Mergi la conținut

Negocierile COP31 de la Antalya s-au încheiat fără acord, după cele mai lungi discuții din istoria conferințelor ONU

Actualizare COP31: Eșec istoric și lipsa acordului asupra combustibililor fosili

COP31 s-a încheiat fără un acord final, marcând un eșec istoric al Conferinței ONU privind Schimbările Climatice, care a devenit cea mai lungă din istorie cu aproape 44 de ore de prelungiri, depășind recordul COP25 de la Madrid (2019). Regecia proiectului a fost declanșată de Uniunea Europeană și alte state, printre care Panama și Insulele Marshall, care au respins documentul pentru că nu menționa explicit eliminarea treptată a combustibililor fosili, principalul motor al încălzirii globale.

„Nu vom aproba o decizie care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”, a declarat Darragh O'Brien, ministrul irlandez al Climei, țară care deține președinția Consiliului UE. Textul elaborat de președințiile Turciei și Australiei a fost descris de ministra franceză a Tranziției Ecologice, Monique Barbut, ca fiind un regres („ne-am dus înapoi”), în timp ce omologul său german, Carsten Schneider, l-a calificat drept „inacceptabil”. Președintele COP31, Murat Kurum, a confirmat lipsa consensului în plen: „Este clar că există părți în această sală care se opun acestui text. Recunoaștem că nu există un consens. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate.”

Raportorul BBC Esme Stallard analizează că tensiunile de la COP31 merg dincolo de aspectele climatice. „Remarcile acerbe ale Arabiei Saudite și Rusiei față de UE, precum și calificarea acestor negocieri de ‘greenwashing’ (spălarea la verde) de către Europa, reflectă nu doar starea acțiunii climatice, ci și cea a ordinii mondiale contemporane”, a scris ea, adăugând: „Simțim cum evenimente internaționale, cum ar fi războiul dintre Rusia și Ucraina, pătrund în această sală.”

Proiectul de acord final a surprins prin absența vreunei mențiuni directe despre ieșirea din cărbune, petrol sau gaz, limitându-se la o trimitere discretă la rezultatele COP28 de la Dubai (2023), care au cerut începerea unei tranziții. Statele Pacificului, din Europa și America Latină au cerut o formulare explicită, dar Arabia Saudită, principalul producător de hidrocarburi, s-a opus ferm. Reprezentantul saudiot Mohammad Ayoub a apărât poziția: „Schimbările climatice necesită toate soluțiile de pe masă”. Documentul a menținut totuși ținta turcească de creștere a cotei electricității în consumul final la 35% global până în 2035 și accelera tehnologiile de captare și stocare a carbonului (CCUS), susținute de industria petrolieră.

Blocarea acordului subliniază dificultățile financiare și politice. Țările dezvoltate au comunicat anticipat că nu vor oferi fonduri climatice noi, dorind doar onorarea angajamentelor anterioare. De asemenea, s-a manifestat divergență privind calendarul rapoartelor IPCC: Occidentul susține raportarea pentru „bilanțul global” din 2028, în timp ce India și Arabia Saudită preferă 2029. Textul reafirma limitarea încălzirii la 1,5°C față de era pre-industrială, dar, în absența SUA, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al unui sistem geopolitic fracturat, consensul rămân de neatins.

Venirea în forță a președintelui american Donald Trump, care condamnă politicile climatice, a dus la absența directă a delegației SUA de la negociere. Alături de ea, aproximativ 100 de ONG-uri de mediu au avertizat că summitul riscă să devină unul dintre cele mai dezamăgitoare din ultimele trei decenii. Miza rămâne limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius, prag pe care ONU avertizează că este iminent să fie depășit. Urmașul COP31, COP32, este programat să aibă loc la Addis Abeba, Etiopia, în noiembrie 2027.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a participat activ la COP31, discutând despre impactul schimbărilor climatice asupra țării, progresul în dezvoltarea energiei regenerabile și necesitatea cooperării internaționale. Premierul Tofan a subliniat vulnerabilitatea resurselor de apă moldovenești, care suferă din cauza secetei prelungite și a poluării râului Nistru, cauzată de un atac rusesc asupra unei centrale hidroelectrice din vecinătate.

Premierul republicii a subliniat vulnerabilitățile resurselor de apă și dependența de cooperarea regională. De asemenea, delegația rusă a criticat poziția UE și a Panama privind eliminarea carburbilor fosili, argumentând că tranziția accelerată ar putea afecta statele vulnerabile prin creșterea prețurilor la energie și reînnoirea la împrumuturi.

Finanțarea adaptării a rămas un punct sensibil al negociierilor. O versiune anterioară a proiectului eliminase obiectivul de 120 de miliarde de dolari destinat sprijinirii statelor în curs de dezvoltare. Rusia a contestat chiar și acordarea ajutorului sub formă de împrumuturi. Alături de Moscova, Beijingul a acceptat ultima versiune a proiectului de acord.

Alianța de peste 130 de țări (incluzând națiuni insulare, africane și europene) au cerut măsuri ambițioase. China a acceptat ultimul proiect de acord al coordonatelor Turciei și Australiei.

Coordonatorii summitului, Turcia și Australia, au încercat un compromis între țările vulnerabile și cele dependente de petroliu. Ultima versiune recunoștea riscul depășirii pragului de 1,5°C și încuraja dezvoltarea tehnologiilor de eliminare a carbonului, deși criticați de opozanți.

Anul 2026 este marcat de efecte vizibile ale încălzirii globale: valuri de căldură extrema in Europa și inundații devastatoare în Nepal, concomitant cu conflicte armate la nivel global. Conflicul Rusia-Ucraina influențează economia energetică europeană. Războiul din Orientul Mijlocit alimentează o creștere dramatică a prețurilor energiei. Absența SUA în negocieri se datorează politci președintelui Trump. Proiectul final al COP31 a conținut doar mențiuni slabe privind ieșirea din energh fossil. Peste 44 de ore de prelungiri a făcut ca COP31 să depășească recordul COP25 Madrid 2019. Populația globala rămâne expusa crizei.

Guvernul Rusiei si China au acceptat ultima versiune a proiectului, desi Rusia se opune eliminarii treptate a combustibililor fosili, temandu-se de cresterea preturilor la energie. Guvernul Saudi-iei si Arabia Saudit sustin tehcnologiile de captare a carbonului, dar se opun rezolutiei impuse pentru iesirea din carbon. Comisia Europeana declara ca nu are bugete suplimentare pentru adaptare, dar garanteaza angajamente anterioare.

COP31 va lasa in urma un sentiment de dezamagire si impas geopolitical. Viitorul COP32 in Etiopia isi are temelia incercarilor in continuare.

Conferinta COP31, organizata la Antalya, se incheie fara acord.

Proiectul final nu mentioneaza explicit eliminarea treptata a carburbilor fosili.

UE, Panama, Insulele Marshall, Vanuatu si Belize au respins documentul final.

Ministrul irlandez Darragh O'Brien a condamnat textul si a solicitat reluarea negocierilor de la zero.

Turcia, de gazda COP31, si Australia, coordonatorii summitului, au depus eforturi pentru un compromis intre interesele climatice si cele economice ale exportatorilor de energie.

Regiunea Asia-Pacific, inclusiv state insulare vulnerabile, sublinia riscul depasirii pragului climatic de 1,5 grade Celsius.

Liderul Moldovei Vasile Tofan a exprimat preocupare privind resursele de apa si securitatea energetica.

Negocierile COP31 de la Antalya s-au încheiat fără acord, după cele mai lungi discuții din istoria conferințelor ONU
Conferința ONU privind clima COP31, găzduită de Turcia, s-a terminat fără adoptarea unui final, după ce UE și alte state au respins proiectul pentru că nu menționa explicit eliminarea combustibililor fosili. Negocierile s-au prelungit cu 44 de ore.

Conferința ONU privind schimbările climatice COP31, desfășurată la Antalya, Turcia, s-a încheiat fără adoptarea unui acord final. Decizia a fost luată după ce Uniunea Europeană, Panama și alte state au respins proiectul documentului, prezentat de președinția comună a Turciei și Australiei. Principalele motive ale respingerii au fost absența unor angajamente clare privind eliminarea treptată a combustibililor fosili și lipsa unor garanții suficiente pentru finanțarea măsurilor climatice în țările vulnerabile.

Negocierile dintre reprezentanții a aproape 200 de țări s-au prelungit cu aproximativ 44 de ore peste termenul stabilit inițial, devenind cele mai lungi discuții din istoria conferințelor COP, potrivit AFP și Agerpres. Președintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a anunțat în plen că documentul final nu a fost adoptat, confirmând lipsa consensului. „Este clar că există părți în această sală care se opun acestui text. Recunoaștem că nu există un consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat oficialul turc.

Uniunea Europeană s-a opus ferm adoptării textului deoarece acesta nu menționa explicit combustibilii fosili, considerați principala sursă a emisiilor care provoacă încălzirea globală. Darragh O'Brien, ministrul pentru climă al Irlandei, care deține președinția Consiliului UE, a declarat: „Nu vom aproba o decizie care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, care sunt principalul motor al schimbărilor climatice”. Wopke Hoekstra, responsabilul european pentru climă, a apreciat că proiectul era mult sub nivelul minim acceptabil.

Președinția irlandeză a Consiliului UE a acuzat că negocierile au fost blocate de statele producătoare de petrol, cerând o reluare a procesului de negociere de la zero. Arabia Saudită și alte țări producătoare de petrol și gaze s-au opus includerii angajamentelor explicite privind eliminarea treptată a combustibililor fosili. De asemenea, Arabia Saudită a pus sub semnul întrebării evaluările Grupului interguvernamental al ONU privind schimbările climatice (IPCC) privind tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului, tehnologie pe care o promovează ca soluție-cheie.

Alt punct sensibil al negocierilor a fost finanțarea măsurilor de adaptare în țările în curs de dezvoltare. O versiune anterioară a proiectului eliminase obiectivul de 120 de miliarde de dolari destinat sprijinirii acestor state. Rusia a criticat poziția UE și a Panama privind renunțarea la combustibilii fosili, susținând că tranziția ar putea afecta țările vulnerabile prin creșterea prețurilor la energie. În schimb, reprezentantul Chinei a anunțat că Beijingul a acceptat ultima versiune a proiectului de acord.

Statele Unite nu au participat direct la negocierile din acest an, pentru al doilea an consecutiv, președintele Donald Trump respingând politicile climatice. Aproximativ 100 de organizații ale societății civile au avertizat că summitul riscă să devină unul dintre cele mai dezamăgitoare din ultimele trei decenii. Miza rămâne limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, prag pe care ONU avertizează că este iminent să fie depășit. Următoarea conferință, COP32, este programată să aibă loc la Addis Abeba, Ethiopia.

Conferința ONU privind schimbările climatice COP31, organizată în Antalya, Turcia, s-a încheiat fără adoptarea unui acord final, dupa ce Uniunea Europeană și alte state au respins proiectul declarației, care nu menționa explicit eliminarea treptată a combustibililor fosili.

Murat Kurum, președintele COP31 din partea Turciei, a anunțat în plen că nu s-a obținut consensul necesar pentru adoptarea documentului, recunoscând opoziția mai multor delegații.

Negocierile s-au prelungit cu aproximativ 44 de ore peste termenul stabilit, depășind recordul anterior stabilit de COP25 de la Madrid în 2019 și devenind cele mai lungi discuții din istoria conferințelor COP.

Darragh O'Brien, ministrul irlandez pentru climă, a declarat că UE nu poate aproba o decizie care omite explicit petrolul, gazele și cărbunele, principalii factori ai schimbărilor climatice.

Președinția irlandeză a Consiliului UE a acuzat că negocierile au fost blocate de statele producătoare de petrol și a cerut reluarea de la zero a procesului.

Wopke Hoekstra, responsabilul european pentru climă, a afirmat că proiectul se situa sub nivelul minim acceptabil, în timp ce Panama a anunțat opoziția sa oficială față de text.

Horoscop Financiar

Descoperă ce îți spun astrele despre bani și relații.

Citește horoscopul

Arabia Saudită și alte state producătoare de combustibili fosili s-au opus vreunei formulări care să impună renunțarea treptată la petrol, gaze și cărbune.

Arabia Saudită a criticat poziția IPCC privind tehnologiile de captare și stocare a carbonului, susținând că toate soluțiile tehnologice trebuie să rămână disponibile statelor, conform circumstanțelor naționale.

Delegatul Rusiei a contestat poziția Panamei privind eliminarea combustibililor fosili, argumentând că aceasta ar crește prețurile la energie și ar afecta statele vulnerabile, criticând în același timp acordarea ajutorului financiar sub formă de împrumuturi.

China a anunțat că acceptă ultima versiune a proiectului de acord.

Primele variante ale proiectului de declarație, publicate joi, nu conțineau referiri explicite la combustibilii fosili, omisiune păstrată și în versiunile ulterioare.

UE și un grup de peste 130 de țări aliate, incluzând națiuni insulare și africane, au cerut măsuri climatice mai ambițioase în etapele finale ale negocierilor.

Turcia și Australia, coordonatoarele summitului, au prezentat mai multe variante ale documentului, încercând un compromis între interesele statelor vulnerabile și cele ale economiilor dependente de combustibili fosili.

Ultima versiune a proiectului recunoștea riscul depășirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius și solicita accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului, deși criticii l-au considerat neambicioasă.

Blocajul survine într-un an marcat de efecte vizibile ale încălzirii globale, inclusiv valuri de căldură extremă în Europa și inundații în Nepal, precum și de conflicte armate.

Precedentul major de blocaj în negocierile climatice a fost înregistrat la Copenhaga în 2009, când nu s-a reușit adoptarea prin consens a Acordului.

Lipsa unui acord politic la COP31 reprezintă o lovitură pentru coordonarea internațională, dar nu anulează angajamentele asumate anterior.

Summitul ONU privind schimbările climatice (COP31) s-a încheiat fără adoptarea unui acord final. Negocierile au devenit cele mai lungi din istoria conferințelor COP, cu peste 44 de ore de prelungiri față de termenul inițial de 11 zile. Uniunea Europeană și alte state au respins proiectul final din cauza lipsei unei mențiuni clare privind reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili. Lipsa consensului a fost motivată de opoziția țărilor dependente de exporturile de petrol și gaze, care s-au opus oricărei formulări care să impună renunțarea la combustibilii fosili. „Acest document nu a fost impus nimănui. Nu am obligat pe nimeni să îl accepte. Însă se pare că există părți care se opun acestui text. Înțeleg că nu există un consens asupra documentului. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat Murat Kurum, copreședintele COP31 și ministrul Mediului din Turcia. Uniunea Europeană a acuzat proiectul de a nu răspunde avertismentelor oamenilor de știință și de a nu oferi soluții suficiente pentru limitarea încălzirii globale. „Ne exprimăm profunda dezamăgire față de proiectul final al deciziei COP31... Într-un moment în care lumea are nevoie urgentă de acțiuni pentru a preveni niveluri catastrofale ale încălzirii globale, documentul propus este cu mult sub așteptări”, a declarat Darragh O'Brien, ministrul irlandez pentru Climă și reprezentant al UE. Ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, a menționat că, deși majoritatea statelor sunt angajate în protejarea climei, unele continuă să obțină profituri uriașe din petrol și gaze și refuză să își reducă emisiile. Debaterea a scos la iveală diviziuni clare: UE și țările vulnerabile au respins proiectul, în timp ce Rusia și China l-au susținut, iar Arabia Saudită s-a opus renunțării la combustibilii fosili. Aproape 50 de activiști au protestat, cerând măsuri concrete. Cu toate că nu s-a adoptat un nou acord la COP31, angajamentele climatice anterioare rămân în vigoare, următorul summit fiind programat pentru noiembrie 2027 în Etiopia. Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a participat la COP31, vorbind despre impactul schimbărilor climatice asupra țării, progresul în dezvoltarea energiei regenerabile și necesitatea cooperării internaționale. Premierul Tofan a atras atenția asupra vulnerabilității resurselor de apă, afectate de poluarea râului Nistru, cauzată de un atac rusesc asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina, și de seceta prelungită.

Surse

Categorii:
Politic
Vreau să primesc știri pe email