Mergi la conținut

Analiză privind propaganda pro-rusă în Republica Moldova și combaterea știrilor false

Analiză privind propaganda pro-rusă în Republica Moldova și combaterea știrilor false
Un examen al narațiunilor propagandei ruse privind reunificarea Basarabiei cu România și demontarea afirmațiilor false legate de proiectul de lege privind starea de asediu din Republica Moldova.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova își poate decide singură viitorul și modalitatea de aderare la Uniunea Europeană, în contextul întrebărilor privind reunificarea celor două maluri ale Prutului. Această poziție contrastează cu narațiunile propagandei pro-ruse, reprezentate de Maria Zaharova și Serghei Lavrov, care descriu procesele de integrare europeană ca fiind o „absorbție” sau o campanie susținută de Occident pentru distrugerea statalității moldovenești.

Din punct de vedere juridic, Constituția Republicii Moldova prevede la articolul 142 că orice modificare a suveranității sau independenței necesită un referendum și votul majorității cetățenilor. În ceea ce privește identitatea lingvistică, Academia de Științe a Moldovei a stabilit încă din 1994 că denumirea corectă este limba română, fapt consacrat ulterior în articolul 13 al Constituției, care protejează totodată limba rusă și celelalte limbi vorbite în țară.

Recent, Ministerul Apărării din Republica Moldova a pus în consultare publică un proiect de lege privind starea de asediu și starea de război, document accesibil pe site-ul Guvernului. Deși deputatul comunist Constantin Starîș a calificat acest proiect ca fiind o tentativă de lovitură de stat, analiza legislativă relevă că normele privind aceste regimuri excepționale au fost adoptate încă în 2004, perioada în care Partidul Comuniștilor deținea majoritatea în Parlament.

Proiectul de lege actual interzice explicit utilizarea regimurilor de excepție pentru suprimarea drepturilor fundamentale sau preluarea neconstituțională a puterii. Referitor la mobilizarea diasporei, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a precizat că proiectul nu prevede mecanisme de aducere cu forța a cetățenilor din alte state, ci vizează doar persoanele care au obligații de mobilizare și sunt chemate oficial să revină în țară.

Necesitatea discuțiilor despre apărare este susținută de fapte concrete, Ministerul Apărării raportând că pe 11 noiembrie două rachete de croazieră au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Surse

Vreau să primesc știri pe email