Mercedes-Benz își suspendă investițiile în Germania și evaluează posibile închideri de uzine

Producătorul auto Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor în fabricile sale din Germania și ia în calcul închiderea unor unități de producție pentru a face față costurilor ridicate de fabricație. Măsura a fost transmisă angajaților printr-o notă internă, confirmată de Reuters. Suspensiile vin după ce gigantul auto nu a reușit să ajungă la un acord cu consiliul de întreprindere și reprezentanții sindicatelor privind reducerea costurilor forței de muncă. „Am decis de comun acord să oprim toate investițiile viitoare în unitățile noastre din Germania”, a declarat Michael Schiebe, directorul de producție al Mercedes, conform Reuters. Mesajul intern transmis angajaților sugerează că scenario-ul închiderii unor unități de producție este luat în calcul serios, având în vedere dificultățile economice din sectorul auto german. „Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, însă, trebuie să explorăm acum această opțiune în detaliu”, a declarat Britta Seeger, membră a consiliului de administrație, în nota internă către angajați. Criza din industria auto germană se extinde și la Volkswagen, care se confruntă cu provocări similare. Mercedes-Benz nu este singurul producător auto german care se confruntă cu dificultăți. Volkswagen a luat decizia unei restructurări, cea mai mare din istoria companiei. Planurile de restructurare ale Volkswagen ar putea implica eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă și închiderea a patru fabrici din Germania.

Mercedes-Benz a anunțat marți, 12 noiembrie 2026, suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania și începerea unei analize amănunțite privind închiderea unor fabrici, în contextul costurilor ridicate de producție și al eșecului negocierilor cu reprezentanții angajaților. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj intern, confirmat de Reuters.

„Cu toată dorința noastră de a evita cu orice preț închiderea fabricilor, suntem obligați să analizăm această opțiune mai în detaliu”, a declarat Britta Seeger, membră a consiliului de conducere responsabilă de resursele umane, într-un memorandum intern accesat de agenția de presă.

Decizia vine după luni de negocieri între conduceria Mercedes-Benz și reprezentanții salariaților și ai sindicatelor, care nu au dus la un acord privind reducerea costurilor forței de muncă. Mesajul intern, care conține detaliile deciziei, a fost consultat de agenția Reuters. Mercedes-Benz deține două fabrici importante în România, situate în județul Alba, la Sebeș și Cugir. Aceste unități, deținute în integralitate de Mercedes-Benz AG, produc cutii de viteze, sisteme de propulsie electrică și diverse componente auto. La nivel local, gigantul auto angajează în total 2.700 de lucrători, iar global, grupul are 164.000 de angajați. Suspendarea investițiilor și posibila reducere a capacităților de producție amplifică incertitudinea pentru angajații germani și pentru comunitățile care depind de activitatea Mercedes-Benz. Michael Schiebe, directorul de producție, avansase anterior, în septembrie, ipoteza că două unități industriale din Germania ar putea fi închise dacă negocierile pentru reducerea costurilor nu ar produce rezultate. La 12 noiembrie, conducerea companiei a confirmat că scenariul închiderii este analizat în mod concret. Deși obiectivul declarat rămâne evitarea închiderilor, situația economică forcează managementul să ia în calcul acest scenariu.

La baza conflictului se află costurile mari de fabricație din Germania, în special cele asociate forței de muncă, Mercedes-Benz încercând de luni bune să obțină economii prin negociere, fără succes până acum. Menținerea producției în Germania devine tot mai dificilă din cauza concurenței internaționale, a cererii mai slabe pentru anumite categorii de automobile și a presiunilor asupra profitabilității. Producătorii chinezi câștigă teren pe piața europeană, în timp ce companiile germane trebuie să gestioneze costuri ridicate și investii necesare pentru transformarea industriei auto. Criza lovește și Volkswagen, care traversează un amplu proces de restructurare. Planurile aflate în discuție ar putea implica eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă și închiderea a patru fabrici din Germania. Negocierile Volkswagen cu puternicul sindicat IG Metall sunt programate să înceapă la 24 noiembrie, pe fondul riscului unor greve spre sfârșitul anului. Problemele se extind și asupra furnizorilor. Grupul german Schaeffler a anunțat eliminarea a 3.460 de locuri de muncă și închiderea a cinci unități din Europa (patru în Germania), invocând scăderea cererii pentru automobilele cu motoare cu combustie internă. Firma de consultanță Roland Berger estimează că industria auto germană ar putea pierde cel puțin 200.000 de locuri de muncă până în 2030. China, care timp de mulți ani a reprezentat o sursă importantă de profit pentru constructorii germani, a devenit o piață mult mai competitivă. Producătorii chinezi își extind prezența în Europa. Industria auto este un sector strategic în Germania, susținând numeroase locuri de muncă și o rețea extinsă de furnizori și companii de servicii. O eventuală închidere a unor fabrici Mercedes-Benz ar putea avea consecințe economice importante în regiunile afectate.

Mercedes-Benz a decis suspendarea temporară a tuturor investițiilor suplimentare în unitățile de producție din Germania și analizează închiderea unor fabrici, într-un context marcat de costurile ridicate cu forța de muncă și de blocarea negocierilor cu reprezentanții angajaților și sindicatele, a raportat Forbes Romania. Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a explicat că închiderea unor fabrici trebuie luată în considerare cu seriozitate, deși obiectivul companiei rămâne evitarea acestei măsuri cu orice preț. Una dintre cauzele principale ale disputei este diferența semnificativă de costuri: o oră de muncă într-o fabrică germană poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Ca urmare, conducerea solicită concesii de la angajați, incluzând prelungirea programului de lucru de la 35 la 40 de ore fără majorarea salariului de bază și reducerea unor beneficii suplimentare, cum ar fi participarea la profit, primele de vacanță sau bonusurile de Crăciun.

Tensiunile dintre Mercedes-Benz și sindicalele din Germania au escaladat după ce producătorul auto a suspendat toate investițiile noi în unitățile de pe teritoriul german și a luat în calcul închiderea unor fabrici. Directorul de producție, Michael Schiebe, a avertizat că, în lipsa unui acord privind reducerea costurilor forței de muncă, viitoarele modele ale mărcii ar putea fi alocate uzinelor din străinătate, inclusiv cea din Ungaria, scenariu care ar putea duce chiar la închiderea unor unități din Germania. Ergun Lümali, șeful consiliului general de întreprindere al Mercedes-Benz și vicepreședinte al consiliului de supraveghere, a respins categoric scenariul restructurării uzinelor germane. Într-un comunicat oficial, acesta a criticat intenția conducerii de a muta producția în Europa de Est, afirmând: „Respingem cu fermitate închiderea fabricilor și știm cum să ne apărăm.” „Respingem cu fermitate închiderea fabricilor și știm cum să ne apărăm”, a declarat Ergun Lümali într-un comunicat oficial, criticând conducerea pentru amenințarea de a muta producția la uzina companiei din Ungaria, în loc să investească în inovare pe plan intern.

Miza centrală a disputei este săptămâna de lucru de 35 de ore, stabilită prin negocieri colective în Germania. Conducerea Mercedes-Benz solicită prelungirea programului până la 40 de ore fără majorarea salariului de bază, argumentând că costurile ridicate din uzinele germane afectează competitivitatea față de China, Europa de Est și Statele Unite. Negocierile dintre conducerea Mercedes, comitetul de întreprindere și sindicatul puternic IG Metall durează de câteva luni, fără a aduce un rezultat. Barbara Resch, șefa IG Metall din landul Baden-Württemberg și membră în consiliul de supraveghere al Mercedes-Benz, a criticat decizia managementului: „Nu se poate ca un consiliu de administrație să dorească să oprească investițiile viitoare în unitățile din Germania și, în același timp, să solicite prelungirea programului de lucru și reducerea beneficiilor”. Conflictul survine într-un moment delicat pentru producătorul din Stuttgart, care înregistrează o scădere abruptă a profitabilității. Piața din China, principalul motor de creștere în ultimii ani, a fost lovită de reducerea cererii pentru vehiculele de lux și de ascensiunea rivalilor locali. În paralel, tarifele vamale din SUA și presiunile asupra prețurilor au forțat compania să își revizuiască estimările financiare în scădere. Mercedes-Benz anticipează acum o rentabilitate ajustată a vânzărilor pentru divizia de autoturisme de doar 2% - 3% în acest an, mult sub marjele de două cifre vizate de strategia de lux a CEO-ului Ola Källenius.

În sistemul german de guvernanță corporativă, reprezentanții angajaților dețin jumătate dintre cele 20 de locuri din consiliul de supraveghere al Mercedes-Benz, având un cuvânt greu de spus în aprobarea deciziilor strategice. Anul trecut, compania și comitetul de întreprindere au convenit prelungirea pactului de securitate a locurilor de muncă „ZuSi 2035”, care exclude concedierile obligatorii pentru angajații germani vizați până la sfârșitul anului 2034. Conflictul intern se suprapune peste negocierile salariale la nivel de ramură. Sindicatul IG Metall a cerut o majorare salarială de 5% pentru întreaga industrie metalurgică și electrică din Germania, o solicitare respinsă de Mercedes-Benz ca fiind excesivă în contextul economic actual. Oficialii companiei au sugerat, de asemenea, posibila revizuire a bonusurilor și a altor beneficii pentru a controla costurile.

Criza de competitivitate și conflictele sociale afectează și alți producători auto din Europa. În primăvara acestui an, din cauza lipsei unui acord cu sindicatele, conducerea grupului Renault a decis oprirea alocării de noi proiecte uzinelor spaniole. În mai 2026, producătorul auto a anunțat că a făcut o ultimă ofertă sindicatelor spaniole și că, în lipsa unui acord, va reduce capacitatea de producție a fabricilor din Spania, nu va aloca vehicule noi și nu va garanta menținerea numărului actual de angajați. Sergio Garcia, liderul sindicatului CCOO de la Renault, s-a declarat surprins de decizia producătorului auto, subliniind că angajații își doreau continuarea negocierilor. După atingerea scopului de presiune, conducerea Renault a revenit asupra deciziei de a nu mai aloca produse uzinelor din Spania și trimite semnale uzinei din România, aflată în plin proces de negociere a contractului colectiv de muncă, că în uzinele spaniole există loc chiar și pentru asamblarea unor modele Dacia.

Christophe Dridi, vicepreședinte responsabil de activitățile industriale Dacia la nivel internațional, a notat că competiția dintre Mioveni și uzinele grupului Renault din Europa (precum Valladolid sau Tanger/Bursa) este mai puțin riscantă decât cea cu alte uzine ale grupului din UE. El a sugerat că uzina Renault din Valladolid, unde se fabrică Captur, ar putea produce industrial un automobil comparabil cu Duster. Spania a fost dat ca exemplu de bune practici în flexibilitatea programului de lucru prin sistemul „Bolsa” (Bolsa de horas). Acest mecanism, reglementat prin convenții colective și acorduri între angajator și reprezentanții salariaților, permite companiei să adapteze programul de lucru la variațiile cererii: orele nelucrate în perioadele cu activitate redusă pot fi recuperate când cererea revine.

Criza de la Mercedes-Benz se adaugă la contexte similare în industria auto europeană, incluzând tensiuni la Dacia Mioveni și situații complicate la fabricile spanioale Renault, cu posibile reconfigurări ale production in funcție de acordurile colective.

Mercedes-Benz analizează posibilitatea închiderii unor fabrici din Germania, o mișcare care se adaugă eșecului negocierilor privind reducerea costurilor forței de muncă și suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile locale, conform unui interviu intern cu conducerea transmise DW și citat de point.md point.md. Directorul de resurse umane Britta Seeger a explicat că, în absența unei soluții rapide, compania este nevoită să evalueze concret care dintre cele 12 unități germane își mai poate permite activitatea, deși obiectivul rămâne evitarea închiderilor cu orice preț.

Decizia de a bloca investițiile suplimentare vine în contextul cererii conducerii ca angajații să accepte prelungirea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore fără compensații salariale suplimentare, o cerință respinsă categoric de consiliul angajaților și de sindicatul IG Metall, care consideră 35 de ore ca „linie roșie” point.md. Conducerea susține că mărirea duratei de lucru ar crește productivitatea, în timp ce sindicatele se pregătesc pentru greve de o zi programate săptămâna viitoare, după trei runde de negocioni eșuate. Directorul de producție, Michael Schiebe, avertizase anterior că două fabrici germane ar putea fi închise dacă nu se obțin concesii, iar CEO-ul Ola Källenius și-a stabilit obiectivul de a reduce costurile forței de muncă în Germania la nivelul SUA, subliniind presiunile cauzate de taxele vamale, cererea slăbită și concurența agresivă a producătorilor chinezi point.md.

Producătorul german Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor suplimentare în unitățile de producție din Germania și analizează varianta închiderii unor fabrici, măsuri adoptate în contextul costurilor ridicate și al eșecului negocierilor cu reprezentanții angajaților privind reducerea cheltuielilor, informează Digi24, citând ziarul german Handelsblatt Digi24.

În plus, încheierea unor unități de producție din Germania și relocarea unor activități în străinătate devin scenarii tot mai probabile, conform interviului publicat pe intranetul companiei Digi24.

Michael Schiebe, directorul de producție, a confirmat decizia consiliului de administrație: „Noi, în consiliul de administrație, am decis împreună să oprim toate investițiile ulterioare în locațiile din Germania” Digi24.

Măsura vine după luni de negocieri fără progres între conducerea Mercedes și reprezentanții angajaților privind reducerea costurilor forței de muncă în Germania Digi24.

Britta Seeger, membră a consiliului de administrație responsabilă de resursele umane, a declarat: „În ciuda discuțiilor intense, din păcate, în prezent nu se întrevede nicio soluție. Prin urmare, suntem acum obligați să examinăm în detaliu ce filiale ne putem permite în continuare în Germania” Digi24.

Mercedes-Benz încearcă de mai multe luni să obțină economii de costuri; în septembrie, Schiebe avertizase că două fabrici germane – una de asamblare și una de sisteme de propulsie – ar putea fi închise dacă negocierile nu înregistrează progrese Digi24.

Mesajul trimis recent joi către angajați sugerează că analiza închiderilor devine mai concretă Digi24.

Grupul deține fabrici de caroserie în Sindelfingen, Rastatt și Bremen, iar fabrici de sisteme de propulsie în Stuttgart-Untertürkheim, Affalterbach, Berlin, Hamburg, Kamenz, Kölleda și Arnstadt Digi24.

Producătorul premium se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor, situație agravată de concurența chineză și de tranziția către electrificare Digi24.

Decizia marchează o escaladare a crizei din industria auto germană, sectoare afectate similar la competitori precum Volkswagen, cu perspective de pierderi masive de locuri de muncă pentru întreaga economie Digi24.

Producătorul german de automobile Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor suplimentare în fabricile din Germania și analizează posibilă închiderea unor unități de producție, au informat sursele citate de Reuters. Măsura vine pe fondul costurilor ridicate și al blocajului din negocierile cu reprezentanții angajaților Bursa.ro.

Decizia marchează o nouă escaladare a crizei din industria auto germană, care amenință zeci de mii de locuri de muncă la nivel local și regional, în contexte similare cu cele semnalate la Volkswagen și la furnizori precum Schaeffler Bursa.ro.

Suspendarea investițiilor a fost decisă după ce conducerea nu a reușit să ajungă la un acord cu reprezentanții salariaților și ai sindicatelor privind reducerea costurilor cu forța de muncă. Michael Schiebe, directorul de producție, a declarat că echipa este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane ar trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor, confirmând scenariul avansat anterior Bursa.ro.

Mesajele transmise recent către angajați au făcut ca scenariul închiderilor să devină și mai probabil, conform sursei Bursa.ro.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, trebuie însă să analizăm acum această opțiune mai în detaliu”, a declarat Britta Seeger, membră a consiliului de conducere, subliniind dificultatea situației Bursa.ro.

Discuțiile cu IG Metall, cel mai mare sindicat industrial din Germania, continuă într-un climat tensionat. Volkswagen urmează să înceapă propriile negocieri cu sindicatul pe 24 noiembrie, într-un context de incertitudine care ar putea duce la greve Bursa.ro.

Dificultățile afectează și lanțul de aprovizionare. Grupul Schaeffler a anunțat săptămâna trecută că va elimina 3.460 de locuri de muncă și va închide cinci unități de producție din Europa, printre care patru în Germania, invocând cererea redusă pentru automobilele cu motoare cu combustie internă Bursa.ro.

Firma de consultanță Roland Berger estimează că industria auto germană ar putea pierde cel puțin 200.000 de locuri de muncă până în 2030. Printre factorii care contribuie la această evoluție se numără concurența tot mai puternică din China Bursa.ro.

Constructorii auto chinezi își extind cota de piață în Europa, sporind presiunea asupra producătorilor locali, care cer măsuri de protecție comercială din partea Comisiei Europene Bursa.ro.

Contextul broader al sectorului include probleme similare la Volkswagen șiimpactul asupra economiei germane.

Compania Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania și analizează varianta închiderii unor fabrici, măsuri luate în contextul costurilor ridicate de producție și al eșecului negocierilor cu sindicatele privind reducerea costurilor forței de muncă, informează Reuters.

Această decizie marchează o nouă escaladare a crizei din industria auto germană, care amenință zeci de mii de locuri de muncă în sectorul respectiv.

În plus față de suspendarea investițiilor, Mercedes-Benz ia în calcul și concedieri. Britta Seeger, membră a consiliului de administrație, a transmis că închiderea unor unități trebuie analizată mai atent, chiar dacă obiectivul companiei rămâne evitarea unor astfel de măsuri cu orice preț. Negocierile cu IG Metall, cel mai mare sindicat industrial din Germania, continuă, iar suspendarea investițiilor vine într-un moment dificil pentru întregul sector auto german, afectat de provocări similare.

Problemele cauzate de criza din industria auto se extind și în rândul furnizorilor. Schaeffler a anunțat recent eliminarea a 3.460 de posturi și închiderea a cinci unități europene, dintre care patru în Germania, invocând cererea slabă pentru automobilele cu motoare cu combustie.

Potrivit publicației germane „Handelsblatt”, care citează un interviu intern cu conducerea companiei, Mercedes-Benz oprește investițiile suplimentare în fabricile din Germania și ia în calcul inclusiv închiderea unor unități sau mutarea unei părți din producție în străinătate.

Directorul de producție al Mercedes, Michael Schiebe, a transmis că boardul companiei a decis oprirea tuturor investițiilor suplimentare în locațiile din Germania, în condițiile în care negocierile cu reprezentanții angajaților nu au dus, până acum, la un acord privind reducerea costurilor. „Am decis împreună în consiliul de administrație să oprim toate investițiile suplimentare în locațiile din Germania”, a spus Schiebe.

Conducerea Mercedes susține că fabricile din Germania sunt prea scumpe în comparație cu alte unități ale grupului din afara țării. Compania le cere angajaților să lucreze mai mult pentru același salariu, astfel încât costul unei ore de muncă să scadă. Șefa de resurse umane a Mercedes, Britta Seeger, ar fi transmis că grupul trebuie să analizeze concret ce locații din Germania își mai poate permite. Compania ar vrea să evite închiderea fabricilor, însă această opțiune este luată în calcul. O altă variantă discutată este relocarea unor activități de producție în țări unde costurile sunt mai mici.

Volkswagen derulează, la rândul său, un amplu program de economii, după pierderi de miliarde raportate în trimestrul al treilea din 2026. Potrivit informațiilor din presa germană, grupul ar putea elimina până la 100.000 de locuri de muncă la nivel mondial, dintre care aproximativ 50.000 erau deja incluse în planurile de reducere. Mai multe fabrici germane sunt menționate ca fiind în pericol, printre care cele din Emden, Hannover, Zwickau și uzina Audi din Neckarsulm. Volkswagen se confruntă cu scăderea vânzărilor în China, cu presiunea tarifelor vamale din Statele Unite, cu probleme legate de tranziția la mașinile electrice și cu o concurență tot mai puternică din partea producătorilor chinezi.

Producătorul german de automobile premium Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania și analizează varianta închiderii unor fabrici, conform unui document intern consultat de Reuters și transmis Agerpres. Măsururile se iau în contextul costurilor ridicate cu producția auto în țară.

Decizia, luată „în unanimitate” de consiliul de administrație, face parte din planul de restructurare „Next Level Performance”, lansat după ce profitul companiei a scăzut cu 49% în 2025, ajungând la 5,3 miliarde de euro.

Michael Schiebe, directorul de producție, a explicat că echipa managerială este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane vor trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor. În urma propunerii de a crește programul de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână fără majorarea salariilor, valoarea efectivă a muncii unui angajat calificat din Baden-Württemberg scade cu 12,5%, de la 27,69 euro la 24,23 euro pe oră, conform calculelor publicate de Merkur.

Sindicatele, conduse de IG Metall, au respins majorarea la 40 de ore și apără programul de 35 de ore, contraproponând reducerea la 30 de ore pentru a proteja locurile de muncă. Conducerea își justifică măsurile și prin comparația costurilor de producție din Germania cu cele de la fabrica din Kecskemét, Ungaria, unde cheltuielile sunt estimate a fi cu aproximativ 70% mai mici. Planul de reducere a costurilor vizează economisirea a cinci miliarde de euro până în 2027, o scădere de aproximativ 10%.

Scenariul închiderilor a devenit și mai probabil în urma mesajelor trimise joi către angajați, care confirmă urgența situației.

„Suntem obligați să examinăm cu atenție care sunt uzinele germane pe care va trebui să le închidem dacă nu reușim să modificăm structura costurilor noastre”, a afirmat Michael Schiebe.

Britta Seeger, membră a consiliului director responsabilă cu resursele umane, a subliniat că, deși compania dorește să evite închiderea fabricilor cu orice preț, este nevoită acum să analizeze această opțiune mai în detaliu.

Mercedes-Benz se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor, o situație agravată de evoluția slabă a vânzărilor pe piața din China și de concurența tot mai puternică a constructorilor chinezi, în special în segmentul autovehiculelor electrice.

Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania și analizează varianta închiderii unor fabrici, ca urmare a costurilor ridicate de producție, scăderii vânzărilor și profiturilor, precum și a eșecului negociilor cu sindicatele privind reducerea costurilor forței de muncă.

Decizia a fost comunicată într-un interviu cu membrii consiliului director, publicat pe intranetul companiei și confirmat de Reuters, arătând că suspendarea investițiilor și analiza închiderilor sunt măsuri directe menite să răspundă costurilor ridicate ale producției auto în Germania. Consiliul de administrație a luat această hotărâre „în unanimitate”, invocând incapacitatea de a ajunge la un acord cu reprezentanții comitetului de întreprindere și ai sindicatelor despre reducerea cheltuielilor cu forța de muncă.

Michael Schiebe, directorul de producție, a declarat că echipa managerială este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane vor trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor. Conducerea companiei îndeamnă de câteva luni angajații să identifice soluții de reducere a costurilor, iar în septembrie Schiebe avertizase deja că două fabrici din Germania ar putea fi închise dacă nu se înregistrează progrese. Mesajele trimise joi către angajați au făcut ca scenariul închiderilor să devină și mai probabil, confirmând urgența situației. „Suntem obligați să examinăm cu atenție care sunt uzinele germane pe care va trebui să le închidem dacă nu reușim să modificăm structura costurilor noastre”, a afirmat Michael Schiebe. Conflictul social este amplificat de propunerea conducerii de a crește programul de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână, fără majorarea salariilor, măsură care a stârnit nemulțumirea salariaților și a sindicatului IG Metall. Impactul financiar al propunerii de 40 de ore se vede în valoarea reală a muncii: un angajat calificat din Baden-Württemberg, cu un salariu brut de aproximativ 4.200 de euro, ar ajunge de la un echivalent de 27,69 euro pe oră la aproximativ 24,23 euro, o reducere de 12,5% a valorii efective a muncii. Sindicatul IG Metall se opune schimbării programului de lucru și apără săptămâna de lucru de 35 de ore, stabilită prin negocieri colective, respingând ideea majorării fără compensații salariale. Sindicatul IG Metall continuă să apere programul de lucru actual de 35 de ore și respinge majorarea la 40 de ore fără compensații, menționând că programul de 35 de ore a fost stabilit prin negocieri colective. Directorul de producție, Michael Schiebe, precizează că măsurile sunt decisive și se bazează pe imposibilitatea stabilirii unui acord cu partenerii sociali, forțând compania să ia măsuri extreme pentru a-și salva viitorul operațional. Singura cale de a evita închiderea fabricilor rămâne, conform liderilor de la Mercedes-Benz, găsirea unor soluții drastique de reducere a costurilor, în ciuda opoziției puternice a muncitorilor.

Suspendarea investițiilor și analiza închiderilor fac parte din planul de restructurare „Next Level Performance”, lansat după ce profitul Mercedes-Benz a scăzut cu 49% în 2025, ajungând la 5,3 miliarde de euro. Britta Seeger, membră a consiliului director responsabilă cu resursele umane, a subliniat că, deși compania dorește să evite închiderea fabricilor cu orice preț, este nevoită acum să analizeze această opțiune mai în detaliu. Mercedes-Benz se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor, o situație agravată de evoluția slabă a vânzărilor pe piața din China și de concurența tot mai puternică a constructorilor chinezi, în special în segmentul autovehiculelor electrice. Planul de restructurare vizează aproximativ 90.000 de angajați din Germania care lucrează pe baza contractelor colective de muncă. Nemulțumirile au dus la proteste în centre industriale importante, precum Sindelfingen, Untertürkheim și Rastatt. Prezența obligatorie la birou a fost introdusă ca măsură suplimentară de reducere a costurilor și ajustare a procedurilor: la sfârșitul lunii septembrie, Mercedes-Benz a renunțat la acordul de muncă mobilă, impunând prezența la birou până la patru zile pe săptămână. Compania a suspendat pentru acest an o componentă salarială anuală stabilită prin contractul colectiv de muncă, în valoare de 18,4% din salariul lunar, plata fiind amânată pentru 2027. Prin programul de reducere a costurilor, Mercedes-Benz urmărește să diminueze cu cinci miliarde de euro cheltuielile fixe și costurile de producție până în 2027, un obiectiv care reprezintă o scădere de aproximativ 10% Directorul general Ola Källenius susține că măsurile sunt necesare pentru menținerea competitivității pe termen lung, confruntându-se cu costuri ridicate ale energiei și forței de muncă în Germania, necesarul de investiții pentru electromobilitate și presiunea asupra prețurilor. Conducerea compare costurile de producție din Germania cu cele de la fabrica din Kecskemét, Ungaria, unde costurile asociate producției ar fi cu aproximativ 70% mai mici, exercitând o presiune suplimentară asupra unităților germane. Conflictul este amenințat să se extindă și în alte companii auto germane, BMW și Volkswagen intenționând la rândul lor să discute despre programul de lucru, pe fondul presiunilor economice din industrie. O eventuală închidere a fabricilor ar putea avea consecințe importante asupra locurilor de muncă și asupra comunităților care depind de activitatea acestora. Nemulțumirile salariaților sunt amplificate și de schimbările privind munca de la distanță, cu reintroducerea prezenței la birou până la patru zile pe săptămână, încadrată de conducere ca măsură necesară adaptării. Costurile de producție din Germania sunt comparate constant cu cele de la unitatea din Ungaria (Kecskemét), unde cheltuielile sunt estimate a fi cu 70% mai mici, stimulând discuțiile despre relocarea sau închiderea capacităților locale. Decizia de suspendare a investițiilor și analiza închiderii de uzine vizează salvarea competitivității producătorului auto german într-o perioadă dificilă, marcată de scăderi majore ale profitului și presiuni competitive, mai ales din partea competitorilor chinezi pe segmentul EV. Propunerile de a lucra 40 de ore fără creșterea salariilor și suspendarea unor indemnizații anuale (18,4% din salariu, amânat până în 2027) sunt criticate de muncitori care simt că valoarea orei de muncă le scade brusc. Protestele masive ale angajaților în centrele de producție precum Sindelfingen, Untertürkheim și Rastatt ilustrează tensiunile sociale actuale în sectorul auto din Germania. Vederile lui Ola Källenius sunt centrate pe reziliența companiei și menținerea standardelor premium, deși provocările venite din exterior și dificultățile interne de costuri pun la încercare acele valori.

Consiliul de administrație al Mercedes-Benz a decis suspendarea tuturor investițiilor noi în unitățile de producție din Germania, într-o mișcare care revine după eșecul negocierilor cu reprezentanții comitetului de întreprindere și ai sindicatelor pentru reducerea costurilor forței de muncă. Decizia, comunicată printr-un interviu publicat pe intranetul companiei, a fost luată „în unanimitate” de echipa managerială. Mesajele recente au făcut ca scenariul închiderilor să devină și mai probabil. Schiebe a reafirmat necesitatea schimbării structurii costurilor, afirmând: „Suntem obligați să examinăm cu atenție care sunt uzinele germane pe care va trebui să le închidem dacă nu reușim să modificăm structura costurilor noastre”. Pentru a convinge angajații să nu mai ceară mărirea salariilor, conduceria Mercedes-Benz folosește ca argument inclusiv nivelul salariilor personalului din România, de la fabrica Star Assembly din Sebeș. Compania urmează să anunțe propunerile de restructurare și de reducere a costurilor săptămâna viitoare, marcând următorul pas critic în criză. Consiliul Întreprinderii a cerut conducerii Mercedes-Benz să investească în produse de calitate, în tehnologii și în uzine, dar și să propună o strategie solidă pentru viitorul companiei. Sindicaliștii subliniază că Mercedes nu poate asigura calitatea mașinilor și standardele premium prin salariile mici ale angajaților și un program de lucru mai mare.

Michael Schiebe, directorul de producție, a declarat că decizia de a suspenda investițiile este dictată de costurile ridicate și imposibilitatea încheierii unui acord privind reducerea cheltuielilor. El a precizat că echipa este obligată să examineze cu atenție care dintre uzinele germane ar trebui închise dacă nu se reușește modificarea structurii costurilor. Britta Seeger a adăugat contextul emoțional și pragmatic al deciziei: „Cu toții dorim să evităm, cu orice preț, închiderea unor fabrici. Din păcate, însă, suntem nevoiți acum să analizăm această opțiune mai în detaliu”. Cei aproximativ 90.000 de angajați din Germania au fost rugați să înțeleagă situația dificilă a industriei auto, care se traduce prin vânzări mai slabe și pericole pentru uzinele companiei. Angajații au fost solicitați să nu mai ceară majorarea salariilor conform contractului colectiv de muncă. Situația uzinelor Mercedes din Germania seamănă cu cea a celor de la Volkswagen, fiind marcate de scăderea cererii și lipsa de comenzi care să asigure capacitatea optimă de producție. Sindicatele susțin că o creștere a programului de lucru la 40 de ore, chiar și fără o creștere a salariilor, nu va schimba ecuația costurilor companiei. Reprezentanții sindicatelor au reiterat că „oricine dorește să asigure viitorul uzinelor germane trebuie să investească în inovație și crearea de valoare”.

Britta Seeger, membră a consiliului director responsabilă cu resursele umane, a subliniat că, deși compania dorește să evite închiderea fabricilor cu orice preț, este nevoită acum să analizeze această opțiune mai în detaliu. Aceasta alege să repete avertismentul anterior lansat de Schiebe în septembrie, care avertiza că două fabrici din Germania ar putea fi închise în absența progreselor. Conducerea Mercedes-Benz caută în continuare soluții de reducere a costurilor într-un mediu economic dificil. Compania se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor în ultimii ani, ceea ce amplifica presiunea asupra structurii de costuri. Reacția sindicatelor, membre ale puternicei federații IG Metall, a fost una dură. În schimbul menținerii salariilor existente, acestea au cerut reducerea numărului de ore de lucru la 30 de ore săptămânal, față de 35 câte sunt prevăzute în contract, respingând creșterea la 40 de ore cerută de conducere. Singurul risc văzut de sindicate este presiunea tot mai mare pe reducerea numărului de angajați, o măsură considerată inacceptabilă. Din acest motiv, reducerea programului săptămânal la 30 de ore a fost propusă ca mecanism care ar garanta locurile de muncă și ar asigura redistribuirea forței de muncă la cererea actuală. Michael Häberle, șeful Consiliului Întreprinderii, a cerut concurență loială din partea companiilor chineze, instrumente eficiente de politici comerciale împotriva „producătorilor subvenționați de stat”, precum și programe de subvenții germane care să nu mai favorizeze vehiculele de import. De asemenea, a criticat alocarea de modele în uzine din alte țări, cum ar fi fabrica din Ungaria a Mercedes, în care sunt mutate unele modele din Germania.

Situația este agravată de faptul că Mercedes-Benz se confruntă de mai mulți ani cu scăderi ale vânzărilor și profiturilor. De mai multe luni, conducerea companiei îi îndeamnă pe angajați să identifice soluții pentru reducerea costurilor, dar fără rezultate concrete care să împiedice evaluarea închiderii unor unități. Contextul sectorului auto european și german relevă o tensiune similara între management și sindicate, pe fondul încercării de reducere a cheltuielilor. Fenomenul nu este nou în industria auto, dar evoluția Mercedes-Benz prezintă particularități distincte față de alte companii. Șeful Consiliului Întreprinderii din uzina Mercedes din Stuttgart a răspuns ferm: „Nu vom accepta ca angajații să fie din nou tratați ca un factor de cost. Oricine dorește să asigure viitorul fabricilor germane trebuie să investească în inovație și creare de valoare acolo”. Sindicalele au refuzat și eliminarea bonusurilor sau beneficiilor prevăzute de contractul colectiv de muncă, argumentând că angajații nu ar trebui să fie victimele deciziilor managementului companiei.