Novaya Gazeta își închide redacția din Moscova după 30 de ani de opoziție la adresa Kremlinului

Trei eurodeputați au solicitat Uniunii Europene și statelor membre să acorde mai multă finanțare, vize și protecție jurnaliștilor ruși independenți aflați în exil, după închiderea redacției ziarului Novaia Gazeta din Moscova la 9 noiembrie. Într-un apel comun relatat de Eunews, europarlamentarii Ville Niinistö, Mounir Satouri și Sandra Kalniete au cerut și sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de represiunea asupra presei. Europarlamentarii Ville Niinistö și Mounir Satouri, aparținând Grupului Verzilor/ALE, și Sandra Kalniete, din PPE, au formulat solicitarea de sprijin și sancțiuni. Este important de menționat că apelul celor trei nu constituie o rezoluție votată de Parlament, iar mecanismul nu aprobă direct fonduri sau sancțiuni. Niinistö și Satouri fac parte din Grupul Verzilor/Alienței Libere Europene, iar Kalniete din Partidul Popular European. Solicitarea urmărește să permită redacțiilor independente să continue să informeze publicul rus din afara țării.

Novaia Gazeta și-a încheiat activitatea la 9 noiembrie, la câteva zile de la anunțul făcut la 30 octombrie. Redacția a atribuit oprirea activității presiunilor autorităților ruse, care au inclus pierderea sediului și blocarea sprijinului financiar al cititorilor.

Publicația a pierdut licențele în 2022 și a fost înscrisă în registrul „agenților străin” în septembrie 2026. Fostul redactor-șef Dmitri Muratov fusese desemnat individual în registru în 2023. Fondată în 1993, Novaia Gazeta este cunoscută pentru investigațiile despre corupție și abuzurile autorităților. Dmitri Muratov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, împreună cu Maria Ressa, pentru apărarea libertății de exprimare. Autoritățile au înscris publicația în registrul „agenților străin” în septembrie 2026, iar Muratov fusese desemnat individual în 2023, înainte de a prelua conducerea redacției Serghei Sokolov.

Comisia Europeană a solicitat Rusiei să înceteze hărțuirea publicației și a angajaților săi. La briefingul din 9 noiembrie, purtătorul de cuvânt Anouar El Anouni nu a prezentat o nouă alocare financiară, promițând doar să revină cu cifrele privind sprijinul acordat presei ruse în exil. La Bruxelles, Anouar El Anouni a exprimat îngrijorarea Comisiei Europene față de represiunea împotriva criticilor și jurnaliștilor, cerând Rusiei să înceteze hărțuirea Novaia Gazeta. El Anouni a spus că va verifica informațiile cu serviciile competente și va reveni cu cifre exacte privind fondurile pentru presa rusă în exil, fără a anunța sume suplimentare.

Novaia Gazeta Europe, organizație separată creată în aprilie 2022 de jurnaliștii plecați din Rusia, continuă să publice. Închiderea redacției din Moscova nu înseamnă încetarea activității publicației din exil. Jurnalismul continuă în exil prin Novaia Gazeta Europe, condusă de Kirill Martynov. Sprijinul cerut de eurodeputați vizează posibilitatea redacțiilor de a lucra în siguranță și de a ajunge la publicul din Rusia.

Publicația anunțase închiderea la 9 noiembrie într-un mesaj al redacției din octombrie. Jurnaliștii afirmă că autoritățile și serviciile de securitate ruse i-au obligat să oprească activitatea, invocând retragerea licențelor, blocarea site-ului, confiscarea tipografiei, pierderea sediului și închiderea mecanismului de donații. În mesaj, redacția descrie măsurile drept o campanie coordonată pentru reducerea la tăcere. Formula „Am fost uciși” reflectă modul în care jurnaliștii prezintă încetarea forțată a activității. Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor descrie măsurile care au restrâns activitatea publicației după invazia Ucrainei. CPJ menționează cinci jurnaliști și avocatul Stanislav Markelov uciși în timpul activității; printre victime se numără Anna Politkovskaya, asasinată în 2006. Printre presiuni s-au numărat anchetele penale: jurnalistul Oleg Roldugin a fost arestat în aprilie 2026, iar locuința lui Sokolov percheziționată în octombrie.

La ultima reuniune editorială din sediul de pe strada Potapovski din Moscova, personalul a strâns lucrurile și a demontat portretele colegilor uciși. Oamenii veniți să își exprime solidaritatea au adus flori și i-au aplaudat pe jurnaliști la plecare, relatează Novaya Gazeta Europe. Editorul-șef Serghei Sokolov a transmis că publicația va încerca să găsească o cale de a continua și speră să revină la cititori când condițiile din Rusia se vor îmbunătăți. Fostul redactor-șef Dmitri Muratov a participat și el la întâlnirea de rămas-bun. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ideea că închiderea marchează sfârșitul presei independente, prezentând dispariția unor publicații drept un proces obișnuit al industriei media.

Publicația rusă independentă „Novaya Gazeta” și-a închidis sediul din Moscova, marcând sfârșitul activității jurnaliste de aproape 30 de ani în capitala Rusiei. Organizația internațională „Reporteri fără Frontiere” și-a exprimat sprijinul pentru publicație, declarând că aceasta va rămâne un simbol al jurnalismului liber și pluralist. În timp ce jurnaliștii publicației desfășurau ultima ședință de redacție în sediul din centrul Moscovei, situat pe strada Potapovski, nr. 3, în clădirea editurii „Moskovskaia Pravda”, și făceau ultima fotografie de grup, reprezentanții organizației „Reporteri fără Frontiere” s-au fotografiat în centrul Parisului, în semn de solidaritate cu redacția rusă. „Novaya Gazeta” va rămâne pentru totdeauna, înainte de toate, un simbol al jurnalismului liber, pluralist, independent și exigent. Un model pentru profesia de jurnalist în întreaga lume”, a declarat anterior directorul organizației „Reporteri fără Frontiere”, Thibaut Bruttin. „Ziarul a fost mândria țării sale, motiv pentru care regimul și-a revărsat furia asupra lui timp de peste trei decenii. Însă nicio furtună nu a reușit să-i frângă hotărârea de a se ridica după fiecare lovitură. «Novaya Gazeta» anunță încetarea activității, dar nu va înceta niciodată să ne inspira. Noi suntem «Novaya Gazeta». Și suntem mulți”, a adăugat șeful organizației. Totodată, „Reporteri fără Frontiere” a publicat pe rețelele sociale mai multe coperte emblematice ale publicației ruse. Printre acestea se numără și cea apărută în ziua următoare declanșării invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Zeci de persoane, inclusiv jurnaliști de la alte instituții media, au venit să-și exprime solidaritatea cu redacția, relatează Deutsche Welle, citând publicația RusNews. Cei adunați în fața clădirii i-au întâmpinat cu aplauze pe jurnaliștii de la „Novaya Gazeta”, care au coborât la intrare. Pe peretele clădirii, firma publicației a fost acoperită cu o plăcuță pe care scria: „Aici a locuit Novaya Gazeta”. Redactorul-șef al publicației, Serghei Sokolov, și-a luat rămas-bun de la colegi și cititori pe acordurile piesei „Eto vsio” („Asta-i totul”) a formației DDT, al cărei lider, Iuri Șevciuk, este un bun prieten al redacției. „Cu siguranță vom găsi o soluție. Pentru că «Novaya Gazeta» nu înseamnă paginile ziarului și nici site-ul. Este o idee. O idee, un scop în viață pentru cei care lucrează aici. Iar acest lucru nu poate fi ucis. Nu poate fi închis. Vom continua să trăim”, a declarat Serghei Sokolov. Închiderea publicației a fost comentată anterior și de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, este incorect să se afirme că asistăm la sfârșitul unei epoci a presei independente din Rusia. „Desigur, de la un an la altul, unele instituții media își încetează activitatea, iar în locul lor apar altele noi. Este un proces obișnuit de rotație”, a declarat Peskov.

Jurnaliștii de la „Novaya Gazeta” și-au luat portretele colegilor uciși. La finalul ultimei ședințe de redacție, jurnaliștii au demontat și au scos din clădirea de pe strada Potapovski, nr. 3, din Moscova, șase portrete ale foștilor lor colegi, uciși în perioada în care publicația își desfășura activitatea în acest sediu. Toți cei șase au murit în timpul mandatului lui Vladimir Putin. Primul a fost Igor Domnikov, asasinat în anul 2000. I-au urmat Iuri Șcekochihin, în 2003, Anna Politkovskaia, în 2006, apoi Stanislav Markelov și Anastasia Baburova, în 2009, precum și Natalia Estemirova, tot în 2009, notează RFI.

Ziarul rus de investigații Novaia Gazeta a încheiat oficial activitatea și părăsește sediul său central din Moscova, cedând unei campani de presiuni statale care a făcut imposibilă continuarea activității jurnalistice.

Publicația, fondată de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov cu banii primiți pentru Premiul Nobel pentru Pace din 1990, a continuat să apară în ciuda unei cenzuri înăsprite impuse după declanșarea războiului din Ucraina în 2022. Decizia de închidere a fost precedată de statutul de „agent străin”, care a determinat băncile să blocheze procesarea donațiilor de la cititori, esențiale pentru finanțarea zilnică. Birourile ziarului și locuința unui lider al redacției au fost percheziționate, iar un jurnalist senior a fost plasat sub arest la domiciliu.

Fostul redactor-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace din 2021, a declarat pentru agenția Reuters, citată de AGERPRES, la un eveniment din Londra: „Lucrul cel mai îngrozitor este că noi, cei care conducem echipele editoriale, nu ne putem proteja jurnaliștii.” Muratov a dedicat distincția celor șase colegi uciși, inclusiv jurnalistei Anna Politkovskaia, care a scris despre războaiele Rusiei în Cecenia.

Kremlinul a justificat cenzura ca fiind necesară într-o „luptă existențială cu Occidentul” din cauza conflictului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a caracterizat închiderea ziarului drept un „proces de rotație standard” într-un mediu media competitiv, în timp ce unii bloggeri de dreaptă au acuzat publicația că promovează sistematic o narațiune antirusească, acuzație respinsă de Novaia Gazeta.

Într-un articol publicat recent pe site-ul propriu, ziarul a descris operațiunea de împachetare a bunurilor. Jurnalista senioră Irina Vorobiova a exprimat speranța că spiritul publicației va supraviețui ca un „virus bun” în memoria foștilor colegi: „Nici măcar o explozie nucleară nu ar putea să-l distrugă. Va continua în fiecare dintre cei care au fost parte din el.”

Ziarul rus de investigații independent Novaia Gazeta și-a încheiat oficial activitatea și părăsește sediul său central din Moscova, cedând în fața unei campanii de presiuni din partea statului care a făcut imposibilă continuarea jocului jurnalistic. Publicația, fondată de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov cu banii primiți pentru Premiul Nobel pentru Pace din 1990, a continuat să apară în ciuda cenzurii stricte impuse după declanșarea războiului din Ucraina în 2022. Activitatea a încetat după ce a fost desemnată 'agent străin', băncile refuzând procesarea donațiilor de la cititori, esențiale pentru finanțarea ei, iar birourile și locuința unui lider al redacției au fost percheziționate, un jurnalist senior fiind plasat sub arest la domiciliu.

Fostul redactor-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace din 2021, dedicat celor șase colegi uciși, inclusiv jurnalistei Anna Politkovskaia, a declarat în exil că echipa nu mai poate proteja jurnaliștii. Kremlinul a justificat cenzura ca fiind necesară într-o 'luptă existențială cu Occidentul', iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a caracterizat închiderea drept un 'proces de rotație standard' într-un mediu media competitiv.

Un articol publicat recent de Novaia Gazeta descrie operațiunea de părăsire a sediului. Jurnalistul senior Irina Vorobiova a exprimat speranța că spiritul ziarului va supraviețui ca un 'virus bun' și va continua să trăiască în cei care au fost parte din el.