Specialiștii avertizează: bullyingul are loc exclusiv între copii, intervenția timpurie este crucială

Daniela Sîmboteanu, președinta Centrului Național pentru Prevenirea Abuzului asupra Copiilor (CNPAC), a explicat în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1 că bullyingul este o formă de agresiune și violență care are loc exclusiv între copii, nefiind corect să atribuim comportamentul ca fiind agresiv din partea unui profesor sau adult. Identificarea corectă a fenomenului este esențială pentru prevenirea escaladării situației.

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că nu orice conflict dintre elevi poate fi considerat bullying. Pentru a fi clasificat astfel, comportamentul trebuie să îndeplinească trei condiții specifice: să fie intenționat, să se repete și să existe un dezechilibru de putere între participanți. Fenomenul poate lua forme directe, dar și mai subtile, precum excluderea intenționată a unui copil din grup.

Responsabilitatea principală de monitorizare și intervenție revine cadrelor didactice și psihologilor școlari, aceștia urmând să observe momentele aparirii conflictelor și să nu aștepte escaladarea. Recent a fost lansat un ghid pentru prevenirea și gestionarea bullyingului, elaborat pe baza metodologiei Ministerului Educației și Cercetării, care conține algoritmi de intervenție, metode diferențiate pe vârste și postere cu rutine de gestionare a emoțiilor, disponibile pe site-urile ministerului și CNPAC.

Părinții sunt considerați actori importanți în mediul școlar și trebuie incluși în planurile de intervenție, beneficiind de programe de educație parentală pentru a reacționa la cazurile de violență fără a agrava situația prin control excesiv. Președinta CNPAC, Daniela Sîmboteanu, a menționat că un copil care astăzi este autorul bullyingului s-ar fi putut să fi fost ținta acestuia cu puțin timp în urmă, subliniind complexitatea fenomenului.

Psihologul Rodica Bunescu-Chilimciuc, coordonatoarea unui proiect de prevenire și combatere a bullyingului în școli, a atras atenția că mulți copii nu comunică ce li se întâmplă, iar adulții trebuie să fie atenți la schimbările de comportament. Semnele pot include retrașarea, tristețea, anxietatea, refuzul de a merge la școală, invocarea frecventă a durerilor, tulburările de somn sau scăderea reușitei academice.

Rodica Bunescu-Chilimciuc a recomandat părinților să își asculte copiii cu calm, să-i creadă și să le transmită că nu sunt vinovați și nu sunt singuri. Discuția trebuie să aibă loc cu dirigintele, psihologul școlar și administrația școlii, oferindu-i copilului sprijin necondiționat. Datele Barometrului Școlar, lansat de Ministerul Educației în februarie 2026, arată că aproape jumătate dintre elevi au fost ținta bârfelor sau derâderii, iar unul din patru a trecut prin experiențe de excludere sau violență fizică.