Ursula von der Leyen și Friedrich Merz: Tensiuni legate de statutul Canadei și viziunea asupra UE

O dispută privind statutul pe care Uniunea Europeană ar urma să îl acorde Canadei adâncește divergențele dintre cancelarul german Friedrich Merz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Berlinul și Bruxelles-ul nu au aceeași poziție în privința propunerii lui von der Leyen de a acorda Canadei statutul de membru asociat al UE. Tensiunile s-au amplificat după ce șefa Comisiei a promovat această formulă la un summit organizat la Montreal, la doar câteva ore după ce, la inițiativa Germaniei, termenul fusese eliminat dintr-o declarație comună aprobată de cele 27 de state membre.

Berlinul a avertizat că nu va aproba următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie la aproximativ două trilioane de euro, dacă valoarea totală nu va fi redusă cu sute de miliarde de euro. În același timp, inițiativa lui von der Leyen privind înființarea unui Consiliu European de Securitate nu a obținut susținerea Germaniei. Guvernul de la Berlin a ales, în schimb, să participe la un format separat, alături de Franța și Regatul Unit, pentru discutarea chestiunilor sensibile legate de Ucraina.

Jan Techau, directorul biroului din Germania al grupului Eurasia și fost redactor de discursuri pentru Ministerul german al Apărării, consideră că între Berlin și Bruxelles există o dilemă instituțională. În opinia sa, von der Leyen promovează o abordare puternic integraționistă a Uniunii Europene, în timp ce Merz acordă un rol central statelor naționale în definirea politicilor comunitare.

Disputa privind denumirea reflectă o divergență mai amplă între Merz și von der Leyen în privința modului în care ar trebui condusă Uniunea Europeană. Nici Berlinul, nici Bruxelles-ul nu par dispuse să renunțe la propria poziție în disputa privind statutul de membru asociat.

În cazul Canadei, statutul nu ar reprezenta o etapă intermediară către aderarea la UE și nu ar presupune beneficii precum dreptul de observator în cadrul Consiliului European. El ar fi rezervat unei țări care nu ar putea deveni niciodată membră cu drepturi depline a Uniunii, după cum a explicat von der Leyen în discursul susținut la Montreal.

Această abordare contrazice logica inițiativei germane. Berlinul avea și continuă să aibă o altă concepție asupra statutului de membru asociat, a explicat unul dintre diplomații citați de publicația europeană.

Un nou conflict a izbucnit între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz, pe fondul propunerii de a acorda Canadei statutul de „membru asociat” al Uniunii Europene.

Berlinul se opune acestei denumiri, pe care von der Leyen a folosit-o în timpul summitului de la Montreal, deși fusese eliminată anterior din declarația comună, la solicitarea Germaniei. Disputa reflectă diferențe mai profunde privind modul în care ar trebui condusă Uniunea Europeană, relatează POLITICO, citând patru diplomați. Documentul adoptat în urma summitului de la Montreal fusese aprobat de toate cele 27 de state membre, însă președinta Comisiei Europene a revenit asupra formulării contestate la doar câteva ore după eliminarea acesteia.

Nemulțumirea Berlinului este legată și de o propunere anterioară a cancelarului Friedrich Merz, care sugera acordarea statutului de „membru asociat” Ucrainei, ca etapă intermediară în procesul de aderare la UE. Inițiativa a fost respinsă categoric, inclusiv de autoritățile de la Kiev. În acest context, oficialii germani interpretează insistența Ursulei von der Leyen asupra aceleiași denumiri pentru Canada drept o critică indirectă la adresa cancelarului.

Divergențele dintre cei doi lideri depășesc însă relația cu Ottawa. Germania a avertizat că nu va aproba viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat de Comisia Europeană la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, dacă suma nu va fi diminuată cu sute de miliarde.

Un alt subiect de dispută îl reprezintă propunerea Ursulei von der Leyen de înființare a unui Consiliu European de Securitate. Berlinul preferă un mecanism separat de consultare cu Franța și Regatul Unit pentru abordarea subiectelor sensibile legate de Ucraina.

Potrivit lui Jan Techau, director pentru Germania în cadrul Eurasia Group și fost autor de discursuri în Ministerul german al Apărării, aceste neînțelegeri reflectă două perspective diferite asupra funcționării Uniunii Europene. „Von der Leyen a adoptat o abordare puternic integraționistă față de UE, în timp ce Merz s-a îndepărtat complet de această viziune, punând accent pe statele naționale ca principal motor al politicii UE”, a explicat Techau.

În pofida tensiunilor, niciuna dintre părți nu pare dispusă să își modifice poziția. Germania și-a reiterat opoziția față de utilizarea termenului „membru asociat” în cadrul reuniunii de miercuri a ambasadorilor UE, în timp ce von der Leyen intenționează să păstreze această formulare, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția sa.

Cu toate acestea, reprezentanții celor două părți susțin că obiectivele parteneriatului cu Canada rămân comune. „Nu există nicio diferență de fond. Ambele părți s-au angajat să creeze un parteneriat unic, de o natură pe care nu o avem cu nicio altă țară din afara Uniunii Europene”, a declarat un diplomat german.

La rândul său, Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, a precizat că instituția se concentrează „în esență, pe consolidarea fundamentelor stabilite săptămâna trecută, în cadrul summitului”.

Potrivit a doi diplomați europeni, neînțelegerea ține și de interpretarea statutului propus pentru Canada. Spre deosebire de formula avansată anterior pentru Ucraina, acesta nu ar constitui o etapă spre aderarea la UE și nu ar oferi drepturi suplimentare, precum participarea în calitate de observator la reuniunile Consiliului European. Statutul ar fi destinat unei țări care nu ar putea deveni membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.

Deși ambii lideri fac parte din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din Germania și susțin aprofundarea relațiilor cu Canada, aceștia au abordări diferite privind rolul instituțiilor europene. Pentru von der Leyen, apropierea de Ottawa reprezintă un succes geopolitic al Comisiei, în timp ce Merz acordă prioritate influenței guvernelor naționale asupra politicilor UE.

Astfel, conflictul privind statutul Canadei se înscrie într-o dispută mai amplă legată de distribuirea puterii între instituțiile de la Bruxelles și statele membre, vizibilă inclusiv în negocierile bugetare și în discuțiile privind securitatea europeană.