Avocatul Poporului: Stop concedierii arbitrare a pensionarilor, CNSM cere transparență la reforma Codului muncii

Avocatul Poporului al Republicii Moldova, Ceslav Panico, a înaintat Guvernului o propunere de revizuire a Codului muncii, solicitând introducerea unor garanții legale pentru protejarea salariaților pensionari împotriva concedierilor arbitrare. Inițiativa vizează modificarea articolului 86 alin. (1) lit. y¹), care permite angajatorilor să înceteze contractele de muncă bazat exclusiv pe statutul de pensionar.

Ombudsmanul subliniază că modificările legislative din 2017 nu impun angajatorului obligația de a demonstra necesitatea concedierii sau de a evalua situația individuală a salariatului. Panico atrage atenția că dobândirea dreptului la pensie nu implică automat pierderea capacității de muncă sau dorința de retragere din activitatea profesională.

Oficiul Avocatului Poporului susține propunerea pe baza unor cazuri documentate de HelpAge Moldova, care evidențiază vulnerabilitatea persoanelor în etate. Printre exemple citate se numără o bibliotecară cu 45 de ani de vechime concediată la 65 de ani fără justificare profesională, o grădinițară rurală care a renunțat la pensie pentru a-și păstra jobul, dar a fost concediată ulterior, și un pensionar cu o pensie de 800 de lei, al cărui post nu a fost redeschis. Statistici recente relevă contextul demografic și economic al problemei. La începutul anului 2026, persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste reprezentau 25,9% din populația Republicii Moldova (aproximativ 612.000). În 2025, circa 85.800 de pensionari erau încadrați în câmpul muncii, o scădere față de 96.300 în 2024. Rata sărăciei în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani a fost de 38,9% în 2025, depășind media generală de 31,1%. Prestațiile sociale constituiau 54,9% din veniturile gospodăriilor cu vârstnici, în timp ce salariile reprezentau 29,8%. Consiliul pentru Egalitate a constatat în 2022 existența unei discriminări directe pe criteriul pensionării. Într-un caz analizat, angajatorul nu a prezentat motive obiective pentru concediere, iar persoana angajată ulterior nu era un tânăr șomer, infirmând justificarea obiectivă invocată.

Avocatul Poporului, în analiza sa, a examinat standardele internaționale și practicile din Franța, Germania, Polonia și Regatul Unit. Aceste state previn pensionarea obligatorie sau impun condiții stricte pentru încetarea contractelor, având ca model francez obligarea angajatorului de a motiva decizia și de a evalua situația individuală, în special la vârste înaintate. În recomandările către Guvern, Ceslav Panico propune ca concedierea să fie condiționată de o justificare obiectivă și rezonabilă, motivată în scris. Se solicită evaluarea individuală a salariatului, inclusiv a dorinței acestuia de a continua activitatea, precum și consolidarea mecanismelor de contestare și acordarea unor compensații adecvate pentru concedierile nejustificate.

Solicitarea OAP vine în contextul pregătirii de către Guvern a unor noi modificări legislative. Premierul Vasile Tofan a declarat anterior că legislația actuală este prea restrictivă pentru angajatori și complică procedurile de concediere, atât în administrația publică, cât și în sectorul privat. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a exprimat îngrijorare față de inițiativele Guvernului. Sindicatele au semnalat că nu au fost informate despre procesul de modificare a codului muncii și lipsește dialogul social obligatoriu, esențial pentru orice reformă care afectează drepturile salariaților.

Avocatul Poporului al Republicii Moldova, Ceslav Panico, a înaintat Guvernului o propunere de revizuire a Codului muncii, cerând introducerea unor garanții legale care să împiedice concedierile arbitrare ale salariaților care au doar statut de pensionar. Ombudsmanul susține că dobândirea dreptului la pensie nu presupne automat pierderea capacității de muncă și nici dorința de retragere din activitatea profesională, insistând ca statutul de pensionar să nu fie un motiv suficient, singur și automat, pentru încetarea contractului de muncă.

Conform Oficiului Avocatului Poporului, articolul 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul muncii, modificat în 2017, permite astăzi angajatorilor să înceteze raporturile de muncă pe baza statutului de pensionar, fără a fi obligați să demonstreze necesitatea concedierii, să evalueze individual performance sau să justifice proporționalitatea deciziei.

Această dispoziție legislativă creează situația în care un angajat care își îndeplinește corespunzător atribuțiile și își dorește să continue munca poate fi concediat doar datorită atingerii vârstei de pensionare.

Panico atrage atenția că statutul de pensionar reprezintă un drept de protecție socială, nu un semn al incapacității sau al renunțării la viața activă, insistând pentru reformarea cadrului legal care permite acest tip de discriminare indirectă.

Propunerile Avocatului Poporului vin după o analiză bazată pe cazuri documentate de organizația HelpAge Moldova, care evidențiază riscurile concrete de abuz administrative și impactul negativ asupra comunităților de seniori.

Ajutorul concret pe care OAP îl solicită vizează crearea unui cadru de negociere și verificare a necesității reale a concedierii, aliniindu-se la standardele internaționale privind dreptul la muncă și la non-discriminare.

Contextul demografic agravează vulnerabilitatea pensionarilor: la începutul anului 2026, vârstnicii (60+) constituiau deja 25,9% din populația Republicii Moldova.

Biroul Național de Statistică înregistrează un număr de 612.000 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, ceea ce subliniază mărimea segmentului de populație afectat de aceste măsuri de politică economică.

Participarea la forța de muncă rămâne scăzută: în 2025, 85.800 de persoane vârstnice erau angajate, reprezentând 11,1% din total. Numărul este în scădere față de 96.300 înregistrate în 2024.

Avocatul Poporului al Republicii Moldova, Ceslav Panico, a transmis Guvernului o propunere de modificare a Codului muncii, solicitând instituirea unor garanții legale împotriva concedierilor arbitrare ale salariaților bazate exclusiv pe statutul de pensionar. Inițiativa vizează interzicerea încetării contractului de muncă doar pe motivul deținerii statutului de pensionar, fără a demonstra o necesitate reală sau a evalua situația individuală a angajatului. Contextul sosirii demersului este agravat de statisticile din 2025, care arată că aproximativ 85.800 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste erau încadrate în câmpul muncii. Situația economică este critică: rata sărăciei în rândul persoanelor în etate a fost de 38,9%, depășind media generală a populației (31,1%), iar pierderea jobului afectează direct stabilitatea financiară a acestor cetățeni. Prevederea legislativă analizată provine din modificările din 2017. Legislația actuală permite concedierea pe baza statutului de pensionar fără obligativitatea justificării sau a consultării. Avocatul Poporului subliniază că dobândirea dreptului la pensie nu implică automat pierderea capacității de muncă sau dorința de pensionare, iar statutul de pensionar nu trebuie să constituie o justificare suficientă pentru concediere. OAP evidențiază riscurile de abuz și vulnerabilitate socială generate de aplicarea acestei prevederi în absența unor contrapondere. Analiza se bazează pe cazuri documentate de HelpAge Moldova, care ilustrează consecințele negative asupra persoanelor în etate.

Cazurile documentate de HelpAge Moldova evidențiază vulnerabilitatea pensionarilor. Printre exemplele citate se numără o bibliotecară cu 45 de ani de vechime concediată la 65 de ani fără justificare profesională, o angajată de la o grădiniță rurală care a renunțat la pensie pentru a-și păstra locul, dar a fost totuși concediată, și un pensionar cu o pensie de 800 de lei, al cărui post nu a fost redeschis ulterior. La începutul anului 2026, persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste reprezentau 25,9% din populație, aproximativ 612 mii de persoane, iar participarea lor pe piața muncii rămâne redusă. În 2025, aproximativ 85.800 de persoane de peste 60 de ani erau ocupate, reprezentând 11,1% din totalul populației ocupate, o scădere față de 96.300 în 2024. Prestartiile sociale formau în medie 54,9% din veniturile gospodăriilor cu persoane vârstnice, în timp ce salariile constituiau 29,8%. Rata sărăciei în rândul persoanelor în etate a fost de 38,9% în 2025, față de 31,1% la nivelul populației generale. Continuarea activității profesionale este crucială pentru menținerea unui nivel de trai adecvat și a independenței economice. Activitatea profesională nu este doar o sursă de venit, ci și o componentă vitală a participării sociale și a autonomiei personale. Excluderea de pe piața muncii poate genera izolare socială, mai ales când persoanele își păstrează capacitatea și dorința de a munci. Avocatul Poporului susține că dobândirea dreptului la pensie nu trebuie să limiteze participarea activă la viața economică și socială.

În recomandările transmise, Avocatul Poporului solicită obligarea angajatorilor să motiveze în scris necesitatea concedierii, să evalueze situația individuală și să consulte angajatul. CESlav Panico invocă practici din Franța, Germania, Polonia și Regatul Unit, care previn pensionarea obligatorie, și confirmă că reforma nu vizează eliminarea totală a concedierii pensionarilor, ci eliminarea caracterului arbitru și discriminatoriu al procedurii. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a exprimat „îngrijorare” față de eforturile Guvernului premierului Vasile Tofan de a simplifica procedurile de concediere și de a reduce personalul cu 10–30% pentru combaterea deficitului bugetar. CNSM susține principiul conform căruia modernizarea legislativă nu trebuie să se facă în detrimentul salariaților și trebuie să includă dialogul social obligatoriu. Expertul ONU pentru drepturile persoanelor în vârstă, Claudia Mahler, a recomandat în 2024 eliminarea prevederii privind concedierea pentru pensionare. Sindicatele, reprezentate de CNSM, au semnalat încă din 2017 riscul încălcării dreptului la muncă și al egalității de tratament. CNSM avertizează că această prevedere poate fi folosită pentru evitarea garanțiilor legale la reducerile de personal sau pentru eliminarea salariaților considerați incomozi. Consiliul pentru Egalitate a constatat în 2022 existența unei discriminări directe pe criteriul pensionării, deoarece angajatorii nu demonstrated o justificare obiectivă. Într-un caz analizat de Consiliu, persoana angajată ulterior nu era un tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă, infirmând obiectivul invocat. Consiliul pentru Egalitate continuă să semnaleze necesitatea aplicării unor criterii transparente și obiective.

Avocatul Poporului al Republicii Moldova, Ceslav Panico, transmite Guvernului o propunere de modificare a Codului muncii, cerând instituirea unor garanții legale împotriva concedierilor arbitrare ale salariaților bazate exclusiv pe statutul de pensionar. Inițiativa urmărește echilibrarea intereselor angajatorilor cu protecția drepturilor salariaților, în contextul în care OAP a sesizat de mult timp această problemă și a colaborat cu instituții academice pentru analiza practicii europene.

În prezent, Codul muncii permite angajatorului să înceteze contractul de muncă al unei persoane cu statut de pensionar fără a verifica dacă aceasta își îndeplinește atribuțiile sau dorește să continue activitatea. Avocatul Poporului subliniază că dobândirea dreptului la pensie nu implică automat pierderea capacității de muncă sau dorința de pensionare, iar statutul de pensionar nu trebuie să constituie o justificare suficientă pentru concediere.

OAP evidențiază riscurile de abuz și vulnerabilitate socială generate de aplicarea acestei prevederi în absența unor contrapondere. Analiza se bazează pe cazuri documentate de HelpAge Moldova, care ilustrează consecințele negative asupra persoanelor în etate.

Un caz semnalat vizează o femeie cu 45 de ani de experiență într-o bibliotecă publică, concediată la 65 de ani fără justificare profesională, ceea ce a împiedicat-o să acumuleze stagiul necesar recalculării pensiilor. O angajată de la o grădiniță din mediul rural a relatat că a renunțat la plata pensiei pentru a-și păstra locul de muncă, dar a fost concediată ulterior, fără o informare corectă. Un alt dosar documentat se referă la o persoană concediată cu o pensie de 800 de lei, iar postul său nu a fost redeschis ulterior pentru alte persoane. Aceste situații arată că pierderea jobului duce la reducerea veniturilor, imposibilitatea acumulării unui stagiu suplimentar și accentuarea vulnerabilității economice, însoțită de sentimente de marginalizare.

Problema concedierii pensionarilor se analizează în contextul schimbărilor demografice și al situației socioeconomice din Republica Moldova.

La începutul anului 2026, persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste reprezentau 25,9% din populație, aproximativ 612 mii de persoane, iar participarea lor pe piața muncii rămâne redusă. În 2025, aproximativ 85.800 de persoane de peste 60 de ani erau ocupate, reprezentând 11,1% din totalul populației ocupate, o scădere față de 96.300 în 2024.

Prestatiile sociale formau în medie 54,9% din veniturile gospodăriilor cu persoane vârstnice, în timp ce salariile constituiau 29,8%. Rata sărăciei în rândul persoanelor în etate a fost de 38,9% în 2025, față de 31,1% la nivelul populației generale.

Continuarea activității profesionale este crucială pentru menținerea unui nivel de trai adecvat și a independenței economice. Activitatea profesională nu este doar o sursă de venit, ci și o componentă vitală a participării sociale și a autonomiei personale. Excluderea de pe piața muncii poate genera izolare socială, mai ales când persoanele își păstrează capacitatea și dorința de a munci.

Avocatul Poporului susține că dobândirea dreptului la pensie nu trebuie să limiteze participarea activă la viața economică și socială.

Sindicatele, reprezentate de CNSM, au semnalat încă din 2017 riscul încălcării dreptului la muncă și al egalității de tratament. CNSM avertizează că această prevedere poate fi folosită pentru evitarea garanțiilor legale la reducerile de personal sau pentru eliminarea salariaților considerați incomozi.

Consiliul pentru Egalitate a constatat în 2022 existența unei discriminări directe pe criteriul pensionării, deoarece angajatorii nu demonstrate o justificare obiectivă. Într-un caz analizat de Consiliu, persoana angajată ulterior nu era un tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă, infirmând obiectivul invocat.

Consiliul pentru Egalitate continuă să semnaleze necesitatea aplicării unor criterii transparente și obiective.

Experta ONU Claudia Mahler a recomandat eliminarea prevederii privind concedierea pentru pensionare în rapoartele sale din 2024.

Standardele internaționale, inclusiv Convenția OIM nr. 158 și Carta Socială Europeană, necesită un motiv valid pentru concediere, legat de capacitate sau cerințele întreprinderii. Comitetul European pentru Drepturi Sociale a stabilit în 2016 că dobândirea dreptului la pensie nu este un motiv suficient de concediere fără o justificare obiectivă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut în cauza Denisov că măsurile privind muncă pot afecta dreptul la viața privată.

Analiza OAP include experiența Franței, Germaniei, Poloniei și Regatului Unit în protejarea lucrătorilor vârstnici.

În Franța, atingerea vârstei de pensionare nu este un motiv suficient pentru concediere, iar angajatorul poate propune pensionarea abia de la 67 de ani. Legea franceză interzice discriminarea bazată pe vârstă și necesită justificări obiective pentru orice diferențiere.

În Germania, atâta timp cât nu există mecanisme contractuale sau colective, vârsta de pensionare nu este un motiv obișnuit. Polonia a consolidat jurisprudența conform căreia atâta timp cât nu există alte criterii, vârsta nu justifică concedierea. Regatul Unit a abolit vârsta obligatorie generală de pensionare în 2011.

OAP arată că practica franceză oferă un model de echilibrare a intereselor prin garanții contra concedierilor arbitrare. Spre deosebire de modelul francez, Codul muncii al Republicii Moldova permite concedierea doar pe baza statutului de pensionar.

Politici precum promovarea tinerilor pot fi legitime, dar trebuie să respecte principiul proporționalității.

Curtea de Justiție a UE a stabilit că eligibilitatea pentru pensie nu echivalează cu intenția efectivă de a părăsi piața muncii.

OAP consideră că problema constă în aplicarea arbitrară a normei și lipsa garanțiilor pentru salariat.

Avocatul Poporului solicită revizuirea articolului 86 alin. (1) lit. y¹) din Codul muncii pentru a asigura un echilibru.

Reformele propuse includ condiționarea concedierii de o justificare obiectivă și rezonabilă. Angajatorii ar trebui obligați să motiveze în scris necesitatea concedierii și să prezinte circumstanțe verificabile privind restructurarea.

Se propune introducerea unei evaluări individuale și a unei consultări prealabile cu salariatul privind dorința de a continua activitatea. Este necesară consolidarea dreptului de contestare a deciziilor și a compensațiilor adecvate pentru concedierile nejustificate.

Propunerile au ca scop prevenirea tratamentul discriminatoriu pe criteriul vârstei și protejarea salariaților în etate.

Documentul reiterează necesitatea echilibrării obiectivelor politicii de ocupare cu drepturile salariaților.

Obiectivul final este asigurarea unui cadru legal care să prevină concedierile arbitrare.

Cerințele tehnice ale reformei includ garantitatea contestației și recompensarea leziunilor.

Comunicatul OAP sintetizează aceste cerințe ca fiind fundamentale pentru protecția juridică a pensionarilor.