Ziua 1722: Rachetele rusești intră în Republica Moldova și se reiau negocierile la Abu Dhabi. Zelenski: Putin trăiește într-o realitate diferită

În dimineața zilei de 11 noiembrie, două rachete de croazieră rusești de tip „Banderol” (S8000) au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova în contextul ofensivei moscovite împotriva infrastructurii energetice ucrainene. Ministerul Apărării de la Chișinău și sistemul național de monitorizare au confirmat că ambele proiectile au traversat zona Tudora (raionul Ștefan Vodă) și regiunea transnistreană (la Pervomaisc) înainte de a se întoarce pe teritoriul Ucrainei. Delegația ucraineană se reîntâlnește cu contrapărțile la Abu Dhabi miercuri, 11 noiembrie, de la ora 10:00, ora Chișinăului, în a doua zi a negocierilor trilaterale. Președintele Volodimir Zelenski a calificat discuțiile preliminare drept constructive, dar a respins afirmațiile Rusiei conform cărora Moscova ar deține teritorii din Donbas care se află de fapt sub control ucrainean.

Volodimir Zelenski a declarat că liderul rus Vladimir Putin „trăiește într-o altă realitate”, după ce a analizat rapoartele delegației sale de la Abu Dhabi. Liderul de la Kiev a subliniat că Statele Unite au confirmat evaluarea Kievului privind stadiul real al frontului. Deși partenerii americani discută o posibilă întâlnire directă cu Putin pentru 12 noiembrie, președintele ucrainean se arată sceptic privind disponibilitatea Kremlinului. Întrebat dacă negocierile vizează satisfacerea lui Donald Trump, Volodimir Zelenski a răspuns: „Nu este treaba mea să-l fac pe Trump fericit”, subliniind că obiectivul principal este implicarea SUA și a Europei. Liderul ucrainean a criticat abordarea Washingtonului de a convinge Rusia prin concesii economice, solicitând lui Trump metode alternative de presiune asupra Kremlinului. Volodimir Zelenski a reiterat în Danemarca că nu este dispus să-l ierte pe Vladimir Putin pentru crimele de război și a cerut ca responsabilii să fie judecați. „Sunt om, nu Dumnezeu”, a declarat președintele ucrainean, insistând că pedepsirea vinovaților trebuie decisă de instanțe, indiferent de calendarul încheierii conflictului. Garry Kasparov și-a anulat participarea la „Săptămâna Libertății” de la Berlin după ce specialiștii în securitate l-au avertizat asupra unui posibil complot rus de asasinat. Fostul campion mondial la șah, aflat sub protecție, a criticat oficialii europeni pentru incapacitatea de a contracara amenințările direcionate împotriva disidenților ruși. Fostul șef al MI6, Richard Moore, avertizează că președintele chinez Xi Jinping monitorizează atent războaiele din Ucraina și Iran. Moore consideră că sprijinul occidental pentru Ucraina servește și drept descurajare pentru Beijing, un eșec al Occident putând încuraja China să comită erori de calcul privind Taiwanul.

Monitorizarea detaliată a zborului rachetelor rusești pe 11 noiembrie arată că prima a survolat zona Tudora între orele 06:04 și 06:09, iar a doua a traversat spațiul aeriene transnistrean lângă Pervomaisc între 06:06 și 06:10. Autoritățile moldovenești continuă supravegherea situației. Rusia a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, sancțiune ce succede expulzarea unui diplomat rus de la Chișinău la 23 octombrie. Motivul este prăbușirea unei drone pe teritoriul Moldovei, în satul Chiștelnița (raionul Telenești), la mai puțin de 100 de metri de o locuință.

Șase persoane au fost rănite duminică seara într-un atac rusesc în raionul Zaporijjia. Bombardamentele au distrus patru case particulare, un apartament și un magazin, iar două femei au fost extrase de sub dărâmături și transportate la spital. O persoană a fost rănită vineri noaptea într-un atac cu rachete în cartierul Saltivski, din Harkov. O rachetă a provocat un incendiu de 900 de metri pătrați, care a cuprins 38 de garaje, 15 autoturisme și a avariat blocuri de locuințe adiacente. Noaptea dintre 10 și 11 noiembrie, Rusia a lansat un nou val masiv de atacuri, folosind 163 de drone și rachete, inclusiv modelele S8000 „Banderol”. Apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat 130 de drone și 14 rachete, loviturile confirmându-se în 17 locații diferite. Rusia a concentrat 47 de bombardiere strategice la baza aeriană „Ukrainka” din regiunea Amur, pentru a le proteja de contraatacurile dronelor ucrainene. Redistribuirea include 37 de Tu-95MS și 10 Tu-160M, măsură luată după loviturile ucrainene asupra bazei Engels-2. Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 627 de drone ucrainene peste diverse regiuni ale Federației Ruse în cursul nopții, informație neconfirmată independent. În regiunea rusă Smolensk, o dronă s-a prăbușit peste o clădire înaltă în orașul Iarțevo, ucigând două persoane și determinând evacuarea zecilor de locuitori. Guvernatorul Vasili Anohin a raportat că 37 de drone au fost doborâte în total în acest teritoriu.

Un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu în zona portului Ust-Luga, un hub major de export rusesc, rănind trei muncitori și scoțând din funcțiune o centrală electrică. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat distrugerile. Attackurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere ar fi afectat aproximativ 30% din capacitatea de rafinare a Rusiei, întrerupând activitatea a nouă dintre cele 35 de rafinării mari ale țării. Secretarul de stat american Marco Rubio a calificat primele discuții productive, dar a avertizat că un acord de pace nu se poate încheia peste noapte. Delegațiile continuă lucrul în a doua zi a negocierilor. Publicația franceză Le Monde notează că negocierile de la Abu Dhabi au înregistrat puține progrese concrete, Rusia continuând să se opună unui armistițiu. Delegația rusă nu a făcut publice concluziile etapelor precedente.

Ucraina a propus Moscovei două armistiții separate: încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și o pauză în ostilitățile din Marea Neagră. Ministrul de Externe, Andrii Sîbiha, așteaptă răspunsul Kremlinului, menționând că o întâlnire directă dintre Zelenski și Putin ar accelera procesul. La Abu Dhabi se discută posibilitatea unui schimb de prizonieri de amploare, pe o schemă de 1.000 pentru 1.000 sau 1.500 pentru 1.500 de oameni, varianta fiind confirmată de președintele Zelenski și surse apropiate delegației ucrainene. Statele Unite și aliații europeni au reafirmat necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în orice viitor acord de pace, cerând garanții credibile de securitate și menținând NATO ca pilon central al apărării. Volodimir Zelenski a apreciat prima zi a negocierilor drept constructivă, mulțumind de schimbarea mesajelor venite din partea americană, deși a insistat că prioritara rămâne oprirea luptelor. Andrii Sîbiha a declarit că Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate impusă de Rusia, ci de restabilirea ordinii internaționale. Ucraina speră să obțină o declarație comună susținătoare la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin.

Volodimir Zelenski și liderii celor cinci state nordice au convenit la Copenhaga că Europa trebuie să participe obligatoriu la negocierile de pace. Președintele ucrainean a solicitat noi pachete de sprijin pentru a ajuta populația să supraviețuiască iernei, în condițiile sute de mii de familii afectate de întreruperi de curent. Miniștrii de Externe ai G7, reuniți la Paris, și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina. Franța a anunțat mobilizarea a 278 de milioane de euro pentru reconstrucția centralei nucleare de la Cernobîl, avariată de o dronă rusească.