Credite, probleme de familie și conflicte: de ce dezertă militarii în Moldova

În primele zece luni ale anului 2026, în Republica Moldova, 24 de militari au fost condamnați pentru dezertare. Procesele au scos la iveală o gamă largă de motive pentru părăsirea neautorizată a serviciului: de la dificultăți financiare critice, cum ar fi creditele pentru telefoane și mașini, până la probleme familiale acute și conflicte cu comandamentul Ziarul de Gardă.

Presiunea financiară a devenit una dintre principalele cauze ale evadărilor. Printre condamnați s-a numărat contractantul Maxim, din Batalionul de Menținere a Pacesi nr. 22, care în aprilie 2024 nu s-a mai întors la unitate din cauza unui credit de 54 de mii de lei pentru un telefon. Un alt militar, Vasilie, fost caporal în cadrul Carabinierilor, a plecat la muncit în Polonia, având șase împrumuturi bancare pe care nu le putea achita din salariul militar. În unele cazuri, chiar și soldații în termen, precum Octavian, în vârstă de 19 ani, originar dintr-un cămin pentru copii, au părăsit unitățile pentru orice formă de câștig necesară supraviețuirii.

Circumstanțele familiale au fost, de asemenea, frecvent motive pentru dezertare. Militarii au invocat necesitatea îngrijirii părinților grav bolnavi, sprijinul financiar pentru mame sau sarcina partenerelor. De exemplu, un soldat nu s-a mai întors din concediul de Paște în aprilie 2026 din cauza sarcinii prietenei sale, însă instanța a considerat acest argument insuficient și i-a impus o amendă de 32,5 mii de lei.

Pe lângă factorii externi, presiunea psihologică și adaptarea deficitară joacă un rol semnificativ. În mai multe cazuri au apărut plângeri privind injuriile din partea colegilor și relațiile ostile cu ofițerii. Astfel, militarul Vlad a evadat din spital la opt zile după înrolare, declarând că a fost insultat în cazarmă. Expertul Biroului Ombudsmanului, Alexandru Zubco, subliniază că tinerii de astăzi se adaptează mai greu la condițiile aspre de serviciu, iar sistemul de selecție în armată este adesea orientat spre indicatori cantitativi, nu spre calitatea psihologică a recruților.

Pedepsele pentru dezertare în anul 2026 au variat de la amenzi considerabile (între 25 și 45 de mii de lei) până la condamnări la închisoare, cu suspendare sau cu executare. Alexandru Zubco a criticat mărimea amenzilor, numindu-le exorbitante pentru familiile vulnerabile, și a propus revizuirea sistemului de sancționare, mutând unele forme de absență neautorizată din categoria infracțiunilor penale în cea a contravențiilor administrative. Ca soluție pe termen lung, acesta a propus trecerea Moldovei la o armată profesională, complet contractuală.

Ca răspuns la solicitarea Ziarul de Gardă privind numărul cazurilor de dezertare și motivele acestora pentru perioada 2021–2026, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a refuzat să furnizeze datele, invocând secretul de stat cu mențiunea „cu utilizare limitată”. Instituția a declarat că informațiile despre starea moral-psihologică și disciplina din armată sunt secrete. În plus, ministerul a afirmat că nu ține o evidență statistică centralizată a infracțiunilor conform articolului „Dezertare”, deoarece rezultatele investigațiilor nu sunt transmise sistematic de către procuratură.