi regulatorului dreptul de a investiga direct impactul la scară largă și de a amenda firmele care nu sunt din UE, obligându-le să numească un reprezentant legal local pentru cooperarea cu autoritățile.

Propunerea va fi discutată de Parlamentul European și statele membre înainte de a intra în vigoare, completând pachetul legislativ privind echitatea digitală vizat de numeroase surse media din România.

Retailerii online vor fi amendați dacă își manipulează clienții să facă cumpărături, potrivit unui proiect al Uniunii Europene

Companiile care recurg la practici digitale neloiale pentru a-i determina pe consumatori să cumpere mai mult sau care țintesc copiii cu publicitate personalizată riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, conform unui nou proiect de lege al Comisiei Europene, citat de Reuters.

„Normele noastre de protecție a consumatorilor vor contribui la asigurarea faptului că întreprinderile concurează pe baza meritelor produselor și serviciilor lor, nu pe baza capacității lor de a exploata consumatorii sau de a eluda normele”, a declarat comisarul european pentru justiție, Michael McGrath.

„Nu îngreunăm desfășurarea activității comerciale, ci îngreunăm desfășurarea acesteia în mod neloial”, a afirmat McGrath miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de lege privind corectitudinea digitală (Digital Fairness Act - DFA) vizează acordarea de drepturi suplimentare consumatorilor, dar a fost criticat de unele întreprinderi din cauza suprapunerilor cu legislația existentă și a unui plan propus pentru protejarea copiilor împotriva pericolelor online.

DFA face parte dintr-o serie de măsuri stricte care impun marilor companii din sectorul tehnologic și platformelor online să depună mai multe eforturi pentru a-și supraveghea rețelele.

Actul va trebui să fie aprobat de țările Uniunii Europene și de Parlamentul European în lunile următoare înainte de a putea intra în vigoare.

Proiectul de lege vizează interzicerea „dark patterns” și combaterea designului care creează dependență al produselor digitale, precum și a marketingului înșelător realizat de influenceri, a practicilor de stabilire a prețurilor și a „capcanelor” abonamentelor, care, potrivit Comisiei, costă consumatorii miliarde de euro anual.

Uniunea Europeană pregătește un nou set de norme pentru protejarea consumatorilor în mediul digital, incluzând obligații suplimentare pentru influenceri, interzicerea practicilor înșelătoare și dreptul utilizatorilor de a dezactiva funcțiile platformelor care pot crea dependență. Proiectul, denumit Digital Fairness Act (DFA), este promovat de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și urmează să fie prezentat miercuri de Comisia Europeană, conform relatărilor AFP citate de News.ro.

Comisia Europeană estimează că practicile abuzive din mediul digital provoacă pierderi de peste 10 miliarde de euro anual pentru consumatorii europeni. Companiile care încalcă noile prevederi riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală.

O direcție majoră a proiectului vizează influencerii, care ar trebui obligați să precizeze clar dacă publică materiale publicitare sau promovări comerciale, o practică deja existentă în Franța și alte state membre. În cazul aprobării propunerilor, influencerii nu vor mai putea îndemna direct minorii să cumpere produse și nu vor putea promova bunuri interzise sau periculoase.

Inițiativa combate „interfețele înșelătoare” (dark patterns), mecanisme concepute pentru a manipula deciziile utilizatorilor, determinându-i să cheltuiască mai mult sau să petreacă mai mult timp pe platforme. Printre practicile vizate se numără mesajele false care sugerează epuizarea stocurilor, selectarea automată a opțiunilor greu de eliminat și notificările înșelătoare care induc click-uri fără motiv real.

Utilizatorii vor avea dreptul de a dezactiva funcțiile considerate generatoare de dependență, precum redarea automată a videoclipurilor și derularea continuă a conținutului. Noile reguli ar impune companiilor să prezinte mai clar costurile și durata contractelor cu perioade gratuite, asigurând accesul clienților la operatori umani în serviciile de relații cu publcil. Platformele de rezervări ar trebui să ofere informații transparente privind cozile pentru bilete. Pentru bilete, prețul integral sau valoarea maximă posibilă trebuie afișate de la începutul procesului de cumpărare, interzicându-se taxa suplimentară în etapa finală (drip pricing).

În industria jocurilor video, editorii și platformele online vor fi obligați să afișeze clar valoarea reală a monedelor virtuale, folosite pentru achiziții sau avantaje în jocuri. Pentru minori, utilizarea monedelor virtuale va fi dezactivată implicit și permisă doar cu acordul părinților. Copiii nu vor mai putea folosi aceste achiziții pentru a avansa sau a câștiga în jocuri (mechanismul „pay to win”).

Federația europeană a asociațiilor de consumatori (BEUC) a salutat propunerile. Directorul Agustin Reyna a declarat că DFA este un instrument așteptat pentru redarea controlului consumatorilor asupra timpului și cheltuielilor online. Eurodeputata social-democrată Laura Ballarin Cereza a menționat că noile măsuri completează KIDS Act, contribuind la crearea unor spații online mai sigure pentru toată lumea prin „strângerea ochiurilor plasei”. Asociația Euroconsumers a avertizat că regulile stricte nu au valoare decât dacă sunt aplicate efectiv.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri proiectul de lege Digital Fairness Act (DFA), menit să protejeze consumatorii din Uniunea Europeană împotriva practicilor comerciale înșelătoare și a „capcanelor” mediului digital.

Inițiativa vizează, în primul rând, reglementarea activităților influencerilor, obligându-i să declare clar utilizatorilor conținutul cu caracter publicitar sau de colaborare comercială, o practică deja implementată în țări precum Franța. Odată adoptate, regulile vor interzice influencerilor să îi încurajeze direct pe minori să cumpere produse și să blocheze promovarea, prin intermediul acestora, a unor produse considerate periculoase sau interzise.

Comisia Europeană intenționează să combată explicit „interfețele înșelătoare” (dark patterns), mecanisme de design care permit manipularea consumatorilor pentru a cheltui mai mult sau a rămâne conectați platformelor. Printre practicile vizate se numără mesajele care sugerează artificial epuizarea stocurilor, preselectarea implicită a unor opțiuni greu de eliminat și notificările păcătoare care îndeamnă la click-uri false fără un motiv real.

Legislația propune ca utilizatorii să aibă dreptul de a dezactiva funcționalitățile „care creează dependență” ale platformelor, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea nelimitată a conținutului. Normele vizează clarificarea costului și duratei contractelor cu perioade gratuite, garantarea accesului la un interlocutor uman în serviciile clienți și sporirea transparenței sistemelor de cozi pentru rezervarea biletelor. Proiectul impune afișarea prețurilor complete ale biletelor (sau a valorii maxime potențiale) de la începutul procesului de rezervare, interzicând adăugarea taxelor în etapa finală, o tactică cunoscută sub numele de „drip pricing”.

Bruxellesul intenționează să ia măsuri severe în sectorul jocurilor video, reglementând modul în care sunt tratate monedele virtuale și mecanismele de progresie pentru jucători. Editorii și platformele de jocuri online vor fi obligați să afișeze în mod clar valoarea reală a monedelor virtuale, care îi ajută pe jucători să achiziționeze echipamente sau să avanseze în jocuri. Utilizarea monedelor virtuale va fi dezactivată implicit pentru minori, care vor trebui să obțină acordul părinților pentru a le folosi. Aceștia nu vor mai putea utiliza aceste monede pentru a avansa sau a câștiga într-un joc, mecanism cunoscut sub denumirea de „pay to win”.

Federația europeană a asociațiilor de consumatori (BEUC) a aprobat propunerile, directorul Agustin Reyna declarând că Digital Fairness Act este un instrument așteptat care va redă consumatorilor controlul asupra timpului și cheltuielilor online. Eurodeputata social-democrată Laura Ballarín Cereza a menționat că măsurile completează KIDS Act, având ca scop crearea unor spații online mai sigure pentru toți utilizatorii, prin „strângerea ochiurilor plasei”. Asociația Euroconsumers a reamintit importanța aplicării practice a acestor reguli stricte, subliniind că „regulile nu au valoare decât dacă sunt aplicate”.

Cu ocazia lansării Regulamentului privind echitatea digitală (Digital Fairness Act), Comisia Europeană a prezentat detalii suplimentare privind impactul economic al măsurilor propuse. Evaluarea de impact estimează că legislația va salva consumatorii de pierderi financiare în valoare de 88,4 miliarde de euro pe parcursul anilor 2025-2035. Dacă se include și timpul pierdut din cauza practicilor neloiale, beneficiul anual este estimat la 13,7 miliarde de euro, faţă de costurile recurente pentru companii, estimate la 678 de milioane de euro pe an.

Legislația vine ca un răspuns la provocările recente identificate la nivel național în România. În paralel cu propunerea europeană, în vara anului 2026, comisarii ANPC au analizat activitatea a zece influenceri locali în cadrul unei acțiuni internationale de monitorizare (Sweep) organizate de ICPEN. Rezultatele au arătat că, deși toți influencerii verificați publicau conținut comercial, în cazul unora postările nu erau marcate constant. Mai mult, 70% dintre influencerii verificați foloseau inteligența artificială pentru a genera conținut, fără a informa consumatorii despre acest aspect, diminând transparența necesară.

Uniunea Europeană urmează să prezinte miercuri Actul privind echitatea digitală (Digital Fairness Act), un pachet legislativ care vizează protecția consumatorilor în mediul digital prin reglementarea activităților influencerilor, interzicerea „interfețelor înșelătoare” (dark patterns) și instituirea dreptului utilizatorilor de a dezactiva funcționalitățile care creează dependență pe platformele online.

Inițiativa este promovată de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și are ca scop remedierea lacunelor din arsenalul digital european, combatând practicile care s-au dezvoltat în detrimentul consumatorilor. Conform Comisiei Europene, practicile abuzive actuale costă consumatorii europeni cu peste 10 miliarde de euro pe an. Pentru eliminarea acestor practici, proiectul prevede amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală a companiilor care încalcă regulile.

Proiectul vizează, în primă fază, reglementarea activităților influencerilor, obligându-i să declare în mod transparent utilizatorilor conținutul cu caracter publicitar sau de colaborare comercială, o practică deja existentă în țări precum Franța. Odată adoptate, regulile vor interzice influencerilor să încurajeze direct minorii la cumpărături și să promoveze produse interzise sau periculoase.

Comisia Europeană intenționează să combată explicit „interfețele înșelătoare” (dark patterns), mecanisme de design care permit manipularea consumatorilor pentru a cheltui mai mult sau a rămâne conectați. Printre practicile vizate se numără mesajele care sugerează artificial epuizarea stocurilor, preselectarea implicită a unor opțiuni greu de eliminat și notificările păcătoare care îndeamnă la click-uri false.

Legislația propune ca utilizatorii să aibă dreptul de a dezactiva funcționalitățile „care creează dependență” ale platformelor, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea nelimitată a conținutului. De asemenea, normele vizează clarificarea costului și duratei contractelor cu perioade gratuite, garantarea accesului la un interlocutor uman în serviciile clienți și sporirea transparenței sistemelor de cozi pentru rezervarea biletelor.

Proiectul impune afișarea prețurilor complete ale biletelor (sau a valorii maxime potențiale) de la începutul procesului de rezervare, interzicând adăugarea taxelor în etapa finală, o tactică cunoscută sub numele de „drip pricing”. În industria jocurilor video, Bruxellesul dorește obligarea platformelor să afișeze valoarea reală a monedelor virtuale, care vor fi dezactivate implicit pentru minori, aceștia având nevoie de acordul părinților pentru a le utiliza sau pentru a avansa în jocuri.

Federația europeană a asociațiilor de consumatori (BEUC) a aprobat propunerile, directorul Agustin Reyna declarând că Digital Fairness Act este un instrument așteptat care va redă consumatorilor controlul asupra timpului și cheltuielilor online. Eurodeputata social-democrată Laura Ballarín Cereza a menționat că măsurile completează KIDS Act, având ca scop crearea unor spații online mai sigure pentru toți utilizatorii. Totuși, asociația Euroconsumers a reamintit importanța aplicării practice a acestor reguli stricte.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri proiectul de lege Digital Fairness Act (DFA), care introduce amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale pentru companiile care utilizează practici comerciale abuzive, cum ar fi stabilirea dinamică a prețurilor în funcție de cerere sau design-ul manipulative care creează dependență.

Legea privind echitatea digitală se adaugă la o mișcare globală de reglementare a comerțului online, combatând procedurile complicate de anulare a abonamentelor și preluarea controlului serviciilor clienți de către sistemele automatizate.

Laura Ballarín Cereza, deputată spaniolă și figură importantă în legislația europeană privind tehnologia, a declarat într-un comunicat că „Europa nu ar trebui să accepte o economie digitală în care profiturile depind de exploatarea vulnerabilităților oamenilor”.

Liderii din industria tehnologiei au exprimat opoziția față de noul set de norme încă din 2022, susținând că legislația existentă privind protecția consumatorilor și serviciile digitale acoperă deja aceste practici.

Ben Brake, directorul general al grupului de lobby DOT Europe, a argumentat că „în cazul în care normele existente acoperă deja o practică, aceasta nu ar trebui reglementată sau aplicată a doua oară”.

Grupurile de consumatori contrazic poziția industriei, afirmând că normele actuale, unele din 2005, nu sunt suficient de clare și că numeroase practici neloiale rămân frecvente.

Sub sancțiunile DFA, Comisia Europeană va avea competența de a aplica amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale ale companiilor care încalcă legea.

Sancțiunile sunt similare cu cele prevăzute în Legea privind serviciile digitale, care vizează marile platforme tehnologice pentru prevenirea riscurilor sistemice, dar DFA se va aplica oricărei întreprinderi care oferă servicii online consumatorilor din UE.

DFA interzice practicile de design înșelătoare, care manipulează clienții prin elemente vizuale agresive sau instalează prețuri personalizate pentru a viza consumatorii vulnerabili, inclusiv minorii.

În ceea ce privește prețurile dinamice, utilizate frecvent la bilete de concerte sau avioane, legislația impune transparență totală atunci când prețurile produselor sunt ajustabile în funcție de cerere sau locația utilizatorului.

Proiectul garantează drepturile consumatorilor în „comerțul prin agenți”, reglementând utilizarea agenților de inteligență artificială care finalizează achiziții pentru clienți.

Patru parlamentari europeni din grupurile conservator, socialist și liberal au solicitat interzicerea completă a prețurilor dinamice pentru evenimentele culturale și sportive, considerând că măsura currentă este prea slabă.

Noile norme obligă vânzătorii de abonamente să ofere un proces simplificat de anulare și să asigure accesul la o persoană fizică pentru asistența post-vânzare.

Legea interzice pentru prima dată anumite mecanice din jocurile online, interzicând explicit plata pentru a avansa sau reuși în jocuri destinate copiilor.

Design-ul adictiv al platformelor online, deja sub lupă în SUA și Europa, va trebui să permită utilizatorilor, indiferent de vârstă, să dezactiveze funcții precum redarea automată a conținutului.

Deputata Laura Ballarín Cereza consideră că dezactivarea funcțiilor adictive trebuie să fie setarea implicită, nu o opțiune care să ceară efort din partea utilizatorului.

„Trebuie să trecem de la responsabilitatea consumatorului la responsabilitatea corporativă: siguranța și echitatea trebuie să fie setarea implicită, nu o opțiune”, a subliniat Ballarín Cereza.

Comisia Europeană intenționează să interzică în mod explicit zece practici manipulative de design utilizate de site-uri și aplicații, de la afirmații false privind epuizarea stocurilor până la opțiuni preselectate și ferestre pop-up insistente, potrivit unui proiect al Actului privind echitatea digitală consultat de Euronews. Propunerea, urmată să fie prezentată miercuri, va elimina și cutiile cu recompense aleatorii (loot boxes) și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” pentru copii în jocurile video, va impune existența unui buton „reziliază contractul aici” pentru abonamentele online și va permite Comisiei să amendeze companiile cu până la 6% din cifra lor de afaceri globală.

Evaluarea de impact a Comisiei estimează că normele ar scuti consumatorii de pierderi financiare în valoare de 88,4 miliarde de euro în perioada 2025-2035. Dacă este inclus și timpul pierdut din cauza practicilor neloiale, beneficiul anual este estimat la 13,7 miliarde de euro, în comparație cu costurile recurente pentru companii, estimate la 678 de milioane de euro pe an, după luarea în calcul a suprapunerilor dintre măsuri. Proiectul ar înlocui Directiva UE privind practicile comerciale neloiale din 2005 cu un regulament care s-ar aplica direct în toate cele 27 de state membre.

În centrul textului se află o nouă listă de „modele înșelătoare” (dark patterns) considerate neloiale în orice circumstanțe, ceea ce înseamnă că autoritățile nu ar mai trebui să demonstreze prejudiciul de la caz la caz. Lista include îngreunarea disproporționată a anulării unui abonament în comparație cu înscrierea, ascunderea prețurilor sau a condițiilor privind reînnoirea automată, sugerarea în mod fals că nu există alternative, afirmații false privind disponibilitatea produselor, avertismente repetate privind stocurile limitate, opțiuni preselectate care adaugă produse suplimentare, prezentarea refuzului ca fiind alegerea greșită, presarea repetată pentru schimbarea unei alegeri deja făcute, utilizarea negațiilor duble care creează confuzie și notificări false care sugerează că cineva a contactat utilizatorul. Comisia ar putea adăuga noi practici pe listă fără a fi nevoie să revină în fața legiuitorilor.

Proiectul interzice, de asemenea, creșterea treptată a prețului (drip pricing), prin care taxele inevitabile sunt afișate abia în etapa finalizării comenzii. Sunt interzise și reducerile de tipul „a fost/acum”, calculate în raport cu prețul recomandat de producător, în locul unui preț real practicat de un concurent, precum și afirmațiile înșelătoare făcute de comercianții care vând produse fără să le dețină în stoc (dropshippers).

Copiii beneficiază de o atenție specială. Cutiile cu recompense aleatorii contra cost și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” ar urma să fie interzise pentru minori în jocurile video. Monedele virtuale din jocuri ar trebui să afișeze valoarea lor în bani reali și să fie dezactivate în mod implicit pentru copii, cu excepția cazului în care un părinte își dă acordul. Publicitatea bazată pe profilarea minorilor ar fi interzisă pentru toți comercianții, nu doar pentru marile platforme care intră deja sub incidența Actului legislativ privind serviciile digitale. Toți utilizatorii ar avea dreptul să dezactiveze redarea automată, notificările care nu au legătură cu propria activitate, recompensele de tip serie de zile consecutive (streaks) și funcțiile chatbot care simulează relații pentru a-i menține implicați.

Perioadele de probă gratuite nu ar mai putea fi transformate automat în abonamente plătite decât dacă utilizatorul își exprimă în mod activ acordul. Clienții ar primi, de asemenea, notificări înainte de reînnoirea automată a abonamentelor și ar avea dreptul să discute cu o persoană reală în cadrul serviciului de relații cu clienții. Pentru prima dată în legislația UE privind protecția consumatorilor, proiectul stabilește reguli pentru agenții de cumpărături bazați pe inteligență artificială. Utilizatorii ar putea alege ce achiziții trebuie să aprobe, iar agenții ar trebui să dezvăluie recomandările sponsorizate. Regulamentul s-ar aplica la 12 luni după intrarea sa în vigoare. Înainte de aceasta, trebuie să fie aprobat de Parlamentul European și de statele membre.

Uniunea Europeană intenționează să interzică practici comerciale manipulative prin reducerea de prețuri false sau oferte cu expirare iminentă, care determină cumpărătorii să grăbească tranzacțiile sub presiunea artificială a momentului Observator News. Noile norme europene vizează un proces mai transparent la cumpărăturile online și la abonamentările la platforme, prin intermediul unui regulament destinat să oprească „capcanele” de design al utilizatorului Observator News. Mesajele false precum „doar două produse disponibile” sau „altor 10 persoane li se mai uită la acest articol” vor fi considerate neloiale. Comercianții care folosesc astfel de avertizări false privind stocurile ar putea fi amendați, Regulamentul urmând să fie dezbătut de Parlamentul European și de statele membre Observator News. În conformitate cu proiectul legislativ, nu vor mai fi permise reducerile false, adăugarea automată de articole în coș sau taxele ascunse care devin vizibile doar în etapa finală a plății online Observator News. Protejarea consumatorilor la abonamente se realizează prin obligația operatorilor de a notifica în prealabil taxarea și prin simplificarea procesului de dezabonare. Un buton clar de „reziliere a contractului aici” va face ca anularea să fie la fel de ușoară ca înscrierea Observator News. Minorii vor fi protejați în jocurile online prin interzicerea cumpărării de recompense virtuale. Intrarea în vigoare a acestor reguli depinde de votul final al Parlamentului European și al statelor membre Observator News.

Comisia Europeană va prezenta pe 11 noiembrie propunerea pentru Actul privind echitatea digitală (Digital Fairness Act), o măsură care ar putea introduce noi restricții pentru aplicațiile de întâlniri, gestionarea abonamentelor, mecanismele de implicare a utilizatorilor și prezentarea serviciilor plătite. Propunerea vizează combaterea practicilor comerciale neloiale pe platformele digitale, companiile riscând amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. Conform proiectului legislativ, regulile vor ținti practici de design manipulative, cunoscute sub denumirea de „dark patterns” (modeluri înșelătoare). Printre acestea se numără notificările înșelătoare, opțiunile preselectate și procedurile complicate de anulare a abonamentelor. Companiile vor face față noilor cerințe legate de reînnoirea abonamentelor, inclusiv trimiteri de memento înainte de reînnoirea contractelor care durează șase luni sau mai mult. Propunerea abordează, de asemenea, designul adictiv, inclusiv funcțiile care îndeamnă utilizatorii să revină repetat în aplicație. Conform articolului 17 din proiectul de lege, serviciile digitale vor trebui să permită utilizatorilor să dezactiveze anumite caracteristici de implicare, inclusiv cele care simulează relații personale pentru a încuraja interacțiunea continuă. Textul face referire specific la prompturile persistente care mențin utilizatorii în interacțiune cu sistemele automate, o dispoziție care vizează direct chatboții cu inteligență artificială și companionii virtuali. Digital Fairness Act face parte din efortul mai larg al UE de a consolida protecția consumatorului online. Comisia a identificat personalizarea neloială, prețuirea înșelătoare și contractele digitale ca zone care necesită atenție. Odată prezentată formal, propunerea va trebui negociată de Parlamentul European și de statele membre ale UE înainte de a deveni lege.

Proiectul Digital Fairness Act va fi prezentat miercuri de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și va trebui negociat cu statele membre și Parlamentul European înainte de intrarea în vigoare. Organizația Finance Watch consideră că propunerile nu oferă suficientă protecție persoanelor care investesc online. „Propunerile privind practicile de manipulare digitală merg în direcția corectă, dar nu sunt suficient de ambițioase pentru a proteja adecvat consumatorii de servicii financiare”, a declarat Peter Norwood, reprezentant al Finance Watch.

În paralel, în vară, comisarii ANPC au analizat activitatea influencerilor din România, constatând că, în cazul unora, postările reprezentând publicitate sau colaborări comerciale nu erau marcate în mod constant. Comisarii ANPC au stabilit că 70% dintre influencerii verificați foloseau inteligența artificială pentru a genera conținut, fără să informeze însă consumatorii despre acest lucru.

Reprezentanții ANPC au anunțat că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a participat, alături de alte 20 de autorități de protecție a consumatorilor din întreaga lume, la acțiunea internațională de monitorizare (Sweep) organizată de ICPEN, desfășurată în perioada 23 martie – 8 aprilie 2026. În cadrul acestei acțiuni, ANPC a analizat activitatea a zece influenceri din România, evaluând respectarea obligațiilor de transparență, iar rezultatele au arătat că toți influencerii verificați publicau conținut cu caracter comercial.

Verificările au evidențiat că în cazul unora dintre aceștia postările care reprezentau publicitate sau colaborări comerciale nu erau marcate în mod constant, iar mențiunile privind caracterul comercial au fost insuficient evidențiate, putând trece cu ușurință neobservate de consumatori. Analiza a inclus și utilizarea conținutului generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit constatărilor ANPC, 70% dintre influencerii care au folosit astfel de materiale nu au informat publicul cu privire la utilizarea tehnologiilor AI, diminuând nivelul de transparență necesar unei informări corecte, au transmis reprezentanții ANPC. Ei au adăugat că aceste constatări din România reflectă tendințele observate la nivel internațional.

În cadrul acțiunii ICPEN au fost verificați 228 de influenceri, dintre care 92% publicau conținut comercial, însă doar unul din cinci marca în mod corespunzător caracterul comercial al postărilor. „Într-o economie digitală în care recomandările influencerilor pot influența decisiv comportamentul de consum, transparența nu reprezintă doar o bună practică, ci o condiție esențială pentru protejarea intereselor consumatorilor. Comunitățile online se formează pe încrederea publicului, iar aceasta presupune autenticitate și transparență în comunicare”, a mai precizat sursa citată.

Companiile care utilizează practici comerciale înșelătoare pentru a determina consumatorii să cumpere mai mult sau care vizează copiii cu publicitate personalizată riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală, potrivit unui proiect legislativ al Comisiei Europene, consultat de Reuters. Noua reglementare, denumită Digital Fairness Act (DFA), urmează să fie prezentată miercuri de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, relatează Reuters. Propunerea va trebui ulterior negociată cu statele membre și Parlamentul European înainte de a putea intra în vigoare, potrivit agenției. Proiectul urmărește să combată așa-numitele „dark patterns”, tehnici de proiectare a site-urilor și aplicațiilor care manipulează utilizatorii pentru a face achiziții sau a accepta condiții dezavantajoase, scrie Reuters. Aceste practici ar urma să fie interzise în relațiile comerciale dintre companii și consumatori, notează agenția. Comisia Europeană propune, de asemenea, interzicerea publicității personalizate adresate copiilor și consumatorilor vulnerabili, potrivit Reuters. Companiile care utilizează prețuri dinamice, precum cele pentru biletele al căror cost variază în funcție de cererea în timp real, vor trebui să precizeze câte produse sau bilete sunt disponibile la prețul afișat, relatează agenția. O altă prevedere obligă platformele digitale să ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva funcțiile care încurajează utilizarea excesivă sau compulsivă a serviciilor online, scrie Reuters. Organizația Finance Watch, care promovează protecția interesului public în reglementarea serviciilor financiare, consideră însă că propunerile nu oferă suficientă protecție persoanelor care investesc online, potrivit Reuters. „Propunerile privind practicile de manipulare digitală merg în direcția corectă, dar nu sunt suficient de ambițioase pentru a proteja adecvat consumatorii de servicii financiare”, a declarat Peter Norwood, reprezentant al Finance Watch, relatează agenția. Digital Fairness Act reprezintă o nouă inițiativă a Uniunii Europene de înăsprire a regulilor aplicabile marilor companii tehnologice, platformelor de comerț electronic și rețelelor sociale, scrie Reuters.

Uniunea Europeană intenționează să interzică zece practici online manipulative, cunoscute sub denumirea de „dark patterns”, utilizate de site-uri și aplicații pentru a influența deciziile consumatorilor. Printre măsurile vizate se numără eliminarea afirmațiilor false privind epuizarea stocurilor, interzicerea opțiunilor preselectate care adaugă produse suplimentare, blocarea ferestrelor pop-up insistente și imposibilitatea transformării automate a perioadelor de probă gratuite în abonamente plătite fără un acord activ din partea utilizatorului. Companiile care incalca noile reguli riscă amenzi de până la 6% din cifra lor de afaceri globală.

Comisia Europeană intenționează să introducă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală pentru companiile care folosesc practici comerciale înșelătoare sau care vizează copiii cu publicitate personalizată, potrivit unui proiect legislativ al Comisiei Europene, consultat de Reuters Protv. Noua reglementare, denumită Digital Fairness Act (DFA), urmează să fie prezentată miercuri de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath Protv. Proiectul urmărește să combată așa-numitele „dark patterns”, tehnici de proiectare a site-urilor și aplicațiilor care manipulează utilizatorii pentru a face achiziții sau a accepta condiții dezavantajoase Protv.

Comisia Europeană a inclus în lista principală a nouii legislații influencerii care promovează produse sau servicii fără a semnalezi clar o relație comercială cu brandurile. Conform proiectului de lege, creatorii de conținut vor fi obligați să indice în mod transparent când o postare reprezintă publicitate sau o colaborare comercială. Bruxellesul intenționează să interzică influencerilor să încurajeze direct miniiorii să cumpere produse și să blocheze promovarea, prin intermediul acestora, a unor produse considerate periculoase sau interzise. Executivul european vizează „interfețele înșelătoare” (dark patterns), mecanisme online care permit comercianților să manipuleze sau să păcălească consumatorii. Între practicile vizate se numără mesajele care sugerează artificial epuizarea stocurilor, activarea implicită a unor opțiuni plătite greu de dezactivat sau notificările concepute pentru a determina utilizatorii să dea clic fără un motiv real. Proiectul include măsuri împotriva „funcțiilor adictive” ale platformelor online, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea infinită a conținutului, garantând utilizatorilor dreptul de a le dezactiva. Noile reguli impun transparență în comerțul online, necesitând ca prețul total al unui bilet, inclusiv taxele și comisioanele, să fie afișat încă de la începutul procesului de cumpărare, fără costuri suplimentare adăugate în ultimul moment. În sectorul jocurilor video, Comisia Europeană propune afișarea clară a valorii reale a monedelor virtuale. Pentru minori, utilizarea monedelor virtuale va fi dezactivată implicit și va necesita acordul părinților. Prin Digital Fairness Act, Bruxellesul caută să adapteze legislația europeană la practicile comerciale care au proliferat recent, dar care nu erau reglementate explicit de normele existente.

Comisia Europeană intenționează să introducă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală pentru companiile care folosesc practici comerciale înșelătoare sau care vizează copiii cu publicitate personalizată, potrivit unui proiect legislativ consultat de Reuters News.ro.

Propunerea, denumită Digital Fairness Act (DFA), va fi prezentată miercuri de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath News.ro.

Digital Fairness Act reprezintă o nouă inițiativă europeană de înăsprire a regulilor aplicabile marilor companii tehnologice, platformelor de e-commerce și rețelelor sociale News.ro. Proiectul legislativ urmează să fie negociat ulterior cu statele membre și Parlamentul European înainte de a intra în vigoare News.ro.

Noua reglementare urmărește să combată «dark patterns», adică tehnicile de proiectare a site-urilor și aplicațiilor care manipulează utilizatorii pentru a face achiziții sau a accepta condiții dezavantajoase News.ro.

Comisia Europeană propune, de asemenea, interzicerea publicității personalizate adresate copiilor și consumatorilor vulnerabili News.ro. Companiile care utilizează prețuri dinamice, precum cele pentru biletele al căror cost variază în funcție de cererea în timp real, ar trebui să precizeze câte produse sau bilete sunt disponibile la prețul afișat News.ro.

O altă prevedere ar obliga platformele digitale să ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva funcțiile care încurajează utilizarea excesivă sau compulsivă a serviciilor online News.ro.

Organizația Finance Watch consideră că propunerile nu oferă suficientă protecție persoanelor care investesc online News.ro. «Propunerile privind practicile de manipulare digitală merg în direcția corectă, dar nu sunt suficiente pentru a proteja adecvat consumatorii de servicii financiare», a declarat Peter Norwood, reprezentant al Finance Watch News.ro.

Comisia Europeană pregătește noi reguli pentru protejarea consumatorilor în mediul digital, prin interzicerea unor practici folosite de site-uri și aplicații pentru a-i determina pe utilizatori să cheltuiască bani sau să păstreze abonamente nedorite Capital.ro.

Proiectul Actului privind echitatea digitală vizează zece tipuri de tehnici manipulative, de la notificări false și reduceri înșelătoare până la opțiuni suplimentare bifate automat și proceduri complicate de anulare a abonamentelor Capital.ro.

Propunerea, care urmează să fie prezentată miercuri, ar introduce interdicții explicite pentru practicile cunoscute sub denumirea de «modele înșelătoare» (dark patterns), tehnici de design prin care platformele influențează deciziile utilizatorilor Capital.ro.

Printre practicile vizate se numără îngreunarea disproporționată a anulării unui abonament în comparație cu procesul de înscriere, ascunderea prețurilor sau a condițiilor de reînnoire automată și sugerarea falsă că nu există alternative Capital.ro.

De asemenea, ar urma să fie interzise afirmațiile neadevărate privind disponibilitatea sau popularitatea unui produs, precum și avertismentele repetate despre epuizarea stocurilor în timpul finalizării unei comenzi Capital.ro.

Lista include și opțiunile preselectate care adaugă automat produse sau cantități suplimentare în coș, prezentarea refuzului unei oferte drept o alegere greșită, presiunile repetate pentru schimbarea unei decizii deja luate și formulările cu negații duble care pot induce în eroare consumatorii Capital.ro.

Totodată, platformele nu ar mai putea utiliza notificări false care sugerează că o persoană a încercat să contacteze utilizatorul. Aceste practici ar fi considerate neloiale în orice circumstanțe, iar Comisia Europeană ar putea extinde lista fără o nouă intervenție a legiuitorilor Capital.ro.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri proiectul de lege Digital Fairness Act (DFA), un pachet legislativ care vizează consolidarea protecției consumatorilor în mediul digital prin combaterea practicilor înșelătoare utilizate pe rețelele sociale, în comerțul online și în industria jocurilor video. Adevărul Legislația își propune să reglementeze activitatea influencerilor care promovează produse sau servicii fără a indica explicit natura comercială a conținutului. Potrivit proiectului, creatorii de conținut vor fi obligați să semnaleze în mod transparent când o postare reprezintă publicitate sau o colaborare cu un brand, măsura inspirându-se din practici deja existente în țări precum Franța. Adevărul Bruxellesul intenționează, de asemenea, să interzică influencerilor să îi încurajeze direct pe minori să cumpere produse și să blocheze promovarea, prin intermediul acestora, a unor produse considerate periculoase sau interzise. Adevărul Proiectul vizează explicit interfețele înșelătoare, cunoscute sub denumirea de „dark patterns”, mecanisme online care permit comercianților să manipuleze sau să păcălească consumatorii. Adevărul Printre practicile aflate în vizor se numără mesajele care sugerează în mod artificial epuizarea stocurilor, activarea implicită a opțiunilor plătite care sunt greu de dezactivat sau notificările concepute pentru a determina utilizatorii să dea clic fără un motiv real. Adevărul DFA include măsuri împotriva „funcțiilor adictive” ale platformelor online, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea infinită a conținutului. Comisia Europeană dorește ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a dezactiva aceste funcții dacă nu doresc să le utilizeze. Adevărul Noile reguli aduc transparență sporită în comerțul online, impunând ca prețul total al unui bilet, inclusiv taxele și comisioanele, să fie afișat de la începutul procesului de cumpărare, fără ca costuri suplimentare să fie adăugate în ultima etapă a finalizării comenzii. Adevărul În industria jocurilor video, Comisia Europeană propune ca valoarea reală a monedelor virtuale să fie afișată clar. Pentru minori, utilizarea acestor monede va fi dezactivată în mod implicit și va necesita acordul explicit al părinților. Adevărul Digital Fairness Act reprezintă efortul Bruxelles-ului de a adapta legislația europeană la practicile comerciale care au proliferat recent pe platformele digitale, dar care nu erau reglementate explicit de normele existente. Adevărul

Comisia Europeană va propune interzicerea în Uniunea Europeană a practicilor abuzive ale influencerilor de pe rețelele sociale și a „interfețelor înșelătoare” (dark patterns) menite să manipuleze consumatorii online, potrivit unui document consultat luni de AFP, relatează Agerpres G4Media.

Textul legislativ, cunoscut sub denumirea de „Digital Fairness Act” (Actul privind echitatea digitală, DFA), este menit să întărească protecția consumatorilor în mediul virtual. Proiectul de lege, aflat în pregătire de luni de zile, vizează reglementarea unor practici care s-au dezvoltat pe rețelele sociale, platformele online și în jocurile video, dar care nu erau încă incluse în legislația europeană G4Media. Conform unei versiuni provizorii obținute de AFP, proiectul vizează în special activitățile influencerilor, obligați să declare clar conținuturile de natură publicitară sau de colaborare comercială cu brandurile G4Media. Regula de transparază a publicității se inspiră din practici deja existente în țări precum Franța. Măsura are ca scop evitarea încurajării directe a minorilor în cumpărarea de produse G4Media. Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să interzică vânzătorilor să promoveze, prin intermediul influencerilor, produse interzise sau considerate periculoase G4Media. Executivul european dorește, de asemenea, să se ocupe de „interfețele înșelătoare” sau „dark patterns” care permit manipulación consumatorilor G4Media. Printre exemplele vizate se numără mesajele care sugerează eronat epuizarea stocurilor, preselectarea opțiunilor plătite (greu de dezactivat) și notificările care induc click-uri false fără un motiv real G4Media. Legea prevede măsuri împotriva „funcțiilor aditive” ale platformelor online, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea nelimitată a conținutului, și vizează ca utilizatorii să aibă posibilitatea de a le dezactiva G4Media. Alte dispoziții urmăresc să clarifice condițiile la încheierea contractelor online care oferă o perioadă de probă gratuită sau să reglementeze mai bine cozile la rezervarea unui bilet de concert G4Media. Prețurile complete ale biletelor vor trebui, de asemenea, afișate de la începutul procesului, fără a se adăuga taxe suplimentare în ultima etapă a finalizării comenzii G4Media. În industria jocurilor video, Comisia Europeană vrea ca valoarea reală a monedelor virtuale să fie afișată în mod clar G4Media. Utilizarea monedelor virtuale va fi dezactivată implicit pentru minori. Aceștia vor trebui să obțină acordul părinților pentru a le folosi și nu le vor mai putea utiliza pentru a progresa sau a câștiga în jocuri G4Media.

Bruxellesul va propune interzicerea în Uniunea Europeană a practicilor abuzive ale influencerilor de pe rețelele sociale și a „interfețelor înșelătoare” (dark patterns) menite să manipuleze consumatorii online, potrivit unui document consultat de AFP și relatat de Agerpress. Propunerea face parte din „Actul privind echitatea digitală” (Digital Fairness Act, DFA), care vizează protejarea consumatorilor în mediul virtual. Proiectul de lege, pregătit de luni de zile, se concentrează pe reglementarea activităților influencerilor, forțându-i să declare clar utilizatorilor conținutul care ține de publicitate sau colaborările comerciale cu brandurile. Această măsură se inspiră din reguli deja existente în țări precum Franța și are ca scop evitarea încurajării directe a minorilor în cumpărarea de produse. Totodată, proiectul ar interzice vânzătorilor să promoveze, prin intermediul influencerilor, produse considerate interzise sau periculoase, extindând responsabilitatea platformelor și a creatorilor de conținut în supravegherea materiei publicitare.

Executivul european își propune, de asemenea, combaterea „dark patterns” – interfețe care permit companiilor să păcălească sau să manipuleze consumatorii. Printre exemplele vizate se numără mesajele care sugerează eronat epuizarea stocurilor, preselectarea opțiunilor plătite (care sunt greu de dezactivat) și notificările care induc click-uri false fără un motiv real. Proiectul prevede măsuri împotriva „funcțiilor adictive” integrate în platformele online, precum redarea automată a videoclipurilor sau derularea nelimitată a conținutului (endless scrolling). Utilizatorii ar avea dreptul legal de a dezactiva aceste mecanisme care încurajează dependența digitală.

Proiectul introduce dispoziții pentru clarificarea condițiilor la încheierea contractelor online care oferă perioade de probă gratuite, urmărind să prevină transformarea automată și nesemnalată a acestora în abonamente plătite. De asemenea, proiectul ar reglementa sistemul de cozi la rezervarea biletelor de evenimente. La capitolul bilete de evenimente, proiectul ar impune afișarea prețurilor complete de la începutul procesului de cumpărare, interzicând adăugarea de taxe suplimentare în ultima etapă a finalizării comenzii.

În ceea ce privește industria jocurilor video, proiectul ar impune afișarea clară a valorii reale a monedelor virtuale. Utilizarea monedelor virtuale ar fi dezactivată implicit pentru minori. Aceștia nu ar mai putea folosi astfel de monede pentru a progresa sau a câștiga în jocuri fără obținerea acordului explicit al părinților.