Propagandă prorusă în Găgăuzia: candidați promoveati și adversari discreditati pe Telegram

Cu doar câteva zile înainte de alegerile pentru funcția de bașcan din Regiunea Autonomă Găgăuzia, canalele de Telegram care transmit mesaje proruse organizează o campanie de promovare a candidatului Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz, și o campanie de discreditare a rivalilor săi, în special a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.

Ziarul de Gardă a analizat sute de postări de pe Telegram și a discutat cu jurnaliști locali, identificând tactici de promovare și discreditare coordonată, care reintroduc narațiuni despre „lichidarea autonomiei” și gazul ieftin.

Monitorizarea media a competiției electorale din Găgăuzia a relevat utilizarea intensă a platformelor de mesagerie pentru a influența opinia publică, cu accent pe polarizarea electoratului prin atacuri personale la adresa contracandidaților.

Promovarea lui Fiodor Gagauz a început chiar înainte ca politicianul să își declare oficial candidatura. Canalul Moldavskii efir a distribuit un mesaj în care acesta sublinia importanța limbii materne, invocându-i pe poetul Mihai Eminescu și pe traducătorul găgăuz Fiodor Angheli. De asemenea, fostul deputat a comentat favorabil vizita la Chișinău a unui reprezentant al partidului de guvernământ din Turcia, evidențiind relațiile tripartite dintre Ankara, Chișinău și Comrat.

Pe măsură ce se apropia scrutinul, mesajele devenind mai explicit pro-Gagauz. O analiză semnată de expertul Andrei Ilașciuc pentru politics.md, care îl prezenta pe Gagauz ca un politician capabil să rezolve conflictul dintre Chișinău și Comrat, a fost distribuită de cel puțin patru canale Telegram: Insider Moldova, Fluieraș, Bogdan Țîrdea și Nina Dimoglo.

Jurnalista Nina Dimoglo a distribuit o postare în care programul electoral al lui Gagauz era descris într-o lumină favorabilă, subliniind structura sa clară și susținerea unei echipe solide.

Pe canalul Smuglianka, Fiodor Gagauz este prezentat ca un lider care comunică direct cu alegătorii și apără drepturile autonomei. Canalul a mai difuzat materiale, fără dovezi verificabile, care susțineau că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pregătea o operațiune mediatică împotriva candidatului socialiștilor.

Misiunea Promo-LEX de Observare a alegerilor a documentat promovarea lui Gagauz prin reclame sponsorizate. Conform raportului din octombrie, pagina Facebook „Omega Jurnal” a difuzat cel puțin 24 de reclame în limba rusă între 20-24 septembrie și 3-8 octombrie 2026. Acestea direcționau utilizatorii către site-uri precum fierbinte.news, cleaks.news și gaf-md.info, în timp ce pagea activa și în limba română cu mesaje anti-guvernamentale. Datele Meta indicau faptul că administratorii paginii se aflau în Indonezia și Ucraina.

Alte surse de promovare au inclus pagina Facebook a prezentatoarei Nina Dimoglo, care avea aproximativ 10.000 de urmăritori și a distribuit constant mesaje favorabile lui Gagauz din august până în octombrie 2026.

Pagina anonimă „pravda.md” a început promovarea politicianului la 29 august, prin distribuirea de mesaje în grupuri regionale. Promo-LEX a constatat că pagina, inactivă din 2022, și-a reluat activitatea și era administrată de cinci persoane din Republica Moldova.

O investiție a comunității WatchDog a identificat cel puțin 20 de conturi de TikTok care distribuiau același conținut pro-Gagauz. O parte dintre aceste conturi au fost create chiar în ziua lansării oficială a campaniei sale, la 16 octombrie 2026.

Jurnalistul Piotr Garciu, specialist în monitorizarea procesului electoral din autonomie, a confirmat că apariția acestor conturi reprezintă o tactică vizibilă a campaniei actuale.

„În ceea ce privește tacticile folosite de obicei în cazul candidaților proruși, cel mai mult a ieșit în evidență apariția câtorva zeci de conturi anonime pe TikTok și Facebook. Pe aceste conturi, Fiodor Gagauz era lăudat, iar criticile îl vizau în principal pe Alexandr Stoianoglo și, într-o măsură mai mică, pe alți candidați”, a explicat jurnalistul.

Fiodor Gagauz a negat orice legătură cu această rețea de conturi, calificând campania drept „o provocare bine pusă la punct” și solicitând anchetă. De asemenea, Partidul Socialiștilor (PSRM) a sesizat Comisia Electorală Centrală, declarând că nu a organizat sau finanțat aceste activități.

În contrast cu promovarea lui Gagauz, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo este ținta unei campanii de discreditare, fiind acuzat pe canale proruse că ar fi candidatul „ascuns” al PAS, gata să „predea” autonomia Chișinăului.

Canalul Moldavskii efir a prezentat-l pe Stoianoglo ca fiind ținut „în cârlig” de PAS, afirmând fără probe că acesta ar fi negociat închiderea unor dosare penale în schimbul victoriei și predării Găgăuziei.

Același canal a reluat acuzații legate de omul de afaceri Veaceslav Platon, sugerând că Stoianoglo ar fi șantajabil și controlat de actuala guvernare.

Narațiunea a fost amplificată de canalul Smuglianka, care l-a prezentat pe Stoianoglo ca un fals opozant, susținând că acesta ar fi renunțat la contestarea alegerilor prezidențiale din 2024 în schimbul avantajelor politice.

Canalul Molдавский Вагон a distribuit idei similare, susținând că PAS ar încerca să-și introducă oamenii în conducerea Găgăuziei prin Stoianoglo.

Unele postări au interpretat tăcerea sau lipsa unui răspuns categoric din partea reprezentanților puterii, precum a președintelui Parlamentului Igor Grosu, drept un „consimțământ” la susținerea candidatului.

Campania a inclus invocarea mass-media de stat ruse, canalul Moldavskii efir distribuirea unei referiri la un program de la „Rossia 1” pentru a sugera că în Rusia Stoianoglo este văzut ca candidat al Maiei Sandu.

Accuzele au inclus și ideea că Stoianoglo ar fi încălcat procedura de vacanță a funcției de bașcan și că participarea sa ar duce la pierderea drepturilor politice ale autonomiei.

Stoianoglo a respins public aceste acuzații, declarând fără echivoc: „Vreau să vă spun fără echivoc că nu am nicio legătură nici cu PAS, nici cu alte formațiuni politice”.

Și Promo-LEX a identificat acțiuni coordonate împotriva lui Stoianoglo, raportând că, la cinci zile după anunțarea candidaturii, multiple conturi de TikTok nedezvălite au publicat videoclipuri negative despre acesta.

Pe 9 noiembrie, patru canale anonime de Telegram au distribuit mesaje critice la adresa lui Stoianoglo într-un interval de doar 24 de minute.

Insider Moldova, Moldova Acum și Pandora PMR au distribuit două articole de opinie din presa turcă, prezentându-le greșit ca dovezi ale nemulțumirii Ankarei față de candidatura fostului procuror general.

Autorii mesajelor au afirmat că presa turcă reflectă poziția oficială a Ankara, ignorând faptul că textele erau opinii și nu declarații oficiale.

Postările au adăugat acuzații inexistente în articolele turcești, cum ar fi o presupusă înțelegere secretă între Stoianoglo și Chișinău pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Indicii sugerează o legătură a acestor materiale cu spațiul informațional rusesc, prin formulări traduse literal și folosirea unor forme de transliterare specifice pentru numele proprii.

Mesajele vizau și primarul Comratului, Serghei Anastasov, asociindu-l cu PAS și prezentându-l ca pe un politician care nu apără interesele regiunii.

Canalul Balkan Centre, preluat de Nina Dimoglo și Mămăligă și tocană, a susținut că atât Anastasov, cât și Stoianoglo ar beneficia de susținerea PAS pentru a elimina candidați competitivi.

Ru Sputnik a prezentat și el pe Anastasov ca loial guvernării, o postare preluată de Bogdan Țîrdea și Nina Dimoglo.

Canalul Gagauznews a folosit satiră, ridiculizându-l pe Anastasov și ironizând proiectele sale de infrastructură din Comrat.

Tema apropierii de PAS a fost amplificada și de contracandidați, fostul deputat Cornel Dudnic acuzându-l public pe primaruł că ar fi candidatul partidului de guvernământ.

Promovarea coordonată s-a extins și asupra candidatei independente Ivanna Koksal.

O campanie de promovare a inclus îndemnuri pentru urmărirea paginii sale de Facebook și promovarea sa de către cetățeni străini.

Raportul Promo-LEX l-a menționat pe jurnalistul turc Tanay Yucel în lista conturilor care au susținut-o.

Canalul WTF Moldova a distribuit afirmații conform cărora Koksal ar beneficia de sprijinul cercurilor de la Ankara.

Ceilalți candidați, precum Petru Vlah, Cornel Dudnic și Ivan Garizan, beneficiază de o reflectare mai degrabă neutră, cu excepția unor incidente legate de confruntări cu guvernanții.

Petru Vlah a obținut vizibilitate prin acuzațiile de abuz ale autorităților, susținând că interdicția de a părăsi țarea pentru un concurs sportiv ar fi fost politică.

Aceste acuzații au fost preluate de WTF Moldova și Grajdanin Moldovî, canale care au relatat ulterior că Vlah a reușit să iasă din țară.

Vlah a primit atenție media și atunci când l-a atacat pe primarul Anastasov, canalul WTF Moldova distribunînd un episod dezbaterilor electorale.

Fostul deputat Cornel Dudnic este prezentat în general informativ, deși canale precum Moldova Politics îi reamintesc trecutul său politic și legăturile cu Partidul Democrat.

Ivan Garizan și Ivan Cîlcic au o acoperire predominant neutră.

Candidații încearcă să își atragă electoratul promițând eliberarea Evgheniei Guțul, o temă preluată inclusiv de socialiști.

Jurnalistul Piotr Garciu consideră că niciun candidat nu este un reprezentant direct al lui Ilan Șor, dar toți încearcă să capitalizeze pe popularitatea acestuia în Găgăuzia.

Revenirea temei grațierii Evgheniei Guțul este văzută ca o manevră electorală a candidaților Cornel Dudnic și Petru Vlah.

Jurnalista Elena Celac de la Radio Moldova Comrat confirmă acest trend, notând că figura lui Guțul rămâne centrală în agenda regională.

Celac subliniază totuși că bașcanul și Adunarea Populară nu pot anula sentințele judecătorești, deci promisiunile sunt incorecte din punct de vedere procedural.

Piotr Garciu estimează că influența Rusiei în acest scrutin este semnificativ mai redusă decât în campaniile anterioare.

Garciu afirmă că este greu de stabilit dacă grupările prorusse acționează coordonat sau independent, deși influența globală este mai scăzută.