ICE în Belgia: Migranții ilegali și ciocănitul la ușă la ora cinci dimineața
Actualizat:
ActualizareLegislatura belgiană într-un impas bugetar în timp ce se debutează legea controvesată privind intervențiile poltiei în casele migranților
Măsura face parte din planul mai amplu al coaliției conduse de premierul demisionar Bart De Wever de a limita migrația și de a crește numărul de expulzări ale persoanelor cărora li s-a respins dreptul de ședere în Belgia. Perchezițiile vor fi limitate la locuințele persoanelor cărora li s-a respins cererea de azil în Belgia, care au ignorat ordinul de a părăsi țara sau sunt considerate o amenințare pentru securitatea publică. Ele vor trebui să aibă acordul unui judecător de instrucție și vor putea avea loc doar între orele 05:00 și 09:00, în prezența autorităților responsabile pentru imigrație.
Legislația a suscitat opoziția fermă din partea avocaților și a organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, care susțin că a permite poliției să intre în locuințe private pentru aplicarea măsurilor legate de imigrație riscă să submineze drepturile constituționale și legile privind intimitatea. Înainte de vot, organizația Amnesty International le-a cerut parlamentarilor belgieni să respingă legislația, explicând că aceasta ar putea afecta și persoanele care îi ajută pe migranții fără documente.
În jur de 3.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles, miercuri seară, în semn de protest față de legea respectivă. Peste 50 de alte demonstrații și adunări au fost organizate în orașele din țară, au relatat media belgiene.
În cele din urmă, legea a fost adoptată cu votul majorității parlamentarilor, în jurul orei locale 05:00 (04:00 GMT), după o dezbatere care a durat toată noaptea.
Guvernul belgian a apărat măsura, pe care o vede ca pe un instrument pentru punerea în aplicare a ordinelor de deportare a persoanelor considerate un pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională.
ActualizareBelgia aprobă legea controversată privind perchezițiile nocturne ale poliției în casele migranților
Guvernul condus de premierul Bart De Wever a adoptat o nouă lege care permite poliției să pătrundă în locuințe pentru arestarea migranților considerați o amenințare la adresa securității publice. Măsura, aplicabilă persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil, necesită aprobarea unui judecător de instrucție și se realizează în prezența reprezentanților serviciilor de imigrație.
Parlamentul belgian a aprobat legea în jurul orei 05:00, după o dezbatere care a durat întreaga noapte. Măsura se inscrie în politica de înăsprire a regimului de imigrare, având ca scop limitarea fluxurilor și creșterea numărului de expulzări ale persoanelor fără drept de ședere.
Inițiativa legislative a stârnit reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a reprezentanților sistemului judiciar. Aceștia avertizează că intrarea forțată în locuințe poate afecta dreptul la viață privată și erodează garanțiile constituționale.
Autoritățile pot solicita accesul în locuințele celor care, primind o decizie de obligare la părăsirea teritoriului, au refuzat să se conformeze și sunt evaluate ca un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Procedura impune autorizarea prealabilă a unui judecător de instrucție, iar intervenția poliției se desfășoară în prezența oficialilor de imigrație.
Executivul belgian argumentează necesitatea legislației pentru o aplicare efectivă a ordinelor de expulzare împotriva persoanelor periculoase, menționând că autorizarea judecătorească servește ca garanție împotriva intervențiilor arbitrare.
Proiectul de lege a fost susținut de coaliția de guvernare de centru-dreapta, fiind promovat de ministrul pentru Azil și Migrație, Anneleen Van Bossuyt, și de ministrul Justiției, Annelies Verlinden.
Proiectul de lege a fost sprijinit de coaliția de guvernare de centru-dreapta, promovată de ministrul Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt, și de ministrul Justiției, Annelies Verlinden.
Adoptarea noului cadru legislativ a fost urmată de mobilizări masive, cu mii de oameni care au protestat în diverse localități din Belgia.
În această miercuri seara, circa 3.000 de manifestanți au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles, opunându-se public proiectului de lege.
Pe lângă manifestația de la Bruxelles, presa belgienă a raportat organizarea a peste 50 de alte acțiuni similare în diverse orașe ale țării.
Amnesty International s-a adresat parlamentului, cerând respingerea proiectului și atrăgând atenția asupra riscului ca măsura să afecteze și cetățenii care oferă adăpost migranților fără drept de ședere.
Organizațiile pentru drepturile omului califică posibilitatea accesului poliției în locuințe pentru expulzări ca o ingerință în viața privată și familială, criticând în special situațiile în care persoanele vizate locuiesc la rude, prieteni sau alți gazde.
Normele legislative sunt aspru criticate de organizațiile pentru drepturile omului și experți în domeniu.
Avocații și activiștii pentru drepturile omului contestă măsura, susținând că noțiunea de pericol pentru ordinea publică este vagă, iar mecanismele de contestare a deciziilor nu oferă garanții adecvate celor vizate.
Conform publicației Le Monde, magistrații au pus sub semnul întrebării rolul judecătorului de instrucție într-o procedură administrativă de expulzare, distinctă de o anchetă penală.
Guvernul belgian susține că măsura este indispensabilă pentru executarea deciziilor de îndepărtare, garantată de autorizația judecătorească.
Legea face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri prin care coaliția premierului Bart De Wever visează să înăsprească politica migratorie și să crească rata expulzărilor din țară.
Belgia aprobă o lege controversată care permite poliției să intre noaptea în case pentru a aresta imigranți ilegali, generând proteste masive și critici privind încălcarea inviolabilității domiciliului.
Belgia se află într-o criză guvernamentală profundă, din cauza incapacității guvernului de coaliție condus de premierul naționalist flamand Bart De Wever de a adopta un buget funcțional, situație care l-a determinat pe acesta să își prezinte demisia. În timp ce Regele Philippe decide dacă acceptă sau nu demisia, cu anunțul său prevăzut pentru 6 noiembrie, politica internă este zguduită de aprobarea unei noi legi privitoare la imigrație, care ridică semne de întrebare privind drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Conform noii legislații, Oficiul pentru Imigrări va avea dreptul de a solicita autorizația unui judecător de instrucție pentru a pătrunde într-o reședință privată împreună cu poliția, cu scopul de a aresta o persoană fără acte, care face obiectul unui ordin de expulzare, refuză să se conformeze și reprezintă o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice. Această măsură marchează o abatere majoră față de tradiția belgiană, unde locuințele sunt considerate teoretic inviolabile, iar intervenția poliției în case se făcea strict între orele de birou, interzicându-se vizitele nocturne sau cele de dimineață devreme, înainte de ora cinci.
Această schimbare legislative vine peste un precedent istoric amintit în spațiul public: după atacurile teroriste de la Paris din 2015, comise de jihadiști veniți din regiunea Bruxelles-ului, unul dintre supraviețuitorii comandoului a reușit să scape dintr-o locuință din capitala belgiană, fiind urmărit de jandarmi. Acetia au fost nevoiți să aștepte ora legală a dimineții pentru a începe percheziția, respectând legea care interzice intervențiile între ora 21:00 și 5:00.
Criticii au comparat rapid noua inițiativă cu structura ICE (Immigration and Customs Enforcement) din Statele Unite, forța americană controversată pentru modul în care vânează imigranții ilegali. Deși articolul 15 din Constituția Belgiei afirmă că „domiciliul este inviolabil”, noile reguli introduc o excepție semnificativă. Parlamentul belgian a votat legea „vizitelor la domiciliu”, care permite intervenția forțată a poliției între 5:00 și 21:00, nu la miezul nopții, ci „în zori”, pentru a aresta străinii fără acte și a-i expulza, chiar în absența proprietarilor sau chiriașilor legali.
Ministra Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt, membră a partidului naționalist flamand N-VA, a desemnat măsura drept un „avans istoric” și a insistat că aceasta nu vizează toți imigranții ilegali, ci doar cazul în care condițiile sunt cumulate: refuzul ordinului de părăsire, statutul de pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională și semnătura autorizației emise de un judecător de instrucție. Ea menționează vizarea unor violatori condamnați și a „predicatorilor urii”, estimând că Organismul belgian de analiză a amenințărilor identifică aproximativ patruzeci de astfel de persoane.
Cu toate acestea, în peste cincizeci de orașe belgiene, incluzând Bruxelles, mii de oameni au manifestat săptămâna aceasta. La Bruxelles, participanții au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție, tribunalul central. Oamenii protestează nu doar împotriva vizării unor categorii specifice, ci și pentru faptul că legea permite poliției să intre și în casa persoanei care îl găzduiește pe străinul ilegal, adică a unui cetățean belgian obișnuit care oferă adăpost migrantului.
Opinia juridică și a organizațiilor neguvernamentale este divisată și critică la adresa noului cadru. Consiliul de Stat și-a exprimat rezerve serioase încă din anul precedent, iar avocații au scris public deputaților solicitându-le să nu voteze legea. Magistrații susțin că judecătorul de instrucție riscă să devină o „štampilă” pentru dosarele depuse de Oficiul pentru Străini, iar Liga Drepturilor Omului acuză că întregul proces este „instrumentalizat”. Centrul de Acțiune Laică a anunțat că va contesta legea în instanță.
Mișcarea organizatoare a protestelor s-a intitulat „No ICE in Belgium”, o trimitere directă către practica poliției americane de imigrație, devenind astfel simbolul rezistenței civile. Ironia cronologiei politice din Belgia este remarcabilă: guvernul lui Bart De Wever, aflat deja în impas din cauza demisiei și a blocajului bugetar, reușește todoacă să treacă prin vot o lege despre libertăți fundamentale. Inclusiv centru-stiins francez Les Engagés, care în 2017 se opusese unui proiect similar, au votat pozitiv acum, în solidaritate guvernamentală, după obținerea câtorva amendamente.
Historicul recente sugerează că prima încercare similară a avut loc în 2018, când guvernul lui Charles Michel a abandonat o lege asemănătoare în fața presiunii cetățenilor și a dubiilor constituționale ridicate de magistrați. Opt ani mai târziu, ideea revine, dar într-o formă mai agresivă, ajustată orarului nocturn și dimineții devreme. Într-o țară a suprarealismului, cum este Belgia, spiritul poporului eterogen rezumă complexitatea situației printr-un dicton local: „Dacă crezi că ai înțeles Belgia, înseamnă că nu ți-a fost bine explicată.”
