Google, Meta și TikTok acționează în judecată California pentru legea care interzice rețelelor sociale accesul copiilor sub 16 ani

Plasând procesele la instanțele federale din San Jose, San Francisco și Los Angeles, cei trei gigantii ai tech-ului au invocat Primul Amendament și Secțiunea 230 a Legii privind Comunicațiile Federale. Ei susțin că legea interferă cu drepturile părinților și încalcă libertatea de exprimare, guvernele fiind incapabile să dicteze curățarea sau afișarea conținutului terților de către platforme. Legislația, cunoscută sub numele de Assembly Bill 1709 (AB 1709), interzice platformelor să ofere copiilor sub 16 ani „caracteristici psihologic exploataive” care pot duce la utilizarea compulsivă, cum ar fi recomandările personalizate și redarea automată a videoclipurilor. De asemenea, obligă la ștergerea conturilor copiilor care folosesc astfel de funcții, chiar și cu acordul părinților. Mesajul de siguranță al platformelor este susținut de măsuri proactive: YouTube dezactivează implicit redarea automată pentru sub 18 ani, TikTok limitează utilizarea la 60 de minute pe zi, iar Meta a introdus limite de 120 de minute și blochează accesul între miezul nopții și 06:00 pentru adolescenții din California. Legea a fost semnată în septembrie de guvernatorul democratic Gavin Newsom, care a susținut că este o măsură necesară pentru a proteja copiii de tehnologiile addictive, fiind concepută ca o alternativă la o interzicere totală, similară cu cea din Australia. Legislația impune amenzi de până la 50.000 de dolari pentru fiecare minor afectat de încălcarea normelor. Un purtător de cuvânt al lui Rob Bonta, procurorul general al Californiei și pârât în toate cele trei dosare, a declarat: „Analizăm dosarul. Biroul nostru se angajează să apere legile de bun-simț ale Californiei menite să protejeze copiii în mediul online.” Deputatul Josh Lowenthal, autorul principal al legii, a declarat pentru Politico, miercuri seara, că „nu a fost deloc surprins” de această manevră juridică, susținând că aceasta „provine direct din strategia marilor companii tehnologice”. „Platformele preferă să dea în judecată statul decât să țină cont de ceea ce își doresc în mod copleșitor familiile din California. Este doar o continuare a luptei marilor companii din domeniul tehnologiei de a crea dependență în rândul copiilor pentru a obține profit. Oricât de dezamăgitoare ar fi această evoluție, am încredere că instanțele vor pune siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă”, a transmis el într-un mesaj. „Statul nu poate, în conformitate cu Primul Amendament, să anuleze deciziile editoriale ale Meta privind modul de selectare și afișare a miliarde de postări publicate de terți”, susține compania care deține Facebook și Instagram. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a promulgat legea pe 10 septembrie, afirmând că protejarea copiilor trebuie să reprezinte o prioritate în reglementarea tehnologiei. Biroul procurorului general Rob Bonta, responsabil cu aplicarea legislației, nu a oferit imediat un punct de vedere. Măsura a atras critici inclusiv din partea organizațiilor pentru drepturi digitale. Electronic Frontier Foundation a avertizat că restricțiile ar putea avea consecințe grave asupra vieții private și libertății de exprimare. Disputa juridică intervine pe fondul intensificării presiunilor asupra marilor platforme sociale. În august, Meta a acceptat acorduri de până la 18 miliarde de dolari cu aproape toate statele americane, în urma acuzațiilor privind încălcarea legislației referitoare la protecția consumatorilor și a vieții private a minorilor. Google, Meta, TikTok și compania Snap se confruntă în continuare cu mii de procese intentate de persoane fizice, școli și autorități locale, care susțin că platformele au favorizat dependența în rândul copiilor și au contribuit la probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie și comportamente suicidare.

Google, Meta și TikTok au contestat în instanță legea californiană AB 1709, care interzice, de la 1 ianuarie, funcțiile de recomandare personalizată și redare automată a videoclipurilor pentru utilizatorii sub 16 ani, chiar și cu consimțământul părinților.

În acțiunile lor judiciare, platformele invoacă Primul Amendament al Constituției SUA, care garantează libertatea de exprimare, precum și Secțiunea 230 a Comunications Decency Act, care le scutește de responsabilitatea pentru conținutul utilizatorilor.

Legea a fost semnată în septembrie de guvernatorul democratic Gavin Newsom, care a susținut că este o măsură necesară pentru a proteja copiii de tehnologiile addictive, fiind concepută ca o alternativă la o interzicere totală, similară cu cea din Australia. Legislația impune amenzi de până la 50.000 de dolari pentru fiecare minor afectat de încălcarea normelor.

Abator de o legislație anterioară din 2024, noua lege nu mai permite derogări bazate pe consimțământul părinților, ceea ce obligă platformele fie să șteargă complet conturile utilizatorilor sub 16 ani, fie să se conformeze la norme.

Google și TikTok susțin că măsurile le restrâng dreptul editorial de a organiza conținutul și îi transfere controlul părinților către stat.

Companiile au evidențiat propriile măsuri de protecție: YouTube dezactivează implicit redarea automată pentru sub 18 ani, TikTok limitează utilizarea la 60 de minute pe zi, iar Meta a introdus limite de 120 de minute și blochează accesul între miezul nopții și 06:00 pentru adolescenții din California.

Autorul legislației, deputatul Josh Lowenthal, a declarat că nu este surprins de reacția firmelor tech, care preferă procesele judecătorești în loc să țină cont de dorința familiilor, pledând pentru 'siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă'.

Contextul judicial include o condenare anterioară a Meta și YouTube la Los Angeles, în martie, la plata a 6 milioane de dolari despăgubiri pentru o tânără care acuzase platformele că au creat dependență.

Google a criticat expertiza statului California, care a produs peste 500 de pagini în sprijinul legii, dar nu a inclus studii care să demonstreze o legătură directă între recomandările personalizate și prejudiciile minori.

Un judecător a respins anterior, în august, cererea de suspendare a unei legi similare din 2024, susținând că YouTube nu a dovedit că algoritmii săi reprezintă o 'judecată editorială umană' acoperită de Constituție.

Mii de plângeri individuale sunt în curs în SUA împotriva rețelelor sociale, legate de impactul acestora asupra sănătății mentale și a dependenței.

Meta, Google și TikTok au intentat procese la tribunalul federal din California împotriva legii privind siguranța copiilor online, lege cunoscută sub denumirea de AB 1709.

Procesiile au fost depuse miercuri seara, iar AB 1709, semnată de guvernatorul Gavin Newsom în septembrie, restricționează accesul la funcții precum redarea automată pentru utilizatorii sub 16 ani.

Acțiunile vizizează una dintre realizările politice de marcă ale lui Newsom în ultimul său an de mandat, în perspectiva unei probabile candidaturi la președinție în 2028. Când a semnat AB 1709, el a prezentat-o ca pe o inițiativă de prim rang la nivel mondial menită să protejeze copiii de atracția care creează dependență și de efectele nocive asociate utilizării intensive a rețelelor sociale.

Meta a fost prima care a intentat un proces în cadrul acestui atac coordonat, susținând, printre altele, că legea încalcă Primul Amendament, limitând capacitatea companiei de a selecta și organiza conținutul. Argumentele se bazează în mare parte pe o hotărâre a Curții Supreme din 2024, care stipulează că platformele online au dreptul constituțional de a proiecta algoritmi care moderează și clasează postările.

Meta a afirmat, de asemenea, că ia decizii editoriale protejate prin lege atunci când proiectează funcționalități precum fluxurile personalizate, pe care AB 1709 le-ar împiedica. Cauzele au fost depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Districtul de Nord al Californiei. În plângerea depusă de Meta, se susține, de asemenea, că legea este contrară Secțiunii 230 din Legea privind decența în comunicații (Communications Decency Act), care protejează platformele de răspunderea pentru conținutul publicat de terți. Potrivit Meta, AB 1709 încalcă aceste protecții federale, impunând companiei răspunderea pentru modul în care formatează și organizează conținutul terților. „Contestăm această lege deoarece încalcă Primul Amendament, permițând guvernului să dicteze modul în care ideile sunt organizate, afișate sau împărtășite cu cetățenii din California”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta într-un comunicat. TikTok și Google au prezentat argumente similare în plângeri separate depuse la scurt timp după cea a Meta. Acțiunile în justiție solicită instanței să declare AB 1709 incompatibilă cu Primul Amendament și cu Secțiunea 230 și urmăresc obținerea unei hotărâri judecătorești care să-i interzică procurorului general Rob Bonta să o pună în aplicare. Purtătorul de cuvânt al Google, José Castañeda, a declarat într-un comunicat că AB 1709 este o lege „prea generală”, care afectează instrumentele companiei menite să ajute copiii să „găsească videoclipuri de înaltă calitate, adecvate vârstei lor”, iar compania consideră că „părinții sunt cei mai în măsură să ia deciziile potrivite pentru familiile lor”. Un purtător de cuvânt al TikTok a subliniat măsurile de siguranță pe care compania le-a pus în aplicare pentru adolescenți, calificând legea drept „o restricție flagrant neconstituțională a libertății de exprimare, care subminează practica de lungă durată și protejată de lege a selectării conținutului pe baza preferințelor utilizatorilor”. Legiuitorii statali din întreaga țară au încercat să evite încălcarea legilor privind libertatea de exprimare prin reglementarea caracteristicilor de design ale platformelor, mai degrabă decât a anumitor tipuri de conținut. Acțiunile în justiție intentate miercuri ar putea pune această strategie la încercare. „Am încredere că instanțele vor pune siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă”, a declarat deputatul Josh Lowenthal, autorul principal al legii. Deputatul Josh Lowenthal, autorul principal al legii, a declarat pentru Politico, miercuri seara, că „nu a fost deloc surprins” de această manevră juridică, susținând că aceasta „provine direct din strategia marilor companii tehnologice”. „Platformele preferă să dea în judecată statul decât să țină cont de ceea ce își doresc în mod copleșitor familiile din California. Este doar o continuare a luptei marilor companii din domeniul tehnologiei de a crea dependență în rândul copiilor pentru a obține profit. Oricât de dezamăgitoare ar fi această evoluție, am încredere că instanțele vor pune siguranța copiilor mai presus de lăcomia corporativă”, a transmis el într-un mesaj. Un purtător de cuvânt al lui Bonta, pârât în toate cele trei dosare, a declarat: „Analizăm dosarul. Biroul nostru se angajează să apere legile de bun-simț ale Californiei menite să protejeze copiii în mediul online.” Prezintă context legislativ recent din România: Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul de lege care prevede interzicerea accesului minorilor cu vârsta sub 15 ani la rețelele sociale furnizate de platforme online. Mecanismele de verificare a vârstei se bazează pe soluții recunoscute la nivelul Uniunii Europene sau conforme cu orientările emise în aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale. Reamintim, de asemenea, că, săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale.

Companiile Google, Meta și TikTok au prezentat miercuri plângeri judiciare distincte în California, invocând Primul Amendament al Constituției SUA și Secțiunea 230 a Legii privind Comunicațiile Federaționale pentru a bloca punerea în aplicare a legii care limitează accesul copiilor la rețelele sociale.

Legea promulgate în septembrie de guvernatorul democratic Gavin Newsom prevede amenzi de până la 50.000 de dolari pentru fiecare minor afectat, măsura fiind descrisă de guvernator ca fiind superioară unei interziceri complete a rețelelor sociale, similară cu cea implementată în Australia.

Spre deosebire de un text anterior din 2024, noua legislație interzice funcțiile considerate exploatare psihologică chiar și atunci când părinții își exprimă consimțământul, forțând platformele să șteargă conturile persoanelor cu vârste sub 16 ani în loc să dezactiveze aceste funcții.

Google a denunțat în plângerea sa faptul că măsura leagă controlul părinților și îl transferă către stat, în timp ce TikTok și-a exprimat îngrijorarea că legea îi constrânge să aleagă între a renunța la drepturile constitucionale și a exclude toți utilizatorii sub 16 ani de pe platformă.

În contextul disputelor legale, companiile au subliniat măsurile proactively luate: YouTube dezactivează implicit redarea automată pentru sub 18 ani, TikTok limitează uzul la 60 de minute zilnic, iar Meta a anunțat restricții suplimentare pentru adolescenții din California, inclusiv o limită de 120 de minute zilnice și blocarea accesului între miezul nopții și ora 06:00. Companiile au criticat lipsa unei baze științifice solide pentru legislație, Google evidențiind că expertiza oferită de statul California pentru a sprijina legea din 2024 nu includea niciun studiu care să demonstreze o legătură directă între recomandările personalizate și prejudiciile suferite de minori. Disputele vin pe fondul unei litigii extin în SUA, unde Google și Meta au fost condamnate în martie la Los Angeles la plata unei despăgubiri de 6 milioane de dolari pentru o tânără care i-a acuzat că au cauzat dependența platformelor, iar mii de plângeri vizează în continuare impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale. Atacul juridic se referă și la contextul legislativ anterior: un judecător a respins în august cererea de suspendare a legii din 2024, motivând că YouTube nu a demonstrat suficient că fișierele sale personalizate reprezintă o „judecată editorială umană” acoperită de protecțiile constituționale. Acordurile inuite încheiate în august între Meta și procurorii generali ai majorității statelor americane, care implicau despăgubiri de până la 18 miliarde de dolari și restricții pentru adolescenti, nu exclud companiile de la răspunderea legală în fața acestei noi legislații statale. Măsura de reglementare a accesului la rețelele sociale pentru minori nu este unică în SUA, multiple state americane implementând propriile regulamente, iar tendința globală vizează și Australia, care a interzis accesul copiilor sub 16 ani pe platformele sociale.

Procesele au fost depuse miercuri la instanțele federale din San Jose, San Francisco și Los Angeles. Companiile susțin că autoritățile californiene încearcă să controleze modul în care platformele selectează și prezintă conținutul utilizatorilor. Guvernatorul Gavin Newsom a promulgat legea pe 10 septembrie, afirmând că protejarea copiilor trebuie să reprezinte o prioritate. Biroul procurorului general Rob Bonta, responsabil cu aplicarea legislației, nu a oferit imediat un punct de vedere. Măsura a atras critici inclusiv din partea organizațiilor pentru drepturi digitale, Electronic Frontier Foundation avertizând că restricțiile ar putea avea consecințe grave asupra vieții private și libertății de exprimare. Disputa juridică intervine pe fondul intensificării presiunilor asupra marilor platforme sociale. În august, Meta a acceptat acorduri de până la 18 miliarde de dolari cu aproape toate statele americane, în urma acuzațiilor privind încălcarea legislației referitoare la protecția consumatorilor și a vieții private a minorilor. Google, Meta, TikTok și compania Snap se confruntă în continuare cu mii de procese intentate de persoane fizice, școli și autorități locale, care susțin că platformele au favorizat dependența în rândul copiilor și au contribuit la probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie și comportamente suicidare.

Proiectul de lege 1709 al Adunării Legislative interzice platformelor să ofere copiilor sub 16 ani „funcționalități de exploatare psihologică” ce ar putea duce la utilizarea compulsivă. Guvernatorul Gavin Newsom a declarat că statul California „nu va sta cu mâinile în sân în timp ce tehnologia nereglementată îi pune în pericol pe copiii noștri”. Procurorul general al Californiei, Rob Bonta, care aplică legile statului și este singurul pârât în acest proces, nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Procese separate au fost depuse miercuri la instanțele federale din San Jose, San Francisco și Los Angeles. Companiile au argumentat că autoritățile californiene încearcă să controleze modul în care platformele selectează și prezintă conținutul utilizatorilor. Legea, cunoscută sub denumirea Assembly Bill 1709, interzice platformelor să ofere minorilor funcții considerate susceptibile să provoace dependență, precum recomandările personalizate de conținut și redarea automată a videoclipurilor. Actul normativ impune, de asemenea, ștergerea conturilor copiilor care includ asemenea funcționalități.

Companiile transmit prin intermediul Reuters și News.ro că restricțiile încalcă libertatea de exprimare garantată de Constituția SUA și interferează cu drepturile părinților. Procesele au fost depuse miercuri la instanțele federale din San Jose, San Francisco și Los Angeles.