Penitenciarele din Republica Moldova: 3-5 gardieni la peste 400 de deținuți și lipsă de medici

Sistemul penitenciar din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme structurale, care afectează atât deținuții, cât și angajații instituțiilor de detenție. Aceste constatari au fost făcute în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, desfășurate la 11 noiembrie, unde s-au discutat rezultatele controlului legislativ, inspecțiile neanunțate și dialogul cu personalul din teritoriu. Comisia a identificat 11 probleme cronice ale sistemului.

Una dintre cele mai critice situații vizează deficitul de personal de siguranță. Deputatul Grigore Novac, președintele comisiei și reprezentant al Partidului Socialismului, a subliniat că în unele penitenciare tura de noapte este asigurată de doar 3 până la 5 gardieni de pază pentru peste 400 de deținuți. Conform spuselor sale, orice breșă de securitate în astfel de condiții influențează direct securitatea națională a statului. Principala cauză a acestui deficit este considerată nivelul scăzut al salariilor, care nu reflectă riscurile profesionale și responsabilitatea enormă asumată de angajați.

Angajații penitenciarelor semnalează, de asemenea, lipsa garanțiilor sociale adecvate, fluctuația mare a personalului și epuizare fizică și emoțională. O problemă susținută este legată de pensiile speciale. Personalul cu statut special cere ca vârsta de pensionare să nu fie mărită și condițiile de ieșire la pensie să rămână neschimbate, invocând importanța facilităților de calculare a vechimii pentru menținerea cadrelor în sistem.

Situația deținuților este agravată de supraaglomerarea celulelor și de accesul limitat la servicii medicale. Comisia a evidențiat că lipsa medicilor este determinată de salarii mici, dezechilibru numeric și dificultăți de acreditare a serviciilor medicale din incinta penitenciarelor. Nerespectarea Articoului 231 din Codul de Executare, care obligă fiecare instituție să asigure un medic de familie, un stomatolog și un psihiatru, duce la consecințe grave asupra sănătății deținuților. Supraaglomerarea, de asemenea, îngreunează procesul de resocializare și crește riscul de recidivă.

Reabilitarea profesională a deținuților se lovește de obstacole financiare și administrative. Accesul la cursuri pentru învățarea unei a doua sau a treia meserii este dificil din cauza costurilor suportate de deținuți. Mai mult, administrațiile nu reușesc să atragă agenți economici care să organizeze producții sau locuri de muncă în penitenciare, din cauza lipsei incentivelor fiscale și a birocrației complexe impuse de necesitatea renovării spațiilor existende.

Conform ultimului bilanț anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la sfârșitul anului 2024, cele 17 penitenciare din Republica Moldova adăposteau 6.334 de persoane private de libertate, o creștere cu 490 de persoane față de 2024. Statisticile Consiliului Europei pentru 2025 plasează țara pe locul trei în Europa ca rată a încarcerării, cu 245,4 deținuți la 100.000 de locuitori. Aceste deficiențe au dus la multiple condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru condiții necorespunzătoare și asistență medicală insuficientă.

Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din decembrie 2025 a surprins o imagine mixtă: dacă s-au remarcat îmbunătățiri în calitatea hranei și în procedurile de raportare a leziunilor, fără sesizări de abuzuri fizice din partea personalului, au persistat violența și intimidarea între deținuți, precum și condițiile precare de detenție. Autoritățile intenționează soluționarea unor aspecte prin construcția unui nou penitenciar lângă Bubuieci, care va înlocui Penitenciarul nr. 13, proiect estimat la 76 de milioane de euro și având o capacitate de 1.050 de locuri, a cărui realizare a fost însă amânată de mai multe ori.