Kushner cere dialog direct între Europa și Rusia pentru un acord de pace în Ucraina

Spre deosebire de entuziasmul inițial exprimat de trimisul american Jared Kushner, experții avertizează că un acord de pace rămâne greu de atins. „Nu am nicio așteptare de progrese majore către un acord”, a declarat Mykola Bielieskov, analist senior la ONG-ul ucrainean Come Back Alive, subliniind polarizarea profundă pe temasul granițelor viitoare și al garanțiilor de securitate post-belice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un avertisment ferm, afirmând că țara sa „nu este un bun imobiliar” și a rostit aceste cuvinte în timp ce vorbea cu reporterii în Danemarca, la finalul primei zile de negocieri de la Abu Dhabi. Zelenski și-a exprimat satisfacția pentru „ceea ce aude” din conversațiile mediate de SUA dintre reprezentanții Rusiei și Ucrainei, dar a reamintit fermilor medierilor americani, Jared Kushner și Steve Witkoff, natura suverană a țării: „Aceasta este o țară a națiunii noastre, nu este un bun imobiliar.” Analizistul Bielieskov a argumentat că, deși Ucraina ar putea accepta un armistițiu pe linia frontului actual, ea nu va recunoaște niciodată oficial suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor ocupate. El a estimat că președintele Zelenski nu are nici suportul legal, nici cel public pentru a ceda pământ ucrainean. Zelenski i-a îndemnat pe medierii americani să folosească puterea SUA pentru a-l „face presiune” asupra președintelui Vladimir Putin. „Sunteți mult mai puternici decât Rusia și puteți presiune asupra lui Putin”, i-a spus el trimișilor, subliniind necesitatea constrângerii, nu doar a negocierii. Experta de risc politic Maximilian Hess a observat că puțin s-a realizat în cea mai recentă rundă de întâlniri. El a estimat că este improbabil ca Zelenski să accepte să se întâlnească cu Putin fără concesii semnificative din partea Rusiei, având în vedere riscul reacției interne. Hess a argumentat că Putin ar putea folosi o potențială reuniune cu Trump și Xi Jinping în China pentru a căuta o relaxare a sancțiunilor americane, a slăbi sprijinul Washingtonului pentru Ucraina și a adânci diviziunile în Occident. Obstacolele fundamentale pentru un acord rămân cererile Rusiei privind teritoarele suplimentare, restricțiile privind aderarea Ucrainei la NATO și limitarea forțelor armate ucrainene. Bielieskov a menționat că ar dori o altă rundă de schimburi de prizonieri, afirmând că, în lipsa acestor gesturi, „nu mai este loc pentru compromis”. Kushner a clarificat că el aproape că are conversații zilnice cu ambele părți și a reușit să îngusteze decalajul dintre ele. „Cred că avem câteva idei bune despre cum să punem capăt acestor diferențe”, a declarat el, referindu-se la eforturile de a construi aranjamente pentru o Ucraina suverană și sigură. Kushner a reiterat angajamentul de a pune capăt războiului și de a stabili aranjamentele de securitate necesare pentru o pace durabilă în Europa. Kushner a subliniat eforturile de a pune capăt războiului și a construi garanții de securitate pentru o pace europeană de lungă durată. Oportunitățile de compromis rămân limitate, Bielieskov notând că niciun partener nu este pregătit să facă concesii teritoriale majore, iar contextul de „realitate alternativă” al Rusiei și rezistența fermă a Ucrainei creează un blocaj diplomatic profund. Resursele de presiune ale SUA, inclusiv posibilitatea de a redistribui echipamente militare din alte teatre, rămân un element central în așteptările Kievului pentru o soluționare fără concesii teritoriale. Posibilitatea unei întâlniri Zelenski-Putin rămâne îndepărtată în etapa actuală. Sursele continuă să sublinieze că noul context diplomatic nu a eliminat obstacolele militare și politice de pe teren. Succesele umane, cum ar fi schimburile de prizonieri, sunt văzute ca progreses preliminare necesare oricărui acord teritorial viitor. Coordonarea între diplomația occidentală și securitatea europeană rămâne prioritara marcată de Kushner. Niciuna dintre sursele noi nu modifică faptul că negocierile sunt într-o fază extrem de incipientă. Pacea este definită ca o cerință de securitate suverană, nu o simplă împărțire de teritorii. Declarația președintelui Zelenski a reactivat dezbaterile asupra statutului Ucrainei ca stat suveran în fața negocierilor. Analiza strategică a conflictului indică lipsa unui punct de convergență între viziunile din Kremlin și de la Kiev. Instrucțiunile diplomatice ale lui Zelenski către SUA au accentuat rolul Washingtonului ca garant al rezistenței Ucrainei. Progresul negocierilor este condiționat de voința politică de a continua presiunile economice asupra Rusiei. Ambasada Rusiei nu a respins oficial discuțiile, dar a susținut necesitatea unei rezoluții echitabile. Delegațiile europene prezente la Abu Dhabi au subliniat importanța independenței Ucrainei în orice decizie viitoare. Integrarea garanțiilor de securitate în discuțiile de pace reprezintă efortul principal al medierilor americane. Contextul regional al negocierilor este marcat de tensiuni persistente la frontul de est.

Emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au propus ca Ucraina să redeseneze virtual granițele regiunilor Donbas pentru a permite lui Vladimir Putin să declare cucerirea completă a Donețkului și Luganskului, o mișcare conceptuală menită să ofere liderului rus o victorie simbolică fără ca Kievul să cedeze teritoriile efectiv ocupate. O sursă ucraineană din proximitatea negocierilor a confirmat pentru The Telegraph că delegația de la Kiev nu a intrat în discuții privind concessiile teritoriale, menținând ferm principiul că nu va recunoaște teritoriile ocupate de facto sau de jure. Propunerea de modificare a granițelor „din pix” a fost dezvăluită de The Economist, care precizează că aceasta viza să-l avantajeze pe Vladimir Putin politic și simbolic, oferindu-i prerogativa de a anunța cucerirea totală a regiunilor, fără a implica cedarea fizică a orașelor încă controlate de Kiev. Economist nu a identificat un autor singular pentru inițiativa de modificari aranjamentelor teritoriale virtuale, dar a subliniat caracterul de avantaj simbolic oferit Kremlinului, în ciuda faptului că nu aducea schimbări reale pe teritoriul Donbasului.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat delegația rusă de falsificare a hărții de luptă la Abu Dhabi, afirmând că rușii susțin că au capturat jumătate din teritoriul Donbasului aflat încă sub control ucrainean, o afirmație infirmată de datele Kievului. Zelenski a explicat că militarii și serviciile de informații ruse tratează cu „foarte mare seriozitate” afirmația privind pierderea unui „teritoriu foarte mare” de către Ucraina, deși realitatea de pe teren contrazice aceste pretenții. Liderul ucrainean a interpretat atitudinea lui Putin ca fiind cea a unei persoane care „trăiește într-o altă realitate” și un spațiu informațional separat, care crede eronat că ocuparea completă a părții de est a Ucrainei este realizabilă în câteva luni. Generalul american Alexus Grinkewich, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, a fost prezent la negocierile de la Abu Dhabi și a confirmat că harta prezentată de delegația ucraineană reflectă mai fidel situația reală de pe front decât cea oferită de contrapartea rusă.

Emisarii americani au clarificat că orice negociere despre consens teritorial este conditionată de discuțiile privind „arhitectura de securitate” a Europei, blocând posibilitatea unor compromisuri izolate. Există o divergență majoră de ordine a priorităților: Kremlinul dorește să negocieze mai întâi apărarea europeană, în timp ce Kievul insistă pentru oprirea focului și sancțiuni, ca pași preliminari oricăror discuții viitoare.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu va ceda Rusiei teritoriile din Donbas pe care armata rusă nu le-a ocupat, chiar și în schimbul unui acord de pace. Aceasta a fost poziția clară a lui Zelenski, comunicată în cadrul unei conferințe de presă ținute în Danemarca.

Zelenski a caracterizat presiunile exercitate asupra Ucrainei pentru renunțarea la Donbas ca fiind o modalitate simplificată de a obține un acord cu Moscova. Autoritățile de la Kiev au declarat că nu au încredere în Vladimir Putin și nu vor accepta o astfel de înțelegere.

Șefului de stat ucrainean a subliniat că orice viitor acord trebuie să includă garanții concrete de securitate. Speră ca Statele Unite și Europa să identifice căi de avansare a negocierilor care nu implică presiuni asupra Kievului pentru cedarea teritoriilor.

În ceea ce privește sprijinul extern, Zelenski a insistat asupra necesității continuării asistenței Washingtonului, cu accent pe securitate și apărarea antiaeriană. El a considerat că cele mai solide garanții postbelice vor veni din partea SUA și a Europei, condiționat de unitatea acestora.

Președintele a menționat că Ucraina își consolidează apărarea antiaeriană cu finanțare europeană, care permite achiziționarea de echipamente americane. Kievul are nevoie de sisteme și rachete interceptoare suplimentare pentru a proteja teritoriul în timpul iernii.

Zelenski și-a exprimat speranța că o reducere a tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea facilita redirecționarea unor echipamente americane antiaeriene către Ucraina, inclusiv interceptoare pentru sistemul Patriot.

Referindu-se la negocierile cu emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, Zelenski a observat schimbări pozitive în declarațiile acestora, fiind mulțumit de direcția auzită. A reiterat totodată fermida poziția Kievului privind integritatea teritorială.

„Aceasta este țara poporului nostru. Nu este un bun imobiliar. Nu este o chestiune de pământ sau de kilometri pătrați. Vorbim despre probleme extrem de sensibile pentru oamenii care trăiesc acolo și ale căror vieți au fost distruse”, a declarat președintele Zelenski.

Zelenski a avertizat că renunțarea la Donbas nu ar garanta încheierea definitivă a războiului. El estimă că, după o eventuală pauză, Vladimir Putin ar putea relua agresiunea împotriva Ucrainei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că eventualele concesii teritoriale nu vor opri agresiunea Rusiei și a insistat că nicio decizie privind teritoriul țării nu poate fi luată fără participarea directă a Kievului. Zelenski a expresat incertitudinea cu privire la declarațiile președintelui american Donald Trump, care sugerase anterior că Ucraina ar putea avea „o formă diferită” după un acord de pace, precizând că nu este „pregătit pentru astfel de surprize”. Liderul ucrainean a reiterat că discuțiile despre teritorii nu pot exclude Ucraina, temerile fiind alimentate de întâlniri precum cea dintre Trump și Vladimir Putin în Alaska. Delegația ucraineană nu a discutat niciodată despre concesii privind teritoriile ocupate de Rusia, poziția being neschimbată nici de facto, nici de jure, a affirmat o sursă apropiată negocierilor, citată de The Telegraph. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respingut o nouă propunere americană privind modificarea frontierelor și a avertizat că eventualele concesii teritoriale nu vor opri agresiunea Rusiei. Zelenski a declarat că nu știe la ce s-a referit Donald Trump atunci când a sugerat că Ucraina ar putea avea „o formă diferită” după un acord, precizând că nu este „pregătit pentru astfel de surprize” și că deciziile privind teritoriul trebuie luate cu participarea directă a Kievului. Liderul ucrainean a subliniat că temerile privind negocierile bilaterale au fost alimentate de întâlnirea dintre Trump și Putin în Alaska, repetând că „dacă vreți să discutați despre teritorii, nu puteți face acest lucru fără noi”. Sursa ucraineană citată de The Telegraph a confirmat că delegația Kievului nu a discutat despre concesii teritoriale, poziția rămânând aceeași de a nu recunoaște teritoriile ocupate de facto sau de jure. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins o nouă propunere a Statelor Unite privind modificarea frontierelor și a avertizat că eventualele concesii teritoriale nu vor opri agresiunea Rusiei. Zelenski a declarat că nu știe la ce s-a referit Donald Trump când a sugerat că Ucraina ar putea avea „o formă diferită” după un acord de pace, subliniind că nu este „pregătit pentru astfel de surprize”. Liderul de la Kiev a insistat că orice discuție privind teritoriile trebuie să includă participarea directă a Ucrainei, temerile fiind alimentate de întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin în Alaska. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu este pregătit pentru „surprise”-urile legate de teritoriile ucrainene, respingând orice discuție în absența Kievului și cerând o poziție fermă a SUA împotriva Rusiei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va ceda teritorii ocupate de Rusia și a respins ideea că o astfel de mișcare ar opri agresorul, avertizând că Putin ar continua ofensiva și după preluarea Donbasului. Zelenski a declarat că nu știe la ce s-a referit Donald Trump când a sugerat că Ucraina ar putea avea „o formă diferită” după un acord de pace, subliniind că nu este „pregătit pentru astfel de surprize” și că deciziile privind teritoriul trebuie luate cu participarea directă a Kievului.

Zelenski a respins ideea că Rusia își va opri ofensiva după ce va obține controlul asupra Donbasului, avertizând că un astfel de pas ar fi un risc enorm, deoarece Putin ar înainta mai departe. O eventuală înghețare a conflictului de-a lungul frontului nu implică renunțarea la teritoriile ocupate, acestea rămânând considerate „ocupate de Rusia” până la recunoașterea oficială contrară, a declarat Zelenski. Zelenski a avertizat că eventualele concesii, cum ar fi cedarea Donbasului, nu ar determina Moscova să renunțe la alte obiective, citând ocupația Kievului ca exemplu că declarațiile despre Donbas nu au oprit avansul rus. Președintele a explicat că o eventuală înghețare a conflictului nu înseamnă renunțarea la teritorii, care vor rămâne considerate ocupate până la o recunoaștere oficială contrară, Ucrainea păstrându-și dreptul de a le recupera. Avertismentul lui Zelenski: concesii teritoriale nu vor opri Rusia. Liderul ucrainean a subliniat că eventualele concesii teritoriale nu vor determina Moscova să renunțe la alte obiective militare, citând ocupația Kievului ca exemplu. Zelenski a explicat că o eventuală înghețare a conflictului nu înseamnă renunțarea la teritoriile ocupate, acestea rămânând teritorii ucrainene până la recunoașterea oficială contrară. Președintele ucrainean a respins propunerea americană de a modifica frontierele, confirmând că delegația sa nu a discutat despre concesii teritoriale și că poziția Kievului este de a nu recunoaște de facto sau de jure teritoriile ocupate.

Oficialii ruși au prezentat afirmații false despre controlul teritorial în Donbas, pretinzând controlul asupra unei suprafețe semnificative care rămâne sub control ucrainean, fapt contestat de Kiev prin dovezi video și fotografice. Zelenski a sugerat că Putin pare să opereze într-o realitate diferită, crezând că Rusia ar putea ocupa teritoriile estice ale Ucrainei în câteva luni, o estimatie pe care președintele ucrainean o consideră falsă. Oficialii americani au confirmat evaluarea Ucrainei privind situația de pe câmpul de luptă, o evoluție descrisă ca importantă în negocieri. Negocierile de pace mediate de SUA s-au reînceput la Abu Dhabi, cu implicația lui Jared Kushner și Steve Witkoff, având un impas legat de solicitarea Rusiei de a prelua circa 5.000 de kilometri pătrați din Donețk și Lugansk. Kushner a descris discuțiile drept „constructive” și a menționat că Putin pare pregătit pentru pace în condiții potrivite, în timp ce Zelenski a salutat eforturile diplomatice și analiza măsurilor umanitare și a garanțiilor de securitate. Negocierile de pace au ajuns în impas din cauza solicitării Rusiei de a prelua circa 5.000 km pătrați din Donețk și Lugansk, teritorii pe care forțele ruse nu le-au cucerit încă. Delegația ucraineană nu a discutat niciodată despre concesii teritoriale, poziția Kievului rămânând neschimbată, a confirmat o sursă apropiată procesului de discuții. Zelenski a caracterizat discuțiile de la Abu Dhabi drept „constructive”, punând accent pe măsurile umanitare și garanțiile de securitate, dar a menționat că Rusia a prezentat informații false despre controlul teritorial în Donbas. El a remarcat că reprezentanții ruși au încercat să impună o realitate falsă asupra câmpului de luptă, dar oficialii americani au confirmat evaluarea ucraineană, o evoluție pe care o consideră importantă.

Zelenski a confirmat disponibilitatea de a discuta chestiuni teritoriale direct cu Putin, cu medierea SUA și a Europei, susținând că astfel de negocii necesită o înțelegere clară a controlului real. Președintele ucrainean a respins cererile de retragere a trupelor din teritoriile ocupate, argumentând că este „pământul nostru” și a menționat complexitatea unor situații precum cea din Herson. Oficialii ruși au contestat controlul ucrainean asupra unor teritorii în Donbas, prezentând afirmații false pe care Kievul le-a respins cu dovezi, Zelenski observând că Putin pare să „trăiască într-o altă realitate”. Zelenski a caracterizat discuțiile de la Abu Dhabi drept „constructive și destul de consistente”, evidențiind analiza măsurilor umanitare și a mecanismelor de garanții de securitate. Zelenski a confirmat că este gata să negocieze direct cu Putin despre teritorii, dar a respins cererile de retragere, insistând asupra identității suverane a pământului și menționând complexitatea unor situații precum Herson.

Zelenski a pus sub semnul întrebării abordarea Washingtonului, susținând că extinderea relațiilor comerciale sau ridicarea sancțiunilor sunt mai puțin eficiente decât creșterea presiunii economice asupra Rusiei. El a solicitat „mai multă presiune asupra Rusiei” și „mai puțină afacere” cu Kremlinul, deși a apărat reluarea negocierilor, considerând că chiar un schimb de prizonieri este un succes. Zelenski a declarat că este pregătit să discute chestiuni teritoriale direct cu Putin, dar a respins cererile de retragere din teritoriile deținute, insistând asupra identității „pământului nostru” și asupra complexității situațiilor locale precum Herson. Oficialii ruși au făcut afirmații false despre controlul teritorial în Donbas, prezentând realități distorsionate pe care Kievul le-a contestat cu dovezi video și fotografice. Președintele ucrainean a cerut „mai multă presiune” asupra Rusiei și mai puține „afaceri” cu Kremlinul, criticanți politicile de încalzire a relațiilor care, conform lui, nu sunt eficiente.

Zelenski și-a exprimat îngrijorarea privind discuțiile americano-ruse despre o nouă arhitectură de securitate, avertizând că acestea ar putea reînvia cererile lui Putin din 2021. Liderul ucrainean a insistat asupra unei secvențe clare: mai întâi încheierea războiului, apoi garanții de securitate pentru Kiev, iar ulterior acorduri de securitate europene mai ample. Președintele ucrainean a solicitat „mai multă presiune” asupra Rusiei și a criticat ideea ridicării sancțiunilor sau a extinderii comerțului, susținând că diplomația trebuie combinată cu constrângeri economice reale. Zelenski a confirmat disponibilitatea de a discuta chestiuni teritoriale direct cu Putin, cu medierea SUA și a Europei, dar a respins cererile de retragere din teritoriile deținute. Zelenski a exprimat scepticism față de arhitectura europeană de securitate propusă de SUA și Rusia, temându-se că aceasta readuce în discuție cererile lui Putin din 2021 și insistând pe o secvență clară: pace, garanții pentru Ucraina, apoi acorduri europene.

Zelenski a respins ideea că iertarea ar putea înlocui justiția, insistând că cei responsabili de crime trebuie identificați și trași la răspundere prin proceduri legale. Secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi drept „foarte productive”, dar a admis că mai sunt multe de făcut înainte de reluarea negocierilor. Zelenski și-a exprimat scepticismul față de arhitectura europeană de securitate propusă, temându-se că aceasta readuce în discuție cererile lui Putin din 2021, și a insistat ca orice acord să urmeze o secvență strictă: stoparea războiului, garanții pentru Ucraina, apoi acorduri mai largi. El a respins ideea iertării în favoarea justiției, insistând ca cei responsabili de crime să fie pedepsiți legal, subliniind că Ucrainei îi trebuie oprirea agresiunii și o soluție diplomatică. El a respins ideea iertării în favoarea justiției, subliniind importanța tragerii la răspundere a responsabililor de crime și insista că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii.

Secretarul de Stat american Marco Rubio a calificat negocierile de la Abu Dhabi ca „foarte productive”, confirmând intensitatea eforturilor diplomatice înainte de continuarea tratativelor. Zelenski și-a exprimat scepticismul față de arhitectura europeană de securitate propusă, temându-se că aceasta readuce în discuție cererile lui Putin din 2021, și a insistat ca orice acord să urmeze o secvență strictă.

GEOpoliticianul Dan Dungaciu avertizează că, deși Moscova a transmis un „semnal foarte clar” că dorește să negocieze serios, luptele vor continua, iar un armistițiu nu se va produce imediat. Într-o intervenție la „Marius Țucă Show”, analistul a explicat: „Cine crede că se oprește războiul după ce delegațiile pleacă acasă, nu înțelege despre ce e vorba. Nu se oprește războiul, loviturile vor veni”. Dan Dungaciu menționează că rușii vor continua ofensiva în favoarea unui cadru negociat, însă apreciază că schimbările majore pe teren sunt improbable. Geopoliticianul a pus accent pe complexitatea situației la Bruxelles, unde există opinii divergente privind evoluția negocierilor. Analistul consideră că poziția europeană în fața Rusiei este defectuoasă, europenii presupunând o slăbire a Moscovei și așteptând concesii de la aceasta. „De 3-4 ani îi tot facem praf, dar ne trezim cu o armată rusească incomparabil mai puternică”, a ironizat Dungaciu.

Dan Dungaciu critică poziția Bruxelles-ului față de Moscova, susținând că liderii europeni, conduși de Kaja Kallas, consideră că Rusia trebuie să facă concesii pentru că este într-o „voință mai proastă” și în dezechilibru militar. Analistul contrazice această viziune, spunând că realitatea arată contrariul. Dat fiind că Rusia nu va face concesii și este militar superioară, Dan Dungaciu a subliniat confuzitatea occidentală: „Dacă rușii nu vor să facă concesii, ce? O să-i distrugem? O să-i facem praf? Cum o să-i facem praf?”. Analistul a pus la îndoială capacitatea reală a Vestului de a învinge Rusia prin război.

Dan Dungaciu a comentat afirmațiile lui Volodimir Zelenski despre faptul că Rusia încearcă să îi taie accesul Ucrainei de Nord prin distrugerea podurilor și izolarea frontului sudic. Conform geopoliticianului, aceasta este încercarea Rusiei de a separa fizic două arii. Analistul a respins ipoteza conform căreia navele care traversează periculos Marea Neagră transportă doar alimente pentru civili, notând că există riscuri uriaze. „Mă îndoiesc că își asumă atâtea riscuri ca să transporte găini sau cereale”. El consideră că traficul naval implică și transport de echipamente militare.

Trimitul special al SUA pentru pace, Jared Kushner, a declarat că Moscova și Kievul au manifestat o anumită „suplețe” în discuțiile private privind controlul asupra regiunilor estice ale Ucrainei în scenariul postbelic. Deși reducerea divergențelor este lentă, discuțiile se concentrează pe garanțiile de securitate ale ambelor părți.

În contextul relațiilor rusești-ucrainene din 2026, trimisul special al SUA pentru pace, Jared Kushner, a anunțat că Moscova și Kievul au demonstrat o anumită flexibilitate în discuțiile private privind controlul asupra regiunilor estice ale Ucrainei, într-un eventual scenariu postbelic. Kushner, care a purtat discuții aproape zilnice cu ambele părți, a declarat că a reușit să identifice și să restrângă diferențele dintre pozițiile lor, având idei despre cum ar putea fi depășite divergențele. Deși așteptările privind obținerea unui progres decisiv care să pună capăt războiului sunt reduse, emisarii americani au subliniat că discuțiile se vor concentra asupra preocupărilor legate de securitate ale ambelor părți în perioada de după război.

Volodimir Zelenski a qualificat discuțiile purtate marți, la Abu Dhabi, sub medierea americană, drept „constructive”, subliniind că dosarele umanitare și mecanismele de garantare a securității au constituit temele centrale ale primei zile de negocieri. De partea cealaltă, secretarul de stat american Marco Rubio, prezent la Paris la o reuniune ministerială a G7, a descris tratativele ca fiind „foarte productive”.

Obiectivul pe termen mediu al Statelor Unite, conform lui Rubio, este extinderea acestui format de dialog astfel încât Europa să fie inclusă „la un moment dat” în mod direct, inițială intenție a Washingtonului fiind clarificată de către emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Kushner a lansat un apel pentru stabilirea unui „nou” cadru de securitate destinat Ucrainei, Rusiei și întregii Europe, menită să garanteze „decenii sau chiar secole de pace”.

O viziune apropiată a fost exprimată și de Moscova, o sursă din delegația rusă transmitând că soluționarea conflictului ucrainean „nu este decât un element” al unui dosar mult mai larg, al cărui „obiectiv suprem este crearea unei arhitecturi de securitate pentru întregul continent” european. Președintele american Donald Trump anticipase anterior un „acord foarte mare” cu Rusia, capabil să „înglobeze întreaga Europă”, declarații criticate de Kiev și de capitalile europene.

Negocierile au debutat marți la Abu Dhabi, sub medierea americană, cu scopul avansării spre o soluționare a conflictului și conturării unui „nou” cadru de securitate ce să cuprindă și statele europene. Deși europenii și americanii s-au declarat favorabili instituirii unei arhitecturi de securitate postbelice solide, aceștia au insistat asupra necesității respectării necondiționate a suveranității și a integrității teritoriale ale statului ucrainean.

Contextul diplomației este marcat de o retragere persistentă a Moscovei, care a încercat constant să țină capitalele europene departe de masa negocierilor directe. În paralel, majoritatea liderilor europeni au menținut contacte extrem de reduse sau chiar inexistente cu președintele rus Vladimir Putin de la declanșarea invaziei din 2022.

Un element de speranță pe teren este încetarea focului convenită local în regiunea Herson, demers susținut de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump. Această înțelegere a creat condițiile pentru evacuări umanitare și a fost respectată în mod excepțional de ambele tabere combatante, marșând spre noi armistiții parțiale.

Miniștrii de externe din Franța, Jean-Noël Barrot, și Ucraina, Andrii Sîbiha, au salutat eforturile diplomatice americane îndreptate spre obținerea unor armistiții parțiale similare pe front, cooperarea fiind consolidată prin consultări preliminare ale echipei ucrainene cu emișarii americani și reprezentanți ai Marii Britanii, UE și NATO.

Conflictul, declanșat prin invazia la scară largă din februarie 2022, s-a soldat cu sute de mii de morți în ambele tabere, rămânând cea mai sângeroasă confruntare militară din Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Oficialii de la Kiev și liderii europeni au reacționat cu rezerve și resping ferm orice înțelegere parafată peste capul lor. Scepticismul rămâne vizibil la nivel înalt, un oficial ucrainean declarând pentru AFP că echipa de la Abu Dhabi nu a intrat în negocieri cu așteptări deosebite.

Echipa de negociatori a Kievului este condusă de Rustem Umerov, iar delegația Moscovei este coordonată de istoricul Vladimir Medinski. La masa tratativelor participă și generalul american Alexus Grinkewich, cel mai înalt comandant militar american din Europa.

Ucraina exclude categoric retragerea din zonele fortificate cucerite cu prețul unor pierderi uriașe încă din 2014. Autoritățile de la Kiev cer garanții de securitate substanțiale, inclusiv un angajament de sprijin financiar pe cel puțin zece ani pentru susținerea unei armate active de 800.000 de soldați și reconstrucția infrastructurii naționale.

În noaptea de luni spre marți, atacurile aeriene rusești asupra obiectivelor energetice au provocat întreruperi de curent în șase regiuni ucrainene, conform operatorului național Ukrenergo.

În replică, forțele armate ucrainene au anunțat lovirea, pe teritoriul Rusiei, a unei uzini responsabile cu repararea avioanelor radar militare din regiunea Novgorod.

Negocierile tripartite mediate de SUA între Rusia și Ucraina, care au reînceput marți la Abu Dhabi după o pauză de aproximativ opt luni, vizează nu doar oprirea conflictului, ci și construirea unui „nou” cadru de securitate care să includă Europa. Părțile participanților speră la un acord care să asigure „zeci de ani, chiar secole de pace” în regiune. Prima rundă de discuții directă din februarie 2026 încoace a debutat cu delegațiile Rusiei și Ucrainei așezate față în față, mediate de emisarii președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner. La inaugurerea negocierilor, șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat: „Sperăm să ajungem la o pace durabilă în Ucraina”. Coordonarea s-a făcut și cu partenerii europeni înainte de sesiunile tripartite, Umerov confirmând întâlniri separate cu reprezentanții Regatului Unit, UE și NATO. Emisarul american Jared Kushner a insistat pe necesitatea unui nou cadru de securitate global și indivizibil pentru continent.

Kushner a solicitat explicit crearea unui cadru al securității în Ucraina, Rusia și Europa, care să garanteze „zeci de ani, chiar secole de pace”. Poziția Rusiei a fost descrisă de o sursă din delegația sa ca fiind asimilabilă cu cea americană și europeană, accentul căzând pe necesitatea unei „arhitecturi a securității globale și indivizibile a întregului continent”. O sursă din rândul delegației ruse a clarificat că rezolvarea conflictului ucraineen este doar „un element” al discuțiilor, obiectivul ultim fiind crearea unei noi arhitecturi de securitate continentală.

Președintele american Donald Trump anticipase anterior un „acord foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, potențial extins asupra întregii Europe, criticiile venind din partea lui Kiev și a capitalilor europene. Declarațiile lui Trump au fost reacționate negativ de Kiev și de europeni, aceștia exprimându-se împotriva oricărei înțelegeri bilaterale usto-ruse încheiate fără participarea directă a Europei. Scepticismul este vizibil la nivelul oficialilor ucraineni, un înalt funcționar declarând sub protecția anonimatului că Kievul nu are „așteptări particulare”. Oficialul ucrainean anonim a subliniat că „vom vedea cum vor evolua lucrurile la fața locului”, indicând prudența Kievului. Germania a manifestat o atitudine similară de prudență, estimând că trebuie verificată dacă Rusia este cu adevărat pregătită să negocieze în mod serios.

În contrast, un oficial american necunoscut s-a declarat „prudent optimist” cu privire la rezultatele întâlnirii. Aceeași sursă americană a confirmat că atât Kievul, cât și Moscova au manifestat o anumită „suplețe” (flexibilitate) în privat în privința pozițiilor territoriale, deși pozițiile publice rămâng diametral opuse. Există îngrijorări în Occident că Rusia încearcă să înlăture Europa de la masa negocierilor, contexte în care majoritatea liderilor europeni au avut puține, dacă nu deloc, contacte cu Vladimir Putin din 2022 încoace. Înainte de sesiunile tripartite, delegația ucraineană a ținut întâlniri separate cu emișarii americani și reprezentanți ai Regatului Unit, UE și NATO, pentru a-și alinia pozițiile și a se asigura că Europa face parte din procesul diplomatic, așa cum a dispus președintele Zelenski. O sursă de la Palatul Elysee a declarat: „Lucrăm mână în mână cu ucrainenii”. Președinția franceză a subliniat ferm că nu poate exista o soluție durabilă în Ucraina fără a ține cont de securitatea europeană, niciun acord privind securitatea în Europa fără implicarea europenilor. Isolarea diplomatică a Rusiei față de Europa rămâne un obstacol major, mulți lideri europeni având puține contacte cu președintele rus din 2022. Kremlinul se opune ferm oricărei prezențe a trupelor europene de menținere a păcii în Ucraina.

Deși negocierile au demarat, Rusia continuă operațiunile militare intensive, atacând rețeaua energetică ucraineană de peste o lună și lansând rachete balistice și drone, ridicând îngrijorarea unei ierni dure pentru milioane de civili. Cu o seară înainte de începutul dialogului, Rusia a lansat o rachetă balistică și 162 de drone asupra Ucrainei. Singurul semn de optimism din câmpul de luptă este armistițiul temporar în regiunea Herson, promovat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, care a permis evacuări umanitare și a fost respectat de ambele tabere. Analistul ucrainean Volodimir Fesenko estimează că acest „precedent foarte pozitiv” ar putea fi urmat de cereri de dezescaladare prin intermediul unor armistiții locale. Moscova a refuzat până acum orice armistițiu prelungit pe tot frontul, argumentând că o astfel de măsură ar permite Kievului să își consolideze pozițiile militare. Ultimele runde de negocieri directe anterioare au condus doar la schimburi limitate de prizonieri și de cadavre de militari.

Statele Unite au solicitat, în cadrul negocierilor tripartite cu Rusia și Ucraina desfășurate la Abu Dhabi, elaborarea unui „nou” cadru de securitate care să includă și Europa. Întâlnirea are loc în contextul unei escaladări militare rusești, Moscova lansând asupra Ucrainei o rachetă balistică și 162 de drone în noaptea dinaintea începutului dialogului. Negocierile, mediate de Washington, au demarat marți la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, după o întrerupere de aproximativ opt luni. Scopul declarat al părților este finalizarea unui acord pentru punerea capăt războiului din Ucraina și stabilirea unei arhitecturi de securitate continentale.

În deschiderea ședinței, delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au așezat față în față, mediate de emisarii presidențiali americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația rusă, condusă de asistentul președintelui Vladimir Medinsky, cuprinde 11 membri, incluzând vice miniștrii de externe Sergey Ryabkov și Mikhail Galuzin, șeful informațiilor militare Igor Kostyukov și oficialul FSB Alexey Komkov. O particularitate a formatului este absența lui Ryabkov și Komkov din delegația turcească din 2025.

Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat la deschidere: „Sperăm să ajungem la o pace durabilă în Ucraina”. Jared Kushner a invocat necesitatea unui nou cadru de securitate, inclusiv pentru zona Europeană, care să garanteze „zeci de ani, chiar secole de pace” pentru Ucraina și Rusia. Poziția Rusiei a fost caracterizată de o sursă din delegația sa ca fiind asimilabilă, accentul căzând pe necesitatea creării unei „arhitecturi a securității globale și indivizibile a întregului continent”, rezoluția conflictului ucraineen fiind descrisă drept doar „un element” al discuțiilor.

Președintele american Donald Trump, criticat anterior pentru atitudinea sa față de Kiev și pentru preferința evidentă de a prioritiza cooperarea economică cu Kremlinul, anticipase joi un „acord foarte mare” cu Rusia privind Ucraina, potențial extins asupra întregii Europe. Reacțiile din Kiev și de la capitalile europene au fost ostile față de astfel de declarații vagi, statele europene exprimându-și opoziția față de any ințelegere bilaterală usto-rusă încheiată fără participarea lor directă.

Oficiali ucraineni de rang înalt au manifestat scepticism, unul dintre aceștia declarând, sub protecția anonimatului, că Kievul nu are „așteptări particulare” și că evoluția reală va fi determinată de evenimente. Germania a exprimat, de asemenea, prudență, estimând că trebuie văzut dacă Rusia este cu adevărat dispusă să negocieze „serios”. O sursă din rândul oficialilor americani, care și-a păstrat anonimatul, s-a declarat „prudent optimist” cu privire la rezultatele întâlnirii. Aceeași sursă americană a confirmat că atât Kievul, cât și Moscova au manifestat o anumită „suplețe” în privat, în ceea ce privește teritoriile.

Înainte de sesiunile tripartite, echipa ucraineană a ținut întâlniri separate cu reprezentanții Regatului Unit, ai UE și ai NATO, pentru a-și alinia pozițiile. Rustem Umerov a subliniat importanța coordonării strânse cu partenerii pentru a menține Europa integrată în procesul diplomatic. O sursă de la Palatul Elysee a declarat: „Lucrăm mână în mână cu ucrainenii”. Președinția franceză a subliniat că nu poate exista o soluție durabilă în Ucraina fără ține cont de securitatea europeană, niciun acord privind securitatea în Europa fără europeni

Există temeri în Occident că Rusia încearcă să exclude Europa de la masa negocierilor, mulți lideri europeni având puține, dacă nu deloc, contacte cu președintele rus Vladimir Putin din 2022. Kremlinul se opune ferm oricărei prezențe a trupelor europene de menținere a a păcii în Ucraina. Pe câmpul de luptă, Rusia a intensificat bombardamentele, atacând de peste o lună rețeaua energetică ucraineană, ridicând îngrijorarea unei iarni dure fără încălzire, apă și electricitate pentru milioane de civili.

Un element de speranță este armistițiul temporar în regiunea Herson, promovat de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, care a permis evacuări umanitare și a fost respectat de ambele tabere. Analistul ucrainean Volodimir Fesenko estimează că acest „precedent pozitiv” ar putea fi urmat de cereri de dezescaladare prin intermediul unor armistiții locale. Moscova a refuzat, până în prezent, orice armistițiu generalizat pe întreg frontul, argumentând că o astfel de măsură ar permite Kievului să își consolideze pozițiile militare. Riturile anterioare de negocieri directe au rezultat doar în schimburi limitate de prizonieri și de cadavre de militari uciși.

După o pauză de nouă luni, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina sunt reluate marți la Abu Dhabi, fiind mediate de administrația Trump. Kievul a exclus retragerea din zonele regiunii Donețk pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere ca Ucraina să renunțe la aceste teritorii. Președintele american Donald Trump a sugerat, însă, că Ucraina va fi nevoită să cedeze teritorii și că „va avea o formă puțin diferită”. Rusia a menționat că va continua ofensiva militară dacă Kievul nu renunță la teritoriile rămase sub controlul său. Kievul a anunțat că 55 de persoane au fost ucise în timp ce așteptau ajutor umanitar. Zelenski a spus că intensificarea atacurilor urmărește să pună presiune asupra Ucrainei în negocieri. Zelenski a avertizat asupra riscului unei repetări a modelului de la Ialta din 1945, când liderii occidentali și sovietici au discutat împărțirea sferelor de influență. Ministrul german de externe Johann Wadephul a cerut Rusiei să renunțe la revendicările maximaliste. Emisarul lui Trump, Jared Kushner, a solicitat ca pacea să fie însoțită de un dialog direct între Rusia și statele europene privind aranjamentele generale de securitate, pentru ca un eventual acord să fie viabil. Potrivit negociatorului ucrainean Rustem Umerov, oficiali ai UE și NATO și reprezentanți ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit vor avea întâlniri separate cu delegația ucraineană.