Olga Cebotari a adresat o interpelare vicepremierului pentru Integrare Europeană după ce pozițiile de negociere cu UE nu au fost consultate de Parlament

Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a depus o interpelare oficială către viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, solicitând lămuriri privind procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Argumentul central al demersului constă în nerespectarea punctului 23 din anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 180/2024, care obligă executivul să consulte comisia parlamentară competenta înainte de a aproba pozițiile de negociere. Deputata a constatat că, în contextul actual, niciuna dintre pozițiile prezentate la Bruxelles nu a fost supusă dezbaterii legislative, o omisiune pe care o consideră critică având în vedere impactul asupra interesului național.
Analiza parlamentarului evidențiază un decalaj între viteza procedurilor și calitatea pregătirii pentru capitolele-cheie. Cu Republica Moldova având deschise doar 4 din cele 6 clustere (24 din 33 de capitole), Olgu Cebotari a subliniat că „a negocia nu înseamnă a accepta cu orice preț”. Ea a avertizat că „ritmul alert mizează pe cantitate și știrbește din calitatea deciziilor”, invocând și contextul macroeconomic deficitar: o creștere economică de doar 0,6% și o inflație de 10,77%. De exemplu, pentru Clusterul 1 – Valori fundamentale și statul de drept, legile se adoptă rapid, însă lipsesc banii, infrastructura și cadrele necesare aplicării lor, mai ales la nivel local, deși Moldova nu a cerut perioade de tranziție pentru capitolele relevante.
Tensiunile majore vizează Clusterul 2 – Piața internă, unde Uniunea Europeană solicită ca, după aderare, statele membre să își poată restricționa temporar accesul lucrătorilor moldoveni. Politiciana a menționat că, în cazul Poloniei și Croației, astfel de restricții au durat până la 7 ani. „Interesul nostru este accesul cât mai rapid și garanții clare pentru cetățenii care deja lucrează legal în UE”, a precisat Cebotari. Guvernul a răspuns solicitărilor europene prin negocierea unor perioade de tranziție, printre care: 30 de ani pentru cumpărarea terenurilor agricole și forestiere; 5 ani pentru ajutoarele de stat (inclusiv Moldova IT Park și parcurile industriale); 5 ani pentru majorarea garanției depozitelor bancare la 100.000 de euro și pentru reautorizarea medicamentelor care nu au alternative pe piață; 5 ani pentru TVA la inputurile agricole și acciza la motorină, și 6 ani pentru Moldova IT Park (clusterul 3).
În ceea ce privește Clusterul 6 – Relații externe, poziția Bucureștiului impune Moldovei denunțarea acordurilor de liber schimb cu țările terțe până la aderare, excluzându-se astfel zona de liber schimb a CSI și acordul cu Turcia. Totuși, chiar propria poziție a Guvernului recunoaște importanța strategică a pieței CSI: merele constituie 70,7% din export în 2024, medicamentele peste 50%, iar vinurile până la 29,3%. Exportul agroalimentar în Turcia a depășit 304 milioane de dolari în 2022. Guvernul solicită asistență compensatorie de la UE și admită „ajustări structurale semnificative” pentru producători. De asemenea, Republica Moldova s-a angajat să urce alinierea la sancțiunile UE de la 86,6% la 100%, incluzând cele mai restrictive măsuri contra Rusiei.
În concluzie, Olga Cebotari a propus un mecanism preventiv pentru viitoarele runde de negociere: proiectele de poziții cu impact major asupra interesului național să fie transmise din timp Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Comisia ar trebui să audieze miniștrii responsabili și să emită un aviz obligatoriu înainte ca pozițiile naționale să fie definitivate și trimise la Bruxelles. „Interesul național trebuie să fie în prim-plan și să fie respectat”, a conchis deputata, subliniind că Parlamentul trebuie implicat în faza în care mai pot fi influențați termenele și perioadele de tranziție, nu ex post, când negocierile sunt deja avansate.
Surse
- Categorii:
- Politic
- Entități: