Ministrul Apărării din Republica Moldova spune că proiectul de lege nu prevede mobilizarea forțată a diasporei

Președinta Maia Sandu a subliniat că existența unui cadru legal pentru situații de criză nu înseamnă că autoritățile se așteaptă la izbucnirea unui război, ci doar că „cadrul legal trebuie adus în ordine”. Ea a considerat că Ministerul Apărării ar fi trebuit să comunice proactiv și să explice inițiativa pentru a preveni creația de panică și confuzii în rândul cetățenilor.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat proiectul de lege privind regimurile juridice speciale, afirmando că existența unei baze juridice pentru situații excepționale nu înseamnă că autoritățile se așteaptă la izbucnirea unui război. Ea consideră că simplu legislația trebuie „pusă în ordine”. Totodată, președinta a menționat că Ministerul Apărării ar fi trebuit să informeze din timp și mai activ opinia publică despre proiectul de lege.logos-pres.md

În contextul reacțiilor publicului și al criticilor venite din partea președintelui Maia Sandu privind modul de comunicare a proiectului de lege privind regimul stării de asediu și de război, ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, a intervenit într-un mesaj video pentru a demonta informațiileFALSE conform cărora moldovenii din diaspora ar putea fi aduși forțat în țară în caz de mobilizare.

Anatolie Nosatîi a reiterat pe 6 noiembrie că legislativul actual nu prevede niciun mecanism prin care cetățenii aflați peste hotare să fie întorși cu forța în Republica Moldova, menționând că singura noutate constă în clarificarea procedurii: persoanele care doresc să contribuie la apărarea țării pot solicita îndrumarea ambasadelor sau consulatelor pentru o revenire voluntară.

Președintele Maia Sandu, care a susținut anterior necesitatea actualizării cadrului legal pentru situații excepționale, a criticat totodată politicienii care, în opinia sa, exploatează subiectul pentru a provoca teamă și divizare în societate.

Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a reiterat că proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional nu prevede aducerea forțată a cetățenilor din diaspora. „Cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiectul de lege. Moldova are o lege a Stării de Asediu și de Război din 2004. De 22 de ani nu a fost necesar să o aplicăm. Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forța, de exemplu, din Irlanda, Italia sau alte țări. Nu scrie și nici nu poate fi îndeplinit”, a declarat oficiului. Nosatîi a explicat că singura noutate adusă de noul cadru normativ în relația cu cetățenii de peste hotare este clarificarea procedurii: „în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă: ambasadă sau consulat. Atât”. Cetățenii care doresc să participe la apărarea țării se pot adresa misiunilor diplomatice pentru a primi îndrumare privind modalitatea de a reveni voluntar în Republica Moldova.

Președintele Maia Sandu a comentat proiectul subliniind că existența unui cadru legal pentru situații de criză nu înseamnă că autoritățile se așteaptă la izbucnirea unui război, ci doar că „cadrul legal trebuie adus în ordine”. Ea a considerat că Ministerul Apărării ar fi trebuit să comunice proactiv și să explice inițiativa pentru a preveni creația de panică și confuzii în rândul cetățenilor.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării vizează actualizarea legislației din 2004 pentru a face față noilor realități de securitate și riscurilor hibride. Documentul reglementează temeiurile și procedura de instituire, prelungire, modificare și încetare a stării de asediu și a stării de război. De asemenea, stabilește atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale aplicabile, drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice, precum și modalitatea de asigurare a resurselor necesare apărării. Proiectul se află în prezent în etapa consultărilor publice și va parcurge multiple etape legislative înainte de adoptarea finală.

Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării al Republicii Moldova, a respins ferm informațiile care anunțau aducerea forțată a cetățenilor din diaspora în țară în cazul instituirii stării de asediu sau de război. Oficialul a subliniat că termenul „diaspora” nu figurează nicăieri în proiectul de lege și a refuzat ideea existenței unei „pârghi” legale care să permită mobilizarea forțată a moldovenilor din străinătate. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forța în țară, de exemplu, din Irlanda, Italia sau din alte state. Acest lucru nu este prevăzut în proiectul de lege și nici nu poate fi pus în aplicare”, a declarat Nosatîi, reamintind că Republica Moldova dispune de o lege similară din 2004, care nu a fost nevoie să fie aplicată în cei 22 de ani scurse.

Preocupările publicului au fost alinate și de precizarea că noul cadru normativ nu impune revenirea obligatorie, ci oferă cetățenilor de peste hotare posibilitatea de a solicita voluntar asistența ambasadelor sau consulatelor pentru a se întoarce în țară. „Singura noutate a proiectului este că, în caz de necesitate, cei care vor să-și apere țara vor ști unde să bată la ușă: la ambasadă sau la consulat”, a explicat ministrul. Întrebarea privind statutul juridic al diasporei în contextul mobilizării rămâne nedeplasată, fiind doar clarificată procedura de contact și întoarcere voluntară.

Documentul elaborat de Ministerul Apărării își propune înlocuirea legislației din 2004 pentru a adapta Republica Moldova la noile realități de securitate și la amenințările hibride. În ciuda controverselor și interpretărilor eronate circulate în spațiul public, procesul de avizare rămâne activ. „Documentul se află în consultări publice, iar până la aprobarea legii mai sunt multe etape de parcurs”, a insistat Anatolie Nosatîi, solicitând cetățenilor să nu cadă pradă falsurilor și să se informeze din surse oficiale.

Autoritățile mențin poziția că proiectul este necesar pentru delimitarea clară a stărilor de criză și pentru definirea reacției statului în caz de agresiune armată sau amenințări hibride. Deși legea din 2004 era funcțională când a fost creată, specialiștii și politicienii recunosc necesitatea actualizării acesteia. Expertul în securitate Artur Leșcu a susținut că nu se mai poate conta pe un cadru legislativ depășit, deoarece „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități”, subliniind importanța rezilienței și previzibilității statului în fața pericolelor emergente.

Contextul debatei a fost amplificat de reacția opoziției parlamentare, care a acuzat guvernarea că induce panică și caută să divizeze societatea, invocate fiind principiul constitucion al neutralității. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține actualizarea legii, dar a denunțat un posibil „război mediatic” orchestrat de Rusia, care exploatează confuzia publică creată de o comunicare insuficientă a autorităților. Președintele Maia Sandu a criticat și ea modul de gestionare a informației, considerând că Ministerul Apărării ar fi trebuit să explice proactiv prevederile legii pentru a preveni destabilizarea.

Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține că actualizarea cadrului legal este necesară pentru ca Republica Moldova să fie pregătită pentru situații excepționale, fără a fi vorba de o pregătire de război. Această intervenție vine în contextul dezbaterilor publice privind proiectul de lege care vizează regimurile de stare de asediu și de război. Potrivit lui Șalaru, în contextul provocărilor de securitate din regiune, este crucial ca statul moldovenesc să fie capabil să facă față oricăror evenimente neprevăzute. Totuși, fostul ministru a evidențiat nevoia unor explicații mai clare din partea autorităților pentru a combate confuzia publică. Anatol Șalaru a atribuit partidei de guvernare dificultăți în comunicarea proiectului, denunțând un „război mediatic” lansat de Rusia, care exploatează eventuale greșeli ale actualei administrații. El a subliniat incertitudinea privind viitoarea formă a legii, acesta aflându-se încă la etapa de consultări publice. Președintele Maia Sandu a criticat și ea modul de comunicare, afișându-se de acord cu fostul ministru Anatol Șalaru. Sandu a considerat că Ministerul Apărării ar fi trebuit să explice proactiv prevederile proiectului pentru a preveni exploatarea politică și crearea de panică în rândul populației. Maia Sandu a etichetat acțiunile criticii politice drept intenționate să divizeze societatea prin sperierea cetățenilor, subliniind riscul ca anumiti actori politici să utilizeze situația pentru destabilizare. Președintele a remarcat că Ministerul Apărării ar fi trebuit să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției. Președintele Republicii Moldova, alături de premier și de președintele Parlamentului, a specificat că proiectul de lege conține prevederi standard, întâlnite și în legile altor state. Deși legea precedentă din 2004 a suferit modificări, este considerată depășită în fața noilor realități de securitate, iar opoziția parlamentară a solicitat anterior retragerea iniativei. Proiectul de lege al Ministerului Apărării stabilește atribuțiile autorităților și obligațiile cetățenilor, incluzând restricții de circulație, folosirea temporară a bunurilor private și mobilizarea anumitor categorii. În ceea ce-i privește pe membrii diasporei, Obligația de a reveni în țară îi va viza doar pe cei supuși mobilizării, care au primit ordin de chemare sau au fost informați oficial că trebuie să se prezinte. Consultările publice pentru acest document au fost programate să dureze până pe 17 noiembrie.

Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, a respins categoric informațiile apărute în spațiul public, care pretindeau că proiectul de lege privind starea de asediu și război ar prevedea aducerea forțată a cetățenilor din diaspora în țară. Oficialul a subliniat că nu există nicio pârghie legală prin care persoanele aflate în alte state să poată fi readuse cu forța în Republica Moldova. „Nu e adevărat. Cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiectul de lege. [...] Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu din Irlanda, Italia sau alte țări. Nu scrie și nici nu poate fi îndeplinit”, a declarat Anatolie Nosatîi.

Proiectul de lege actualizează legislația din 2004 pentru a face față noilor realități de securitate, incluzând amenințările hibride. Potrivit ministrului, singura noutate față de legislația anterioară este clarificarea procedurii prin care cetățenii aflați peste hotare, care doresc să contribuie la apărarea țării, pot solicita ghidajul ambasadelor sau consulatelor pentru a reveni voluntar. „Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă: ambasadă sau consulat. Atât”, a explicat ministrul.

Nosatîi a reamintit că Republica Moldova a avut o lege privind starea de asediu și de război încă din 2004, dar aceasta nu a fost aplicată în cei 22 de ani de la adoptare. Textul proiectului se află în prezent în etapa consultărilor publice. Ministrul a subliniat că până la eventuala aprobare, documentul trebuie să parcurgă mai multe etape legislative. „Proiectul este în consultări publice. Iar până la aprobarea legii mai sunt multe etape de trecut”, a precizat Anatolie Nosatîi.

Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a reafirmat public că proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război nu prevede și nu permite aducerea forțată a cetățenilor din diaspora. În urma criticilor și nemulțumilor generate de interpretările eronate ale textului, care sugerau posibilă mobilizare a moldovenilor aflați peste hotare, ministrul a clarificat că termenul „diasporă” nu apare în proiect și că nu există nicio „pârghie” legală care să permită forțarea cetățenilor să revină în țară, ilustrând acest lucru prin exemple precum Irlanda sau Italia. Noua legislație menține, în schimb, posibilitatea ca moldovenii din străinătate să se adreseze direct ambasadelor sau consulatelor pentru a primi îndrumare privind revenirea voluntară.

Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a respins categoric informațiile false circulante în spațiul public potrivit cărora proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război ar prevedea aducerea forțată a cetățenilor din diaspora în țară. Oficialul a subliniat că termenul „diaspora” nu figurează în textul proiectului elaborat de Ministerul Apărării. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forța, de exemplu din Irlanda, Italia sau alte țări. Nu scrie și nici nu poate fi îndeplinită”, a declarat Nosatîi. Ministrul a precisat că singura noutate introdusă de noul cadru normativ este posibilitatea ca cetățenii aflați peste hotare, care doresc să contribuie la apărarea țării, să se adreseze direct ambasadelor sau consulatelor Republicii Moldova pentru a primi îndrumare privind modul de revenire voluntară în țară. Proiectul de lege, care urmează să actualizeze legislativul din 2004, stabilizează procedura de instituire, prelungire, modificare și încetare a stării de asediu și a stării de război. Deși legea anterioară a fost adoptată acum 22 de ani, nu a fost nevoie până acum de aplicarea sa. Documentul are ca scop delimitarea clară a acestor stări de criză de alte situații de urgență și stabilirea procedurilor pentru reacția statului. Expertul în securitate Artur Leșcu a comentat necesitatea adaptării cadrului legislativ, afirmând că „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități”. Statele trebuie să fie reziliente și previzibile în fața pericolelor emergente, inclusiv a celor hibride. Printre măsurile prevăzute de proiect se numără suspendarea organizării alegerilor și referendumurilor pe durata stării de asediu sau război, precum și reglementarea obligațiilor persoanelor fizice și juridice în domeniul mobilizării. Proiectul se află în prezent în etapa consultărilor publice și va parcurge mai multe proceduri de avizare înainte de examinare de către Parlament. Intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Pe durata stării de asediu, proiectul de lege prevede suspendarea organizării alegerilor și a referendumurilor, precum și impunerea de restricții de circulație și rechiziționarea bunurilor. În cazul unui atac armat, starea de război este declarată de președinte, împreună cu premierul, și poate implica mobilizarea rezerviștilor cu restricții de deplasare. Ministrul a reiterat că documentul se află încă în etapa consultărilor publice și a îndemnat cetățenii să nu dea crezare informațiilor false, ci să se instruiască din surse de încredere. Proiectul de lege va trece prin multiple etape legislative înainte de adoptarea finală. Expertul în securitate Artur Leșcu a subliniat necesitatea ca statul moldovenesc să fie adaptiv la pericolele noi, deoarece „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități”. Proiectul de lege își propune delimitarea clară a stării de asediu și a stării de război de situațiile de criză, stabilirea procedurilor clare pentru instituire, prelungire, modificare, trecerea de la o stare la alta și încetarea acestor regimuri, stabilirea obligațiilor persoanelor fizice și juridice în domeniul mobilizării, dar și reglementarea reacției imediate a statului în cazul unei agresiuni armate.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a insistat că proiectul de lege privind starea de asediu și război nu prevede aducerea forțată a cetățenilor din diaspora, afirmând că „nu există nicio pârghie” legală pentru astfel de măsuri.

Oficialul a reamintit că documentul se află încă în etapa consultărilor publice și a clarificat faptul că țara are deja în vigoare, din 2004, o lege similară care nu a fost însă aplicată niciodată.

În cazul în care persoanele doresc să participе la apărarea țării, proiectul permite acestora să solicite sprijinul misiunilor diplomatice republicane pentru a returna voluntar.

„Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forța, de exemplu, din Irlanda, Italia sau alte țări. Nu scrie și nici nu poate fi îndeplinit”, a explicat Nosatîi.

Ministrul a îndemnat cetățenii să nu dea crezare informațiilor false și să se instruiască din surse de încredere, demontând speculațiile privind o eventuală întoarcere obligatorie.

Atestând absența termenului în textul legal, Nosatîi a menționat: „Cuvântul 'diasporă' nu apare nicăieri în proiectul de lege”.

Inițiativa ministerială actualizează cadrul juridic existent din 2004, pentru a se adapta noilor realități de securitate și modificărilor legislative din ultimele două decenii.

Proiectul a generat controverse în spațiul public după ce au circulat interpretări erronate conform cărora cetățenii din străinătate ar putea fi obligați să revină în țară în cazul mobilizării.

Documentul urmează să parcurgă procedurile de avizare și consultare publică înainte de a fi examinat de Parlament. În forma sa actuală, intrarea în vigoare este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, a dezmințit public informațiile false conform cărora proiectul de lege privind starea de asediu și de război ar prevedea mobilizarea forțată a diasporei. Oficialul a subliniat că termenul „diasporă” nu figurează în textul legii și că nu există nicio bază legală pentru a aduce forțat cetățeni de peste hotare, menționând exemple precum Irlanda sau Italia. Singura noutate propusă de noul cadru normativ pentru cetățenii din străinătate este posibilitatea de a se adresa direct ambasadelor sau consulatelor Republicii Moldova pentru a primi îndrumare privind revenirea voluntară în țară. Secretarul de stat la Ministerul Apărării, Ghenadie Cojocaru, a reiterat că nu există prevederi în legi pentru aducerea forțată a cetățenilor din diaspora. Premierul Vasile Tofan a îndemnat la calm și a avertizat împotriva creării „isteriei”, argumentând că un stat responsabil trebuie să aibă un cadru normativ pentru situațiile excepționale. Opoziția parlamentară, inclusiv reprezentanții Alternativei și Democrația Acasă, a acuzat guvernarea că provoacă panică și a solicitat retragerea proiectului, invocând principiul neutralității constituționale.

Documentul, care urmează să înlocuiască legislația din 2004, definește starea de asediu pentru o perioadă maximă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, în cazul amenințărilor hibride cu componentă militară. În cazul unui atac armat, starea de război este declarată de președinte, împreună cu premierul. Expertul în securitate Artur Leșcu a comentat necesitatea ca statul moldovenesc să fie adaptiv la pericolele noi, susținând că legea din 2004 nu mai este suficientă pentru realitățile actuale. Proiectul are ca scop delimitarea clară a stărilor de asediu și război de situațiile de criză, stabilirea procedurilor pentru institute, prelungire sau încetare a acestor regimuri și reglementarea reacției statului în cazul unei agresiuni armate. Pe durata stării de asediu, documentul prevede suspendarea organizării alegerilor și a referendumurilor, precum și restricții de circulație și rechiziționarea bunurilor. Proiectul de lege se află în prezent în etapa consultărilor publice și va trece prin mai multe etape înainte de adoptarea finală. Ministrul a îndemnat cetățenii să nu dea crezare informațiilor false și să se informeze din surse de încredere.