Vasile Tofan a rezumat primele 100 de zile de activitate ale guvernului: orientare către reforme și integrarea europeană

La 5 noiembrie, prim-ministrul Moldovei, Vasile Tofan, a prezentat raportul privind primele 100 de zile de activitate ale guvernului. În cadrul conferinței de presă, acesta a evidențiat măsurile adoptate în domeniul economic, atragerea investițiilor, modernizarea infrastructurii, reforma administrației publice și promovarea aderării la UE. Într-un raport de 38 de pagini, sunt enumerate 181 realizări, decizii luate și inițiative lansate pe 15 direcții. Pentru a obține ultimele materiale de la SP, este recomandat să vă abonați la Google News și să adăugați publicația în listele de favorite Google. „Am preluat angajamentul de a efectua reformele necesare, chiar dacă unele dintre ele nu sunt populare – fie că este vorba despre administrația publică, taxele sau modul în care sunt folosiți banii publici. Dorim să schimbăm felul în care funcționează statul și să transformăm deciziile în rezultate concrete pentru oameni. Rezultatele primelor 100 de zile nu se referă la câte ședințe am organizat sau câte decizii am luat. Ele privesc înainte de toate direcția, responsabilitatea, ritmul schimbat și, mai ales, rezultatele”, a afirmat Vasile Tofan. Conform datelor guvernamentale, în perioada ianuarie-august 2026, volumul producției industriale a crescut cu 6,7%, iar exporturile produselor moldovenești cu 12,8%. Salariul mediu brut crescut în primul-semestru al anului 2026 s-a majorat cu 9,5% în termeni nominali. Totuși, prim-ministrul a subliniat că locuitorii țării simt încă insuficient aceste schimbări în veniturile lor, iar costul vieții rămâne ridicat. Conform raportului integral al guvernului, salariul mediu brut crescut în primul-semestru al anului 2026 a fost de 16.444 lei. Întreaga economie a Moldovei a crescut în primul-semestru doar cu 0,6%, iar inflația anuală în septembrie a atins 8,6%. Astfel, deși anumite sectoare înregistrează creștere, starea generală a economiei și prețurile ridicate nu permit în prezent locuitorilor să beneficieze pe deplin de schimbările pozitive. O altă problemă persistă în ceea ce privește deficitul bugetar. În 2025, acesta a reprezentat 3,9% din PIB, iar după revizuirea bugetului pentru 2026 este prevăzut la aproximativ 6% din PIB. Guvernul explică creșterea deficitului, printre altele, prin cheltuielile suplimentare pentru energie, asistența socială, plățile personalului din buget și dezvoltarea infrastructurii. Totuși, autoritățile recunosc că un astfel de nivel de deficit nu trebuie să devină permanent, deoarece ar duce la o creștere suplimentară a datoriei publice și a cheltuielilor de service. Pentru stimularea economiei, guvernul a demarat reforma fiscală, care trebuie să reducă povara fiscală asupra muncii și investițiilor. Printre modificările prevăzute de politica fiscală pentru 2027 se numără creșterea scutirii fiscale personale anuale de la 29.700 la 40.020 lei, adică cu aproximativ 35%. Aceasta reprezintă o parte a venitului anual al unei persoane asupra căreia nu se colectează impozitul pe venit. Pentru anumite categorii de cetățeni, scutirea crește la 46.680 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute, inclusiv copii, trece de la 9.900 la 11.040 lei. În plus, guvernul prelungește până în 2029 aplicarea cotei zero de impozit pe profitul nerepartizat pentru întreprinderile care îndeplinesc condițiile stabilite. pragul pentru companiile care pot beneficia de această facilitate crește de la 100 la 200 milioane lei. De asemenea, autoritățile au eliminat o serie de permise considerate inutile. Conform evaluării guvernului, acest lucru va permite afacerilor să economisească aproximativ 37 milioane lei anual. În primele 100 de zile, autoritățile au organizat peste 100 de întâlniri și discuții cu investitori potențiali. Raportul integral menționează că, printre rezultatele înregistrate în atragerea investițiilor, se numără lansarea proiectului companiilor SUMMA și FIBA din Stavčani, în valoare de aproximativ 250 milioane euro, precum și intrarea în funcțiune a unor noi capacități de producție ale companiei Knauf din Bălți. Producția este orientată, printre altele, spre export și oportunitățile legate de reconstrucția Ucrainei. În plus, aproximativ 7.000 de persoane și-au găsit locuri de muncă cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Alte aproximativ 2.900 de persoane care anterior lucrau fără contracte oficiale și-au regularizat relațiile de muncă. Conform datelor guvernamentale, aceasta a fost rezultatul acțiunilor Inspectiei de Stat pentru Relațiile de Muncă. O altă direcție a autorităților o constituie creșterea eficienței funcționării statului. Guvernul a demarat evaluarea organelor centrale de putere și a agențiilor de stat. Scopul este reducerea cheltuielilor birocratice și utilizarea mai eficientă a banilor publici. Potrivit raportului integral, optimizarea vizează aproximativ 82 de organe și instituții de stat, unde lucrează mii de angajați. Autoritățile intenționează să le studieze structura, cheltuielile și atribuțiile pentru a identifica ce subdiviziuni pot fi combinate, reorganizate sau desființate. Totuși, guvernul subliniază că nu este vorba despre tăieri egale de personal în toate instituțiile. Sarcina principală este de a reduce cheltuielile administrative și de a elimina funcțiile suprapuse, păstrând serviciile necesare populației. Reforma administrației publice locale a continuat. În special, autoritățile au propus reorganizarea actualilor 32 de raioane în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Guvernul consideră că aceasta ar trebui să crească posibilitățile regiunilor pentru dezvoltare și atragerea fondurilor europene. Raportul integral precizează că, conform propunerii guvernului, Chișinăul și Bălși își vor păstra statutul special, Raionul Taraclia va primi un statut separat, iar autonomia Găgăuziei va rămâne neschimbată. De asemenea, autoritățile promit să mențină serviciile publice locale, astfel încât locuitorii să nu mai fie nevoiți să călătorească în alte orașe pentru a le accesa. O parte din competențe vor fi transferate primarilor sau unităților teritoriale ale organelor centrale de putere. Noile regiuni se vor ocupa în special cu proiecte care cuprind mai multe localități, dezvoltarea infrastructurii și atragerea finanțărilor europene. Această propunere a guvernului reprezintă încă o idee și nu o reorganizare finalizată a raioanelor. „Nu putem cere sectorului privat să devină mai eficient dacă statul în sine rămâne neschimbat”, a declarat prim-ministrul.

În primele 100 de zile, au fost date în exploatare 88 km de drumuri naționale. Raportul integral precizează că, dintre acestea, 72 km reprezintă secțiuni reparate, iar alte 16 km constituie o nouă ocolitoare lângă Durlești, Cișlița-Nistru și Slobozia-Mare. Aceasta permite redirecționarea transportului de marfă spre portul Durlești, ocolind aceste localități. Printre secțiunile finalizate sunt menționate și drumurile Soroca-Arienești, cu o lungime de 31 km, Arienești-Otaci – 10 km, precum și Hîncești-Lăpușna – 31 km. În plus, a început pregătirea studiilor de fezabilitate tehnico-economică pentru următorii 125 km ai autostrăzii Ungeni-Chișinău. În această fază, experții analizează condițiile tehnice și economice de implementare a proiectului, construcția efectivă a autostrăzii nefi începută încă. În cadrul programelor „Satu European” și „Europa de Lângă Noi” s-au reparat aproximativ 50 km de drumuri locale și 28 km de trotuare, iar s-au montat sau actualizat 285 km de rețele de apă. Programul „Europa de Lângă Noi” a finalizat 57 de proiecte de reparații la drumuri locale și trotuare, în valoare totală de 261,5 milioane lei. Conform datelor guvernamentale, beneficiari ai acestor îmbunătățiri vor fi aproximativ 140.000 de locuitori din 79 de localități. În cadrul programului „Satul European II”, s-au finalizat încă 59 de proiecte în 60 de localități. Printre acestea se numără construcția și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea iluminatului stradal și repararea instituțiilor sociale. Anume, în cadrul a 40 de proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare, s-au montat sau actualizat 285 km de rețele de apă și 36 km de rețele de canalizare. Aceste lucrări au vizat 41 de localități, unde trăiesc aproximativ 61.000 de locuitori. Bugetul pentru dezvoltarea infrastructurii locale a fost suplimentar majorat cu 1 miliard de lei. Alte 300 milioane lei au fost alocate Fondului Rutier.

Potrivit guvernului, Moldova și-a constituit rezervele necesare de gaz natural și a încheiat contracte pentru volumele planificate de livrări în sezonul de încălzire 2026–2027. Raportul complet prezintă cifre specifice. Pentru sezonul rece au fost constituite 56,3 milioane de metri cubi din rezervele obligatorii de gaz, care se află depozitate în România și Ucraina. În plus, compania Energocom a constituit 72,75 milioane de metri cubi de rezerve comerciale pentru piața reglementată. Împreună, acestea constituie peste 129 de milioane de metri cubi de gaz. Guvernul subliniază totuși că deținerea rezervelor necesare nu rezolvă problema costului combustibilului. Prețurile internaționale au crescut, iar autoritățile continuă să caute opțiuni mai avantajoase pentru achiziții. Raportul menționează, de asemenea, că Energocom a efectuat o achiziție pilot de 2 milioane de metri cubi de gaz pe piața ucraineană la un preț inferior cotațiilor bursei europene de gaz TTF. În același timp, compania a vândut același volum de gaz contractualizat anterior la prețul pieței. Acum, autoritățile iau în considerare posibilitatea unor achiziții mai mari, în condiții avantajoase. Paralel, s-au continuat proiectele de interconectare a sistemelor energetice moldovenești și românești. Printre ele se numără linia electrică de transport Vulcănești–Chișinău, cu tensiunea de 400 kV. Conform raportului, lucrările de construcție la această linie sunt finalizate; aceasta a fost deja pusă sub tensiune pentru verificările finale și pregătirea punerii în funcțiune. Procedurile finale de recepție sunt în curs de desfășurare. De asemenea, a fost semnat contractul pentru construirea liniei electrice de transport Bălți–Suceava. Pentru alt proiect – linia Strășeni–Gutăi – Statele Unite ale Americii furnizează finanțare nerambursabilă în valoare de 130 de milioane de dolari. Guvernul estimează că, după punerea în aplicare a tuturor celor trei proiecte, Moldova va putea importa din România până la 800–900 MW de energie electrică. Raportul acordă o atenție deosebită modernizării sistemului de încălzire în blocurile de locuințe din Chișinău și Bălți. Guvernul anunță adoptarea legilor care permit începerea acestor lucrări în aproape 2 000 de blocuri. În Bălți, proiectul prevede modernizarea sistemului de încălzire în 296 de blocuri de locuințe. Costul său este estimat la 17 milioane de euro. Conform planurilor autorităților, după modernizare, locuitorii vor plăti pentru căldura consumată efectiv, iar economiile la încălzire pot ajunge la 30%. Totuși, vorbim încă despre un proiect care trebuie realizat, nu despre lucrări deja efectuate.

Guvernul a anunțat, de asemenea, investiții în servicii medicale, modernizarea instituțiilor de învățământ și protecția socială. Au fost semnate 113 contracte în valoare totală de 340,2 milioane lei pentru reparații și echiparea unităților sanitare. Raportul complet specifică faptul că 96 de contracte privesc reparațiile spitalelor raionale, centrelor de sănătate și cabinetele medicilor de familie. Alte 17 contracte prevăd achiziția de echipamente pentru cinci spitale de stat. În plus, în nouă unități medicale publice din țară a devenit disponibilă chimioterapia ambulatorie. printre acestea se numără unitățile din Bălți, Soroca, Noi Aneni și Ștefan-Vodă. Acest tip de tratament permite pacienților să beneficieze de procedurile necesare fără spitalizare prelungită. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) acoperă integral costurile de transport ale pacienților pentru aceste proceduri. Pentru reducerea listelor de așteptare la tratament, au fost încheiate suplimentar contracte pentru aproximativ 1 600 de intervenții chirurgicale de cataractă. Guvernul informează și despre achiziția a 30 de noi mașini de salvări în valoare de 68,8 milioane lei. De asemenea, au fost semnate contracte pentru achiziționarea a două tomografe computerizate în valoare de 43,9 milioane lei. Pentru unitățile sanitare sunt prevăzute încă nouă aparate de ecografie în valoare de 12,09 milioane lei. Raportul menționează și construcția a două spitale regionale – în Bălți și Cahul. Costul total al proiectelor depășește 200 de milioane de euro, însă acestea se află încă în etapa de proiectare. Pentru spitalul din Bălți, în valoare de 116,99 milioane de euro, a fost lansat un concurs internațional pentru elaborarea proiectului tehnic. Pentru spitalul din Cahul, în valoare de 101 milioane de euro, continuă evaluarea ofertelor consultantilor. În plus, de la 1 ianuarie 2027, guvernul prevede majorarea salariilor personalului medical cu 10%. În domeniul educației a fost aprobat programul de investiții în valoare de 13,5 miliarde lei, destinat următorilor cinci ani. Printre proiectele planificate și demarate se numără modernizarea a 25 de instituții de învățământ profesional, cu investiții în valoare de 80 de milioane de euro. Lucrările vizează 47 de clădiri, inclusiv corpuri de încăiere și cămine, frecventate de peste 21 000 de elevi. Alte peste 50 de milioane de euro sunt alocate pentru reparații și echiparea a 20 de școli model. Pentru transportul elevilor au fost achiziționate 57 de microbuze în valoare totală de 67,22 milioane lei. Guvernul a anunțat, de asemenea, că din 1 septembrie 2026, bursele studenților de licență cresc cu cel puțin 40%. Cea mai mare creștere este prevăzută pentru studenții specializați în medicină. O altă modificare vizează tinerii educatori. Pentru specialiștii care se mută să lucreze ca profesori de limba română în Găgăuzia și în raionul Taraclia, s-a introdus un ajutor în valoare de 200 000 lei. În plus, anul acesta, 468 de tineri specializați au fost direcționați spre muncă în școli și grădinițe. Conform guvernelui, aceasta este cea mai ridicată cifră din toate timpurile. În domeniul social, autoritățile au anunțat alocarea unor fonduri suplimentare pentru susținerea populației. În special, au fost prevăzute 550 de milioane lei pentru compensarea cheltuielilor pentru resursele energetice, iar 560 de milioane lei pentru plăți unice către personalul din sectorul bugetar. Aceste fonduri au fost alocate prin rectificarea bugetului de stat pentru anul 2026. Guvernul a extins, de asemenea, sistemul de protecție socială pentru peste 50 800 de persoane care exercită o activitate independentă. Plătind contribuțiile corespunzătoare, acestea vor beneficia nu doar de pensie, ci și de indemnizații de maternitate, de îngrijire a copilului, de îngrijire a copilului bolnav și alte prestații prevăzute de lege. Raportul menționează și sprijinul acordat copiilor cu dizabilități. Peste 13 500 de copii primesc anual o sumă de 3 000 lei. Banii sunt distribuiți automat. În plus, guvernul anunță achiziția a 33 de unități de locuire pentru dezvoltarea serviciului „Locuințe protejate”. Se preconizează că, astfel, circa 170 de persoane cu dizabilități vor putea trăi independent în localități obișnuite, și nu în instituții specializate. Pentru familiile care au în grijă rude cu dizabilități, au fost deschise patru noi servicii Respiro. Acestea asigură îngrijire temporară, permițând rudelor să se elibereze temporar de obligațiile continue de îngrijire.

Prim-ministrul a declarat că guvernul va continua reforma sistemului de justiție, consolidarea capacităților de apărare ale țării și eforturile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Conform raportului integral, a continuat evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, care are menirea să le verifice integritatea profesională. Din cei 204 de judecători, care au fost anunțați despre necesitatea de a trece printr-o evaluare externă, 120 și-au finalizat procesul. Dintre aceștia, 74 au trecut cu succes verificarea, iar 46 nu au reușit. Alte 70 de judecătoare s-au retras din funcție sau au refuzat să participe la procedură. De asemenea, continuă evaluarea procurorilor. Din cei 163 de procurori care au rămas în procedură, 84 au fost evaluați: 48 au primit un aviz favorabil, 33 un aviz nefavorabil, iar în trei cazuri deciziile nu erau încă definitive la momentul redactării raportului. În domeniul apărării, guvernul a anunțat că a primit de la Uniunea Europeană suma de 120 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului de apărare antiaeriană. Fondurile au fost alocate prin intermediul Fondului European pentru Pace. Raportul subliniază că, de la izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost violat de peste 100 de ori, iar dronelor și resturile acestora fiind detectate repetat pe teritoriul țării. Prin urmare, autoritățile consideră necesară consolidarea protecției spațiului aerian, modernizarea armatei și extinderea colaborării cu statele vecine. Referitor la integrarea europeană, conform datelor guvernului, patru dintre cele șase clustere ale capitolelor de negociere cu UE sunt deja deschise. Acestea acoperă 24 din cele 33 de capitole de negociere privind aderarea. Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza preliminar negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028. Guvernul face, de asemenea, referire la raportul Comisiei Europene privind lărgirea UE, publicat la 4 noiembrie 2026. Conform raportului guvernului, Comisia Europeană consideră obiectivul pus de Republica Moldova ambițios, dar realizabil, cu condiția menținerii ritmului actual al reformelor. „Uniunea Europeană ne oferă o fereastră de oportunități, pe care Republica Moldova nu a mai avut-o niciodată până acum: acces la finanțare, acces la piața europeană, un sprijin politic fără precedent. Avem parteneri care doresc să vadă succesul nostru, dar nimeni nu va realiza reformele în locul nostru și nimeni nu va construi Republica Moldova în locul noastră. Integrarea europeană nu este doar munca echipei de negociatori de la Bruxelles. Este vorba despre drumuri mai bune, conectarea cu România, acces la apă, servicii medicale mai apropiate de casă și condiții mai bune pentru dezvoltarea afacerilor”, a subliniat Vasile Tofan. Încheind, prim-ministrul a declarat că primele 100 de zile reprezintă doar începutul procesului de schimbare, care necesită consecvență, disciplină și luarea deciziilor. „Direcția este clară: o economie mai competitivă, un stat mai eficient și o Republică Moldova tot mai pregătită pentru integrarea europeană”, a concluzionat el. Raportul integral poate fi consultat la link-ul aici.