Expertul Victor Chironda: Chișinăul riscă colapsul mobilității fără un sistem de transport public modernizat

Chișinăul riscă un colaps al mobilității urbane dacă nu își schimbă radical sistemul de transport, avertizează expertul în urbanism Victor Chironda. În lipsa unor măsuri urgente și a alternativelor eficiente la automobilul personal, capitala Moldovei se confruntă cu un blocaj al traficului, determinat de creșterea continuă a numărului de mașini și de dezechilibrul dintre transportul public și cel privat.

Conform lui Victor Chironda, ambuteiajele din capitală sunt consecința unui sistem de mobilitate dezechilibrat, în care transportul public nu a beneficiat de investițiile necesare. Deși Chișinăul dispune de un Plan de mobilitate urbană durabilă, elaborat între 2022 și 2024 cu finanțare europeană și aprobat de Consiliul Municipal pe 23 martie 2026, expertul subliniază că existența documentului nu garantează rezolvarea problemelor. Pentru ca planul să funcționeze, trebuie aplicate simultan multiple soluții, de la modernizarea parcului de autobuze și troleibuze la organizarea parcărilor cu plată și construirea parcărilor de captare la periferie.

Expertul promovează modelul „orașului de 15 minute”, care presupune ca locuitorii să aibă acces la principalele servicii, locurile de muncă și activitățile culturale în maxim 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta. În prezent, concentrarea instituțiilor administrative și economice în centrul orașului generează deplasări inutile. O soluție vizată este dezvoltarea unui transport public predictibil, care să permită, de exemplu, un rezident din sectorul Ciocana să ajungă în centru în aproximativ 15 minute cu troleibuzul, încurajând renunțarea la mașină.

În ceea ce privește siguranța pietonilor și viteza de deplasare, Victor Chironda consideră că siguranța este afectată de o planificare urbană învechită, care pune automobilul pe primul loc. Nu sunt suficiente indicațiile rutiere și amenzile; este nevoie de intervenții fizice, cum ar fi îngustarea benzilor, șicane sau treceri pietonale supraînălțate, care să impună reducerea vitezei la 30 km/h. El citează drept exemple pozitive orașe românești precum Oradea, Cluj-Napoca și Iași, care au investit în infrastrucrutură denivelată și transport public, beneficiind de fonduri europene.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Chișinăului, valabil până în 2030 cu o viziune până în 2040, prevede extinderea benzilor dedicate, dezvoltarea infrastructurii pentru cicliști și modernizarea intersecțiilor. Autoritățile municipale susțin că implementarea acestor măsuri va reduce ambuteiajele, îmbunătăți siguranța rutieră și va crea alternative eficiente, având în vedere că numărul automobilelor care circulă zilnic în capitală se apropie de 500.000, incluzând și traficul din suburbii și alte regiuni.