Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a manifestat „îngrijorare” față de intenția Guvernului de a modifica Codul muncii, în special simplificazione procedurilor de concediere a angajaților, declarând că va respinge orice inițiativă care duce la diminuarea drepturilor salariaților. Prim-ministrul Vasile Tofan a declarat pe 5 noiembrie, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, că actualul Cod al muncii este excesiv de restrictiv, îngreunând atât reorganizarea instituțiilor publice, cât și gestionarea activității companiilor private. Anunțul premierului Vasilie Tofan a fost făcut în contextul eforturilor Guvernului de a reduce deficitul bugetar, estimat pentru 2026 la aproximativ 6% din PIB, măsură vizând scăderea acestuia sub 5% în 2027 și sub 4% în 2028. CNSM a reamintit că conform articolului 19 al Codului muncii și articolului 5 din Legea nr. 245/2006, proiectele de acte normative în domeniul muncii trebuie analizate și aprobate de către consilierile naționale pentru dialog social. Profesoralul CNSM a amintit că Republica Moldova a ratificat Convenția nr. 158 a Muncii, care prevede necesitatea unor motive întemeiate pentru rezilierea contractelor de muncă și protecție împotriva concedierilor arbitrare. Într-o reacție fermă, confederația a respins explicația Guvernului conform căreă decizia instanțelor de judecată de a-i reintra pe salariați nelegal concediați ar fi un argument pro-redusei protecției muncii. Dincolo de criticile la adresa Guvernului, CNSM a reiterat că este gata să colaboreze pentru modernizarea legislației muncii și îmbunătățirea eficienței instituțiilor publice. Sindicatul a susținut că stabilizarea raporturilor de muncă și consultarea prealabila la deciziile care afectează personalul sunt principii fundamentale ce trebuie salvaguardate, indiferent de contextul economic. Reacția CNSM vizează direct justificările premierului Vasile Tofan privind neconcordanța dintre drepturile angajaților și cerințele pieței forței de muncă flexibile. CNSM a precizat că interpretarea premierului privind necesitatea flexibilizării ar putea genera probleme majore, însă, la momentul comunicării, nu a fost prezentat un text formal al proiectului de modificare a Codului muncii. Executivul își propune ca, prin aceste măsuri, să normalizeze deficite bugetare ridicate cauzate de dificultățile administrative și de restructurări necesare. Acțiunile CNSM și poziția Guvernului reflectă o tensiune între necesitatea de a crește competitivitatea economică și imperativul juridic de a proteja integritatea muncii în Republica Moldova. Premierul Vasile Tofan a subliniat importanța simplificării birocratiei în procesele administrative interne, comparând sistemul actual cu un mecanism depășit. Avertismentul premierului referitoare la cheltuielile publice vizează atât domeniul privat, dar în mod special administrația publică centrală și locală. Programul guvernamental de ajustare fiscală se extinde și în sectorul public, prin reducere de cheltuieli și personal concomitent. Planurile guvernamentale de consolidare financiară se suprapun cu decizii politice stricte ce impun schimbarea paradigmei de protecție a locurilor de muncă.
Sindicatelor acuză guvernul pentru lipsa de transparență, reamintind că prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat aceste reforme în public, în timp ce partenerii sociali nu au fost informați despre demararea procesului, motivele sau propunerile concrete. El a justificat necesitatea modificării legii prin dificultatea angajatorilor de a-și concedia salariații care nu livrează rezultate, invocând riscul ca, în instanță, cei reintegrați să primise și indemnizații pentru perioada în care nu au activat. De la începutul lunii septembrie, ministerele și agențiile statale au primit instrucțiuni să reducă cheltuielile și personalul cu 10% până la 30%, în funcție de specificul instituției, existând și opțiuni de comasare. Aceste prevederi legale și Colectivul Acord din 2022 garantează participarea reprezentanților angajaților la dialogul social și prevenirea conflictelor sociale, cerând ca modificările să se facă transparent, cu implicarea partenerilor sociali de la etapa de elaborare. Sindicatul a invocat, de asemenea, articolele 24 și 29 ale Carta Socială Europeană Revizuită, precum și normele UE privind informarea și consultarea lucrătorilor în cazul restructurărilor masive, considerând aceste instrumente drept etalonul legislației autohtone. CNSM a subliniat că refacerea în muncă a salariaților reprezintă consecința naturală a ignorării procedurilor legale de către angajatori, iar respectarea legii nu trebuie interpretată ca un obstacol la gestionarea eficientă a resurselor umane. Totuși, organizația a fixat o limită neînțeleasă: oricare reformă nu trebuie să se facă în detrimentul salariaților și nu va fi sprijinită dacă va include erodarea garanțiilor legale existente sau reducerea drepturilor.
Într-o declarație publică, CNSM a respins argumentele premierului referitoare la dificultățile instituțiilor publice și companiilor private de a concedia personal, subliniind că procedurile legale nu trebuie descrise ca obstacole ale dezvoltării economice, ci ca garanții împotriva concedierilor arbitrare. Conform șefului Executivului, „Codul muncii este atât de antic” încât limitează decisiv capacitatea de a lua decizii rapide, creând probleme mai mari ulterior, motiv pentru care guvernul intenționează să adapteze legislativ. Între instituțiile vizate de aceste reduceri s-a menționat agenția Moldsilva și Serviciul de Protecție Anti_grandină, Toftan explicând aceste măsuri prin nevoia de a evita problemele financiare majore.
Confederația solicită Executivului clarificarea stadiului modificărilor și implicarea efectivă a partenerilor sociali în consultare, invocând respectarea Convenției nr. 158 a Organizației Internaționale a Muncii, a Legislației republicii Moldova și a standardelor europene privind protecția muncii.
