Republica Moldova urcă în clasamentul mondial al statului de drept, dar reformele rămân puțin vizibile

Republica Moldova a urcat două poziții în clasamentul mondial al statului de drept pentru 2026, ajungând pe locul 66 din 143 de țări, potrivit Indicelui World Justice Project (WJP). Deși este un progres, avansul este modest, iar efectele reformelor din justiție rămân puțin vizibile pentru cetățeni. Țara a obținut un scor de 0,53 puncte din maximul 1, înregistrând o creștere de mai puțin de 1% față de ediția precedentă. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la capitolul absența corupției (locul 103), la aplicarea legilor (locul 93) și la justiția civilă (locul 86). Rezultatele sunt mai bune la ordine și securitate (locul 36), guvernare deschisă (locul 49) și drepturi fundamentale (locul 55). „Ce este important de reținut în ceea ce privește acest indice este că noi nu măsurăm legislația, instituțiile, regulamentele, ci cum acestea sunt implementate, cum sunt experimentate de oameni, cum sunt utilizate. Această evaluare poate fi un instrument complementar și util pentru măsurarea progreselor, arătând cum sunt aplicate reformele în practică și unde persistă lacune”, a declarat Mark Ellis, reprezentant al World Justice Project, la Forumul pentru Integrare Europeană, desfășurat pe 10 noiembrie la Chișinău. World Justice Project

Necesitatea aplicării practice a reformelor a fost subliniată de Stela Braniște, secretara generală adjunctă pentru integrare europeană în Ministerul Justiției, care a menționat că scorul de 0,53 transmit un mesaj clar privind necesitatea sustenabilității proceselor, în concordanță cu îndemnurile din raportul Comisiei Europene privind extinderea. Ministerul Justiției Experiența statelor din Balcanii de Vest arată că întârzierile în aplicarea reformelor pot afecta încrederea cetățenilor în justiție. Bastian Veigel, directorul Diviziei Germania, Europa și Caucazul de Sud din cadrul GIZ, a atras atenția asupra riscului ca reformele să rămână „pe hârtie”: „Noi ne descurcăm foarte bine în elaborarea și adoptarea de strategii, de instruire a personalului, însă cetățenii nu simt aceste rezultate. Ei simt dacă o cauză în instanță durează câteva luni sau câțiva ani”. GIZ

În luna decembrie, este planificat un atelier de lucru dedicat capitolelor 23 și 24 ale negocierilor de aderare, care vizează justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea. GIZ este interesat să sprijine acest proces prin proiectul World Justice Project, care va contribui la identificarea măsurilor necesare aplicării recomandărilor Comisiei Europene. GIZ Un nou document de politici pentru sectorul justiției este în curs de elaborare, iar la stabilirea priorităților vor fi utilizați indicatorii World Justice Project. Aceștia ar ajuta la identificarea dificultăților din sistem și la evaluarea rezultatelor în domenii cu evoluție lentă, urmând a fi corelate cu angajamentele de aderare și prioritățile pentru 2027. Ministerul Justiției