Promo-LEX: Condamaile CtEDO demonstrează că Republica Moldova are probleme sistematice de drepturile omului

Republica Moldova continuă să fie condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcări persistente de decenii, iar plata despăgubirilor nu este suficientă pentru a elimina cauzele sistemice, avertizează Promo-LEX. Deși statul achită despăgubirile, cauzele care au dus la condamnări nu sunt întotdeauna înlăturate, determinând cetățenii să se adreseze din nou CtEDO pentru a-și apăra drepturile. Problemele persistente identificate includ condițiile de detenție în penitenciare, accesul deținuților la asistență medicală și respectarea drepturilor persoanelor implicate în procese judiciare. Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, susține că soluționarea deficiențelor necesită măsuri concrete din partea instituțiilor responsabile, nu doar implicarea Ministerului Justiției. Deficiențele identificate de instanța europeană datează de mai multe decenii, iar lipsa unor măsuri preventive poate duce la noi plângeri și condamnări. Numărul ridicat de cereri raportat la populație reflectă dificultățile cetățenilor de a își apăra drepturile la nivel național, conform Promo-LEX. În 2025, cetățenii moldoveni s-au adresat CtEDO de cinci ori mai mult decât media europeană, potrivit lui Vadim Vieru. Au fost 48 de hotărâri care au constatat probleme sistemice vechi, datând chiar din perioada prim-ministrului Sturza (1999). În 2025, au fost înregistrate 468 de cereri împotriva Republicii Moldova, iar în 45 din cele 48 de hotărâri s-a constatat cel puțin o încălcare a Convenției. Raportat la populație, numărul cererilor a fost de 4,6 ori mai mare decât media statelor membre ale Consiliului Europei,Republica Moldova ocupând locul al patrulea. O hotărâre a CtEDO implică nu doar plata despăgubirilor, ci și obligația autorităților de a adopta măsuri pentru prevenirea repetării încălcărilor când judecătorii identifică probleme care pot afecta alți cetățeni. Măsurile preventiv pot include modificarea legislației, schimbarea practicilor instituționale sau îmbunătățirea condițiilor de detenție; în lipsa lor, Moldova riscă noi condamnări pentru încălcări similare. Proiectul noului penitenciar de la Bubuieci, menit să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, este unul dintre exemplele deficiențelor neeliminrate, fiind lansat acum 13 ani, dar nedeterminat. În lipsa unui mecanism eficient de executare, aceleași deficiențe pot continua să afecteze persoane, chiar dacă victimele din dosarele deja soluționate au fost despăgubite. Vadim Vieru a explicat că Guvernul achită la timp sumele bănești, dar problema este executarea hotărârilor în ceea ce privește soluționarea cauzelor sistemice și a problemelor de fond. Situația din penitenciare rămâne problematică în ceea ce privește condițiile de detenție și accesul la asistență medicală, modernizarea infrastructurii avansând lent. Proiectul noului penitenciar de la Bubuieci, care ar urma să înlocuiască Penitenciarul nr. 13, nu a fost finalizat în cei 13 ani de la lansare; noul termen estimat pentru încheierea lucrărilor este 2028. Guvernul a aprobat pe 28 octombrie modificarea acordului de împrumut pentru construcția noului penitenciar și schimbarea mecanismului de implementare. Premierul Vasile Tofan a cerut urgentarea lucrărilor, recunoscând că condițiile actuale de detenție nu corespund întotdeauna standardelor necesare. „În primul rând, deținuții, totuși, chiar dacă sunt criminali, trebuie tratați omenește, trebuie să fie condiții cât de cât umane. Și, în acest moment, condițiile nu întotdeauna sunt la nivelul la care trebuie să fie”, a declarat Vasile Tofan. Noul penitenciar, proiectat pentru aproximativ 1.050 de persoane, are un cost estimat de 76 de milioane de euro. Începând cu 1 ianuarie 2027, gestionarea investiției va fi preluată de Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională. Supraaglomerarea și spațiul insuficient din celulele Penitenciarului nr. 13 rămân probleme semnalate în rapoartele privind respectarea drepturilor omului. Despăgubirile pentru încălcarea drepturilor omului sunt achitate din bugetul public. În baza hotărârilor CtEDO din 2025, Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri în valoare de 420.928 de euro. Totalul sumelor acordate reclamanților din 1997 până la sfârșitul anului 2025 a depășit 23 de milioane de euro. La sfârșitul anului 2025, pe rolul CtEDO se aflau încă 1.141 de cereri împotriva Republicii Moldova, reprezentând 2,2% din totalul cauzelor pendinte. Executarea hotărârilor CtEDO și prevenirea noiilor încălcări sunt importante pentru procesul de aderare la UE, fiind evaluate în capitolul 23 al negocierilor. Forumul de Integrare Europeană, a XII-a ediție, s-a desfășurat pe 10 noiembrie la Chișinău, reunind autorități, experți și societate civilă. Dezbaterile au vizat consolidarea statului de drept, reforma justiției și rolul Parlamentului. Premierul Tofan propune vânzarea terenului de la Penitenciarul nr. 13. CtEDO a raportat 468 de cereri împotriva R. Moldova în 2025 și despăgubiri de peste 420 de mii de euro.