BNM a majorat dobânda de referință, dar băncile reduc costul la creditele ipotecare noi

Volumul creditelor ipotecare noi acordate în Republica Moldova a atins un record istoric în trimestrul III al anului 2026, depășind suma de 3,3 miliarde de lei, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță bani.md. Această performanță marchează cel mai mare volum împrumutat într-o singură perioadă de trei luni, bătând anteriorul record de 3,2 miliarde de lei înregistrat în ultimele trei luni ale anului 2024.

Paradoxal, scăderea costului creditelor a continuat chiar și în contextul înăspririi politicii monetare a BNM. Rata medie a dobânzilor pentru credite imobiliare noi a scăzut de la 10,3% în primul trimestru la 9,9% în al doilea și la 9,7% în al treilea trimestru. Acest comportament contrastează cu perioada 2021-2022, când majorările ratelor de bază s-au soldat printr-o scumpire semnificativă a creditelor, rata medie crescând de la 6,7% la 17,6%.

Explozia creditării este atribuită nu doar de interesul pentru locuințe, ci și de creșterea prețurilor imobilierer, care îi obligă pe cumpărători să solicite finanțări mai mari. Valoarea medie a unui credit ipotecar a crescut de la aproximativ 1,33 milioane de lei la sfârșitul lui 2024, la 1,39 milioane de lei în trimestrul III 2026. Volumul creditării consolidate a atins 11,3 miliarde de lei în 2025, în timp ce primele opt luni ale acestui an au adus un nou total anualizat de 11,4 miliarde de lei.

Volumul creditelor ipotecare noi acordate în Republica Moldova a atins un record istoric în trimestrul III al anului 2026, atingând suma de 3,3 miliarde de lei, conform analizei economisului Viaceslav Ioniciță bani.md. Această performanță depășește precedentul record de 3,2 miliarde de lei înregistrat în finalul anului 2024 și reflectă un interes semnificativ pentru piața imobiliară, amplificat totodată de creșterea prețurilor locuințelor. În perioada iulie-septembrie 2026 s-au contractat aproximativ 2.370 de credite ipotecare, față de 2.080 în al doilea trimestru și 1.750 în primul trimestru al aceluiași an. Deși volumul total de împrumut este record, numărul de credite nu a atins maximul istoric, care aparține trimestrului patru al anului 2024 cu circa 2.400 de credite. Analizele recente arată că, în pofida costurilor de capital mai ridicate impuse de BNM, sectorul bancar din Republica Moldova găsește mecanisme de a menține competitivitatea prin reduceri de preț, facilitând astfel accesul cetățenilor la credite, chiar dacă suma debitată totală crește din cauza prețurilor imobiliare.

Deși Banca Națională a Moldovei (BNM) a adoptat măsuri de politică monetară mai restrictive, cu majorarea ratei de bază, băncile locale au răspuns prin reducerea costului creditelor noi. Rata medie a dobânzii pentru creditele imobiliare noi a scăzut treptat: de la 10,3% în primul trimestru la 9,9% în al doilea, ajungând la 9,7% în trimestrul al treilea. Acest fenomen contrastează cu perioada 2021-2022, când majorările BNM se traduceau prin scumpiri majore ale creditelor. Media sumei împrumutate pentru achiziția unui locuință a crescut de la 1,33 milioane de lei la începutul perioadei la 1,39 milioane de lei în trimestrul al treilea. Economisul Viaceslav Ioniciță explică acest lucru prin faptul că prețurile mai mari ale apartamentelor obligă cumpărătorii să solicite finanțări mai mari. Distribuția de dobânzi arată o tendință descendentă pentru noii împrumutați: 10,3%, 9,9% și 9,7% pe parcursul anului 2026. Economiștii atribuin acest fenomen concurenței dintre bănci, costului fondurilor și structurii creditelor, evidențiind că deciziile politicii monetare ale BNM nu se transmit instantaneu asupra tarifului final al creditelor. Viaceslav Ioniciță subliniază că scăderea dobânzilor de referință și reducerea prețurilor la credit este un contrast față de perioada 2021-2022, unde rata de bază a dus la creșterea dobânzii de la 6,7% la 17,6%. Acum, băncile absorb parțial șocul politicului monetar prin competiție pentru clienți.

Analiza detaliază dinamica anvelopă a creditării: în 2023, volumul total anual a fost de 3,3 miliarde de lei, crescând la 8,1 miliarde în 2024 și la 11,3 miliarde în 2025. Primele opt luni ale lui 2026 au adus un nou total anualizat de 11,4 miliarde de lei, apropiindu-se de maximul istoric de 11,7 miliarde de lei înregistrat la finalul lui 2025. Cu toate acestea, creșterea volumului financiar nu reflectă un creștere proporțională a numărului de credite. În T3 2026, s-au emis aproximativ 2.370 de credite, față de 2.080 în T2 2026 și 2.400 în T4 2024. În ultimele patru trimestre (octombrie 2025 - septembrie 2026), volumul total de creditare a atins 11,4 miliarde de lei, distribuite pe aproximativ 8.200 de credite. Aceasta indică o activitate intensă pe piața imobiliară, chiar dacă dependența de credite mai mari este legată indirect de costul vieții și al proprietăților. Există o distincție clară între volumul monetar al creditelor și numărul de tranzacții imobiliare reale. O parte a creșterii totale de 3,3 miliarde de lei în T3 2026 este rezultată din inflația prețurilor imobiliare, nu dintr-un boom al vânzărilor de unități. Totuși, creșterea numărului de credite confirmă o cerere persistentă de locuințe. Rata anualizată a creditării pentru primele 8 luni ale lui 2026 a atins 11,4 miliarde de lei, aproape de maximul istoric din T3 2025 de 11,7 miliarde de lei. Totuși, creșterea continuă sugerează o stabilizare a sectorului bancar față de volatilitatea înregistrată între 2021-2022. Structura pieței arată o dependență tot mai mare de împrumuturi de tip long-term, cu volume tot mai mari pentru fiecare tranzacție individuală. În T3 2026, media de 1,39 milioane de lei este semnificativ superioară nivelurilor precedente, demonstrând că piața este condusă de necesitatea finanțării unor active mai scumpe.