Beneficiile imediate ale integrării UE pentru Moldova: SEPA, Planul de creștere și provocările în calea competitivității

Clauziu Năsui, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a afirmat la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene că integrarea aduce opțiuni mai multe, prețuri mai bune, calitate superioară, salarii mai mari și mai multe firme, menționând simultan reducerea riscurilor și sporirea profitabilității pentru mediul de afaceri. Se spune că peste 16 milioane de euro au fost economisite într-un an prin Sistemul european de plăți în euro (SEPA). Totuși, Petru Rotaru, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a specificat că suma exactă a costurilor proprii tranzacțiilor economisite între 5 octombrie 2025 și 6 octombrie 2026 a fost de 16,2 milioane de euro, pentru un rulaj de circa opt miliarde de euro. Autoritățile prezintă reformarea pieței interne și alinierea mediului de afaceri la standardele UE ca factori direcți ai creșterii calității vieții și dezvoltării economice, accesul pe piața unică fiind o oportunitate strategică. „Aceasta înseamnă opțiuni mai multe, prețuri mai bune, calitatea mai bună, salarii mai mari, mai multe firme, și mai mulți angajatori potențiali. Și pentru mediul de afaceri înseamnă riscuri mai mici și înseamnă capacitatea de a fi și mai prosper și mai profitabil”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene. „Eu preconizez că vom îndeplini ținta aceasta pentru anul viitor. Și din ce am văzut și în raportul de extindere, cumva lucrurile se confirmă. Cred că cea mai mare provocare este să nu adoptăm cea mai birocratică variantă a unor reglementări europene. Pentru că există tendința ca să bifăm, să arătăm că noi suntem mai catolici decât papa, să suprafacem. Și atunci ne facem rău și nouă. Nu aceasta ne cere Uniunea Europeană. Ei ne spun că doar trebuie să facem ceea ce ne cere”, a menționat Claudiu Năsui. Schimburile comerciale ale Republicii Moldova sunt orientate în proporție de peste 60% către piața europeană. Autoritățile susțin că integrarea economică este deja avansată, iar semnarea noilor acorduri de recunoaștere a certificatelor va extinde oportunitățile pentru afaceri. „Pe partea de reforme care mai trebuie făcute sunt certificările, vom semna în curând și acordul ACAA, în care vor fi recunoscute certificările din R. Moldova în restul Uniunii Europene, ceea ce va permite și mai mult contact comercial. Și pe partea de liberă circulație a capitalului, eforturile Guvernului sunt îndreptate către debirocratizare”, a conchis ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Aderarea Republicii Moldova la Spațiul Unic de Plăți în Euro (SEPA) a generat economii directe de peste 16 milioane de euro în primul an de la lansare. Transferurile în euro s-au simplificat considerabil, reducând costurile atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni. „Într-adevăr, când discutăm de integrare europeană și discutăm de anumite rezultate, de fapt, SEPA este cel mai palpabil. De la lansare, din 5 octombrie 2025 până pe 6 octombrie 2026, s-au economisit peste 16.2 milioane de euro. Vorbim doar de costul propriu-zis al tranzacțiilor, în condițiile în care avem un rulaj de circa opt miliarde de euro în această perioadă. Practic, mai mult de 80% din toate transferurile în euro sunt făcute prin SEPA”, a declarat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Petru Rotaru. Apropierea de piața unică europeană aduce beneficii financiare imediate în economia națională. Eficientizarea canalelor de plată a stimulat activitatea comercială a companiilor, dar și a generat mai multe remitențe din partea diasporei. „Noi aducem beneficiul integrării europene direct în economie. Când vorbim de integrare europeană, vorbim de integrarea în piața unică, iar acesta este un canal direct prin care businessul și cetățenii fac aceste transferuri. Economiile menționate reprezintă doar plățile ieșite din Republica Moldova, însă avem și conaționalii din diasporă: din momentul în care R. Moldova a fost acceptată în SEPA, remitențele au crescut cu 20%””, a explicat prim-viceguvernatorul BNM. Fluxul masiv de proiecte legislative transmise de autoritățile de la Chișinău pune sub presiune capacitatea de analiză a instituțiilor europene. Acest lucru prelungește timpul de răspuns la eforturile Chișinăului de a aproba rapid legislația europeană. „Comisia Europeană a trebuit să-și suplinească efectivele dedicate Republicii Moldova, pentru că noi am trimis atât de multe proiecte de lege încât ei nu reușesc să le proceseze”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Marcel Spatari. Calendarul legislativ din acest an prevede aprobarea unui volum semnificativ de proiecte de lege în ultima parte a anului. Votarea acestor inițiative va aduce cadrul normativ național într-un grad de aliniere de peste 90% la standardele Uniunii Europene. „Conform calendarului, avem o constrângere legată de faptul că marea majoritate a proiectelor sunt planificate pentru noiembrie-decembrie. Aceasta înseamnă zeci, dacă nu sute, de proiecte care vor ajunge la Parlament în decembrie. Din cele peste 300 de proiecte de lege prevăzute pentru acest an, mai avem de adoptat aproximativ două treimi. Este un volum foarte mare, însă dacă le vom vota la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, vom fi în proporție de peste 90% în linie cu legislația europeană”, a subliniat Marcel Spatari. Mecanismul de sprijin financiar din partea Uniunii Europene este direct condiționat de îndeplinirea angajamentelor de reformă stabilite de executiv. Planul de creștere oferă acces la resurse financiare importante destinate modernizării economice. „Un alt proces pe care îl urmărim îndeaproape este implementarea Planului de creștere economică și a reformelor din agenda agreată cu UE. Subiectul este tehnic și nu toată lumea înțelege cum funcționează acest instrument. Din valoarea totală de 1.9 miliarde de euro, o componentă esențială este sprijinul bugetar de 1.5 miliarde de euro sub formă de credite acordate în condiții avantajoase, legate direct de reforme care necesită cheltuieli din buget”, a explicat Marcel Spatari. Finanțarea europeană funcționează pe principiul rambursării și al recompensării financiare ulterioare implementării măsurilor asumate. Fondurile primite intră direct în bugetul de stat după ce reformele sunt realizate și validate. „Reforma o finanțăm inițial din bugetul de stat, după care Uniunea Europeană ne oferă câte o tranșă pentru fiecare obiectiv îndeplinit, în funcție de prioritate, de până la 15 milioane de euro, adică estimativ 300 de milioane de lei pe reformă. Cele 1.5 miliarde vin direct în bugetul de stat, dar noi mai întâi trebuie să investim din resurse proprii pentru a derula aceste procese costisitoare”, a precizat președintele Comisiei economie, buget și finanțe. Companiile din R.Moldova se confruntă cu provocări majore în procesul de aliniere la standardele europene, fiind necesar un echilibru strict între armonizarea legislativă și păstrarea competitivității economice. În acest sens, Asociația Businessului European (EBA Moldova) a identificat trei provocări principale. „Noi ca țară trebuie să ne menținem competitivitatea regională, adică să venim cu inițiative de dereglementare. Trebuie să ne permitem unele reforme ca să fim competitivi. Sunt schimbări necesare, dar procesul de dereglementare se mișcă greu, pentru că este nevoie ca toate instituțiile cu funcții de control să accepte o decongestionare și să lase procesele pe seama digitalizării”, a declarat directoarea Asociației Businessului European, Mariana Rufa. Capacitatea administrativă redusă și deficitul acut de forță de muncă frânează extinderea companiilor și atragerea proiectelor majore de investiții. Procedurile birocratice anevoioase în eliberarea vizelor pentru lucrătorii străini blochează dezvoltarea unor sectoare-cheie ale economiei. „A doua provocare ține de capacitatea de implementare. Aș vrea să atrag atenția asupra consolidării autorităților publice, atât în ceea ce privește numărul de angajați antrenați în serviciile pentru business, cât și expertiza funcționarilor publici la nivel central și local. Astăzi nu putem importa cu ușurință numărul necesar de lucrători din străinătate. Este vorba despre această capacitate de implementare care trebuie să existe și să mobilizeze economia pentru a ne face competitivi”, a explicat Mariana Rufa. Susținerea directă a mediului de afaceri prin mecanisme flexibile de ajutor de stat reprezintă o parghie esențială pentru lărgirea bazei fiscale și asigurarea sustenabilității bugetare. Investițiile în creșterea capacităților de producție reduc dependența excesivă a bugetului național de încasările din TVA. „A treia provocare este că businessul are nevoie de suport. Odată ce creștem capacitatea de producție cu ajutorul acestui sprijin, lărgim baza fiscală, creăm mai multe locuri de muncă și reducem dependența de TVA în totalul bugetului, care în prezent este foarte mare. Astfel, diversificăm impozitele la bugetul de stat, iar acesta devine mult mai sustenabil”, a punctat directoarea Asociației Businessului European. Procesul de aderare la Uniunea Europeană cuprinde 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere. Patru dintre acestea au fost deja deschise și includ, în total, 25 de capitole. Urmează să fie deschise celelalte două clustere: „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Negocierile de aderare presupun asumarea și îndeplinirea unor angajamente de reformă, precum și alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar. Amintim că Raportul privind extinderea Uniunii Europene pentru 2026, publicat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie, confirmă progresele Republicii Moldova în toate cele 33 de capitole de negociere. În 25 dintre acestea, nivelul de pregătire pentru aderare a crescut. Documentul evidențiază rezultatele obținute în domenii precum justiția, combaterea corupției, administrația publică și securitatea energetică, dar subliniază și necesitatea continuării reformelor și a aplicării eficiente a legislației. Obiectivul Guvernului Republicii Moldova este finalizarea negocierilor de aderare în 2028.