Cafeaua prăjită local prinde rădăcini în Republica Moldova: importurile de boabe verzi cresc de zece ori

O nouă industrie prinde rădăcini în Republica Moldova: cea a prajirii și prelucrării locale a cafelei. Alături de caffee shop-uri care se multiplicează în orașele mari, apar și primele prăjitorii de profil, inclusiv inițiative de familie, cum este cea de la Măgdăcești, cofondată de Iulian Bragaru. Investițiile sunt substanțiale, un prăjitor industrial putând ajunge la 100.000 de euro, iar procesul implică monitorizarea riguroasă a datelor tehnice, cum ar fi temperatura, umiditatea și densitatea boabelor.

Doar de puțin peste un an, prăjitoria de la Măgdăcești își desface produsele în cofee-shop-urile proprii din centrul Chișinăului. Obiectivul fondatorilor este ca majoritatea cafelei vândute local să fie prăjită în țară, nu importată gata măcinată sau preparată. Diversitatea originilor este impresionantă: printre loturile gestionate se numără varietăți apreciate global precum caturra, pink bourbon sau geisha, provenind din Brazilia, Guatemala, Etiopia sau Columbia.

Andrei Țăgârlaș, un barista cu experiență în domeniu, representând tendința către cafeaua de specialitate, a deschis primul local acum trei ani de la ideea inițială din 2015. Deține astăzi două prăjitorii – una la Bălți și alta în capitală – și a importat, de-a lungul anilor, aproape 100 de tone de boabe verzi. Marian Balanici, fondator de companie în sector, subliniază importanța experimentării și a învățării din greșeli, afirmând că sute de kilograme de cafea au fost „arde” în procesul de rafinare a proceselor de preparare, până la atingerea standardelor calitative dorite.

Conform datelor analizate de expertul economic Veaceslav Ioniță, consumul și importurile de cafea au explodat în ultimii ani. În perioada 2015–2019, Republica Moldova importa anual între 11 și 25 de tone de cafea verde. Această cifră a crescut la 53 de tone în 2020, la 77 de tone în 2021, 115 tone în 2025, iar în primele 12 luni încheiate în iunie 2026, importurile au atins 120 de tone. Ioniță notează că, în 2000, românii consumau mediu o ceașcă de cafea pe cap de locuitor, iar azi acest număr a crescut la 180 de cești anual, o evoluție care a impus aparitia unei noi nișe pe piața autohtonă.

În ciuda creșterii numărului de caffee shop-uri și a prăjitoriilor, specialitatea rămâne o nișă restrânsă. Expertul estimează că 99% din cafeaua servită în cafenelele din țară este cea comercială, în timp ce doar 1% reprezintă cafea de specialitate. Această micro-procentajă este achiziționată preponderent de moldoveni pentru prepararea acasă. În total, consumatorii din Republica Moldova cheltuie anual aproximativ 1,5 miliarde de lei pentru cafea, un indicator al maturizării rapide a pieței.