Mergi la conținut

Zece state nord-europene creează o alianță navală sub egida JEF pentru a contracara Rusia

Actualizare Marea Britanie coordonează forțele aliate pentru a contracara submarinele rusești în Atlanticul de Nord și Arctica

Marea Britanie și alte nouă țări nord-europene își coordonează forțele navale, aeriene și terestre în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF) pentru a contracara amenințarea submarinelor rusești în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică. Anunțul a fost făcut de mareșalul aerului Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, într-un interviu acordat Financial Times.

Forța Expediționară Comună (JEF) reunește zece state: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. Alianța include țări din zona baltică și nordică, având ca obiectiv consolidarea cooperării în apărare și securitate regională, fără a înființa o organizație complet separată.

Cooperarea propusă se concentrează pe îmbunătățirea capacității forțelor aliate de a detecta, monitoriza și contracara operațiunile submarinelor rusești în apele europene de importanță strategică.

Țările intenționează să extindă cooperarea prin coordonarea mai strânsă a operațiunilor forțelor navale, aeriene și terestre în cadrul structurii existente a JEF, transformând simplul schimb de informații în cooperare practic operatională.

Atlanticul de Nord și zona arctică au câștigat importanță strategică pentru NATO și statele europene datorită rutelor maritime, punctelor de acces militar și infrastructurii de comunicații submarine din aceste regiuni, devenind prioritare pentru protecția conectivității internaționale.

Topirea gheții arctice deschide noi rute maritime, sporind relevanța regiunii pentru transportul comercial și operațiunile militare. Protejarea cablurilor submarine de comunicații reprezintă o prioritate critică, având în vedere consecințele potențiale ale întreruperii acestora.

Sir Richard Knighton a avertizat că Europa se confruntă cu o amenințare tot mai gravă din partea Rusiei, calificând mediul actual de securitate drept „cea mai periculoasă perioadă” din viața sa de adult.

Șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie a recunoscut că Regatul Unit a întârziat înțelegerea amplitudinii amenințării rusești comparativ cu aliații europeni, subliniind necesitatea măsurilor suplimentare de contracarare a submarinelor rusești.

Knighton a caracterizat activitățile ostile atribuite Rusiei, incluzând asasinatele țintite, sabotajul și atacurile cibernetice, afirmând că termenul „activitate hibridă” nu mai surprinde adecvat gravitatea acestor operațiuni.

Oficialul britanic a evidențiat disponibilitatea crescută a Moscovei de a desfășura activități provocatoare, menționând aceste tactici ca indicatori ai escaladării riscului securității în regiune.

O investigație recentă a identificat 17 nave de pescuit rusești care au efectuat peste 500 de deplasări suspecte în apropierea cablurilor submarine care leagă Marea Britanie de Europa și Statele Unite, alimentând temerile privind operațiunile de recunoaștere și sabotaj.

Zece state nord-europene creează o alianță navală sub egida JEF pentru a contracara Rusia
Marea Britanie, Norvegia, Finlanda, Suedia, Islanda, Danemarca, Letonia, Lituania, Estonia și Țările de Jos își unesc forțele navale în cadrul Forței Expediționare Comune pentru a descuraja activitatea rusă în Atlanticul de Nord, Arctica și Marea Baltică.

Zece state nord-europene, conduse de Marea Britanie, au anunțat intenția de a-și uni forțele navale pentru a descuraja Rusia. Inițiativa a fost confirmată de Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, în interviuri acordate presei, și va fi formalizată printr-un acord de parteneriat urmează a fi semnat la bordul portavionului HMS Prince of Wales, aparținând Marinei Regale Britanice.

Alianța se va derula în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF). Alături de Marea Britanie, participanții sunt Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Suedia, Islanda, Danemarca, Letonia, Lituania și Estonia. Scopul principal este consolidarea capacității de contracarare a submarinelor rusești în Atlanticul de Nord, în regiunea Arctică și în Marea Baltică, pentru a asigura siguranța transportului maritim și a infrastructurilor critice, cum ar fi cablurile de comunicații.

Richard Knighton a subliniat că statele participante vor trece de la simplul schimb de informații la o cooperare practică și operativă între forțele navale, aeriene și terestre. Oficialul britanic a calificat situația actuală drept „cea mai periculoasă perioadă” din perspectiva securității, avertizând asupra creșterii dispoziției Moscovei de a recurge la escaladare. El a enumerat ca exemple concrete de acțiuni ale statului rus asasinate țintite, acte de sabotaj și atacuri cibernetice, afirmând că nu mai este cazul să se folosească termenul de „activitate hibridă” pentru a describe gravitatea lor.

Inițiativa urmează a se integra într-un efort mai larg al Marii Britanii de a-și recupera decalajul față de aliații europeni în ceea ce privește contracararea amenințării rusești. Începând cu primăvara acestui an, premierul britanic Gwyn Jenkins a promovat planuri pentru forțe navale multinaționale care să utilizeze în comun nave, armament și logistică, sub un comandament coordonat din baza Northwood, în Regatul Unit. În septembrie, Marea Britanie a propus, de asemenea, oferirea unei „umbrele nucleare” statelor membre JEF, cu rolul esențial jucat de submarinele nucleare britanice, mecanism care ar funcționa independent de NATO.

Importanța strategică a Atlanticului de Nord și a Arcticii este în creștere, atât pentru statele europene, cât și pentru coasta de est a Statelor Unite, odată cu deschiderea unor noi rute maritime și proliferarea infrastructurilor de telecomunicații subacvatice. În răspuns la aceste dezvoltări, Kremlinul a reiterat voința de a apăra interesele regionale. Președintele Vladimir Putin a descris Arctica ca având o importanță vitală pentru economia, suveranitatea și securitatea națională a Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a avertizat că Moscova va reacționa la consolidarea prezenței NATO din zonă, inclusiv prin recursul la forță dacă este necesar.

Surse

Vreau să primesc știri pe email