COP31 s-a încheiat fără un acord final, marcând un eșec istoric al Conferinței ONU privind Schimbările Climatice, care a devenit cea mai lungă din istorie cu aproape 44 de ore de prelungiri, depășind recordul COP25 de la Madrid (2019). Regecia proiectului a fost declanșată de Uniunea Europeană și alte state, printre care Panama și Insulele Marshall, care au respins documentul pentru că nu menționa explicit eliminarea treptată a combustibililor fosili, principalul motor al încălzirii globale.
„Nu vom aproba o decizie care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”, a declarat Darragh O'Brien, ministrul irlandez al Climei, țară care deține președinția Consiliului UE. Textul elaborat de președințiile Turciei și Australiei a fost descris de ministra franceză a Tranziției Ecologice, Monique Barbut, ca fiind un regres („ne-am dus înapoi”), în timp ce omologul său german, Carsten Schneider, l-a calificat drept „inacceptabil”. Președintele COP31, Murat Kurum, a confirmat lipsa consensului în plen: „Este clar că există părți în această sală care se opun acestui text. Recunoaștem că nu există un consens. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate.”
Raportorul BBC Esme Stallard analizează că tensiunile de la COP31 merg dincolo de aspectele climatice. „Remarcile acerbe ale Arabiei Saudite și Rusiei față de UE, precum și calificarea acestor negocieri de ‘greenwashing’ (spălarea la verde) de către Europa, reflectă nu doar starea acțiunii climatice, ci și cea a ordinii mondiale contemporane”, a scris ea, adăugând: „Simțim cum evenimente internaționale, cum ar fi războiul dintre Rusia și Ucraina, pătrund în această sală.”
Proiectul de acord final a surprins prin absența vreunei mențiuni directe despre ieșirea din cărbune, petrol sau gaz, limitându-se la o trimitere discretă la rezultatele COP28 de la Dubai (2023), care au cerut începerea unei tranziții. Statele Pacificului, din Europa și America Latină au cerut o formulare explicită, dar Arabia Saudită, principalul producător de hidrocarburi, s-a opus ferm. Reprezentantul saudiot Mohammad Ayoub a apărât poziția: „Schimbările climatice necesită toate soluțiile de pe masă”. Documentul a menținut totuși ținta turcească de creștere a cotei electricității în consumul final la 35% global până în 2035 și accelera tehnologiile de captare și stocare a carbonului (CCUS), susținute de industria petrolieră.
Blocarea acordului subliniază dificultățile financiare și politice. Țările dezvoltate au comunicat anticipat că nu vor oferi fonduri climatice noi, dorind doar onorarea angajamentelor anterioare. De asemenea, s-a manifestat divergență privind calendarul rapoartelor IPCC: Occidentul susține raportarea pentru „bilanțul global” din 2028, în timp ce India și Arabia Saudită preferă 2029. Textul reafirma limitarea încălzirii la 1,5°C față de era pre-industrială, dar, în absența SUA, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al unui sistem geopolitic fracturat, consensul rămân de neatins.
Venirea în forță a președintelui american Donald Trump, care condamnă politicile climatice, a dus la absența directă a delegației SUA de la negociere. Alături de ea, aproximativ 100 de ONG-uri de mediu au avertizat că summitul riscă să devină unul dintre cele mai dezamăgitoare din ultimele trei decenii. Miza rămâne limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, prag pe care ONU avertizează că este iminent să fie depășit. Urmașul COP31, COP32, este programat să aibă loc la Addis Abeba, Etiopia, în noiembrie 2027.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a participat activ la COP31, discutând despre impactul schimbărilor climatice asupra țării, progresul în dezvoltarea energiei regenerabile și necesitatea cooperării internaționale. Premierul Tofan a subliniat vulnerabilitatea resurselor de apă moldovenești, care suferă din cauza secetei prelungite și a poluării râului Nistru, cauzată de un atac rusesc asupra unei centrale hidroelectrice din vecinătate.
Premierul republicii a subliniat vulnerabilitățile resurselor de apă și dependența de cooperarea regională. De asemenea, delegația rusă a criticat poziția UE și a Panama privind eliminarea carburbilor fosili, argumentând că tranziția accelerată ar putea afecta statele vulnerabile prin creșterea prețurilor la energie și reînnoirea la împrumuturi.
Finanțarea adaptării a rămas un punct sensibil al negociierilor. O versiune anterioară a proiectului eliminase obiectivul de 120 de miliarde de dolari destinat sprijinirii statelor în curs de dezvoltare. Rusia a contestat chiar și acordarea ajutorului sub formă de împrumuturi. Alături de Moscova, Beijingul a acceptat ultima versiune a proiectului de acord.
Alianța de peste 130 de țări (incluzând națiuni insulare, africane și europene) au cerut măsuri ambițioase. China a acceptat ultimul proiect de acord al coordonatelor Turciei și Australiei.
Coordonatorii summitului, Turcia și Australia, au încercat un compromis între țările vulnerabile și cele dependente de petroliu. Ultima versiune recunoștea riscul depășirii pragului de 1,5°C și încuraja dezvoltarea tehnologiilor de eliminare a carbonului, deși criticați de opozanți.
Anul 2026 este marcat de efecte vizibile ale încălzirii globale: valuri de căldură extrema in Europa și inundații devastatoare în Nepal, concomitant cu conflicte armate la nivel global. Conflicul Rusia-Ucraina influențează economia energetică europeană. Războiul din Orientul Mijlocit alimentează o creștere dramatică a prețurilor energiei. Absența SUA în negocieri se datorează politci președintelui Trump. Proiectul final al COP31 a conținut doar mențiuni slabe privind ieșirea din energh fossil. Peste 44 de ore de prelungiri a făcut ca COP31 să depășească recordul COP25 Madrid 2019. Populația globala rămâne expusa crizei.
Guvernul Rusiei si China au acceptat ultima versiune a proiectului, desi Rusia se opune eliminarii treptate a combustibililor fosili, temandu-se de cresterea preturilor la energie. Guvernul Saudi-iei si Arabia Saudit sustin tehcnologiile de captare a carbonului, dar se opun rezolutiei impuse pentru iesirea din carbon. Comisia Europeana declara ca nu are bugete suplimentare pentru adaptare, dar garanteaza angajamente anterioare.
COP31 va lasa in urma un sentiment de dezamagire si impas geopolitical. Viitorul COP32 in Etiopia isi are temelia incercarilor in continuare.
Conferinta COP31, organizata la Antalya, se incheie fara acord.
Proiectul final nu mentioneaza explicit eliminarea treptata a carburbilor fosili.
UE, Panama, Insulele Marshall, Vanuatu si Belize au respins documentul final.
Ministrul irlandez Darragh O'Brien a condamnat textul si a solicitat reluarea negocierilor de la zero.
Turcia, de gazda COP31, si Australia, coordonatorii summitului, au depus eforturi pentru un compromis intre interesele climatice si cele economice ale exportatorilor de energie.
Regiunea Asia-Pacific, inclusiv state insulare vulnerabile, sublinia riscul depasirii pragului climatic de 1,5 grade Celsius.
Liderul Moldovei Vasile Tofan a exprimat preocupare privind resursele de apa si securitatea energetica.
