Uniunea Europeană va aloca un milion de euro pentru finanțarea programului WiFi4Moldova, prin care vor fi create puncte de acces gratuit și securizat la internet în cel puțin 30 de localități din Republica Moldova, cu accent pe comunitățile insuficient deservite. Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul reuniunii Platformei pentru Conectivitate Digitală, care se desfășoară la Chișinău.
Cel puțin 30 de localități din Republica Moldova ar urma să beneficieze de rețele publice gratuite de internet prin programul WiFi4MD, finanțat de Uniunea Europeană cu un milion de euro. Inițiativa a fost prezentată oficial luni, 9 noiembrie 2026, la Chișinău, în cadrul reuniunii Platformei pentru Conectivitate Digitală, la care au participat comisara europeană pentru extindere Marta Kos, președinta Maia Sandu și prim-ministrul Vasile Tofan.
Programul WiFi4MD urmărește instalarea de rețele Wi-Fi gratuite și securizate în spații publice din cel puțin 30 de localități, cu prioritate pentru comunitățile insuficient deservite.
Primăriile interesate pot utiliza portalul dedicat pentru a solicita instalarea echipamentelor în spații publice, iar termenul-limită afișat pentru candidaturi este 15 decembrie 2026.
Apelul este deschis, iar termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 15 decembrie 2026, ora 23:59, ora Chișinăului. Primăriile pot propune între unul și cinci amplasamente publice, iar candidaturile se depun prin portalul oficial.
Fiecare administrație locală poate propune până la cinci amplasamente publice pentru instalarea punctelor Wi-Fi.
Proiectul va acoperi costurile echipamentelor, instalării și conexiunii la internet pe perioada finanțată. Autoritățile locale trebuie să își asume costurile necesare continuării serviciului pentru minimum doi ani suplimentari.
Reuniunea Platformei pentru Conectivitate Digitală, organizată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, se desfășoară în perioada 9-10 noiembrie la Chișinău, reunește oficiali europeni, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor financiare internaționale, care discută despre securitatea cibernetică, inteligența artificială și investițiile în infrastructura digitală.
Programul este implementat prin EU4Innovation East, proiect regional finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Guvernul Franței și realizat de Expertise France. Partenerul instituțional din Republica Moldova este Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
O primărie poate depune o singură cerere, pentru o singură localitate-țintă și poate indica maximum cinci amplasamente publice. Locurile propuse trebuie ordonate după prioritate.
Apelul este destinat autorităților publice locale din Republica Moldova, inclusiv celor din UTA Găgăuzia. Candidaturile se completează în română sau rusă și se depun prin portal, cu datele de identificare ale administrației.
O condiție importantă este ca spațiul selectat să nu dispună deja de un serviciu Wi-Fi public gratuit comparabil. Programul nu este conceput pentru instalarea unor echipamente suplimentare în locuri unde nevoia este deja acoperită, ci pentru extinderea accesului.
Pot participa și localități cu mai puțin de 500 de locuitori, fără a fi o condiție de eligibilitate. Numărul populației este utilizat pentru evaluarea potențialului de utilizare, alături de alte criterii.
Pentru evaluare, proiectul folosește un sistem de maximum 100 de puncte, distribuite între cinci criterii: nevoia de conectivitate, acoperirea publică, sustenabilitatea, valoarea publică și incluziunea, iar pregătirea pentru implementare.
Un avantaj îl pot avea amplasamentele din zone cu acces insuficient la internet, unde nu există o alternativă publică gratuită comparabilă. Punctajul pentru sustenabilitate este plafonat proporțional cu scorul nevoii de conectivitate.
O particularitate a programului este împărțirea responsabilităților financiare în două perioade. Proiectul poate acoperi evaluarea tehnică, proiectarea, echipamentele, instalarea și un an de serviciu Wi-Fi administrat, inclusiv conectivitatea și mentenanța.
După încheierea acestei perioade, primăria trebuie să asigure continuitatea serviciului pentru minimum doi ani. Obligația privește costurile recurente, inclusiv abonamentul de internet, energia electrică și cheltuielile de operare sau mentenanță asumate în planul local.
Ghidul nu stabilește un tarif unic de internet sau o contribuție locală fixă. Costurile recurente trebuie estimate pentru configurația propusă și susținute printr-o sursă de finanțare documentată.
Primăriile nu trebuie să selecteze singure furnizorul de internet, să obțină o ofertă comercială ori să proiecteze echipamentele. Aceste etape sunt realizate de operatorul contractat în cadrul proiectului. În schimb, administrațiile trebuie să permită instalarea, să asigure energia și să desemneze o persoană responsabilă de coordonare.
Verificarea administrativă a eligibilității și punctarea precedă clasamentul final. Ghidul plasează orientativ evaluarea candidaturilor între decembrie 2026 și februarie 2027 și selecția condiționată în primul trimestru din 2027.
Reuniunea Platformei pentru Conectivitate Digitală, desfășurată la Chișinău în perioada 9–10 noiembrie, a adus împreună reprezentanți ai Uniunii Europene, ai Republicii Moldova, ai țărilor din regiunea Mării Negre, ai Caucazului de Sud, ai Turciei și ai Asiei Centrale.
Potrivit Guvernului Republicii Moldova, în timpul reuniunii au fost semnate zece declarații de intenție cu parteneri publici și privați pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, cercetare și inovare.
Separat de WiFi4MD, Guvernul a anunțat pregătirea unui proiect pentru un centru de date securizat, rezilient și sustenabil în Republica Moldova, cu sprijinul Comisiei Europene și al Swedfund. Proiectul se află deocamdată în etapa de pregătire, urmând să fie realizat un studiu de fezabilitate.
Pentru locuitori, beneficiul va apărea după selectarea primăriilor și instalarea rețelelor: acces gratuit la internet în spațiile publice desemnate, pentru informare, comunicare, educație și servicii digitale. Programul nu oferă internet gratuit la domiciliu.
Cererile se completează în română sau rusă și se depun prin portal. După transmitere, solicitantul nu mai poate modifica dosarul, iar după închiderea apelului nu sunt acceptate documente suplimentare.
Digitalizarea economiei este esențială pentru creșterea competitivității Republicii Moldova, atragerea investițiilor și integrarea pe piața europeană. Mesajul a fost transmis de premierul Vasile Tofan la deschiderea primei reuniuni a Platformei pentru Conectivitate Digitală, desfășurată în perioada 9–10 noiembrie, la Chișinău. Evenimentul este organizat în comun de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană.
La reuniune au participat președinta Maia Sandu, prim-ministrul Vasile Tofan, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, precum și oficiali din Uniunea Europeană, din regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud, Turcia și Asia Centrală.
În cadrul evenimentului au fost semnate zece declarații de intenție cu țări partenere, companii europene și instituții financiare internaționale. Acestea vizează dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv a conectivității prin satelit, precum și consolidarea cercetării și inovării.
Pentru Republica Moldova, una dintre inițiativele anunțate este lansarea apelului de participare la programul WiFi4Moldova, finanțat de Uniunea Europeană cu un milion de euro.
Cea de-a doua inițiativă vizează pregătirea unui proiect pentru dezvoltarea unui centru de date securizat, rezilient și sustenabil în Republica Moldova, cu sprijinul Comisiei Europene și al Swedfund.
Viitorul centru de date ar urma să contribuie la securitatea și continuitatea serviciilor publice digitale, la dezvoltarea capacităților de stocare în cloud și a celor din domeniul inteligenței artificiale.
Totodată, proiectul ar putea facilita integrarea Republicii Moldova în ecosistemul digital european și ar contribui la consolidarea rezilienței digitale regionale.
Pentru o țară cu o piață internă redusă, digitalizarea reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității pe piețele internaționale, a subliniat premierul Vasile Tofan.
„Pentru o țară mică precum Moldova, digitalizarea este o necesitate competitivă. Nu putem concura pe baza dimensiunii pieței noastre interne. Trebuie să concurăm prin viteză, simplitate și ușurința de a face afaceri”, a declarat șeful Executivului.
Premierul a atras atenția și asupra necesității consolidării securității cibernetice, în special în contextul recentului atac asupra infrastructurii guvernamentale.
Totodată, Vasile Tofan a pledat pentru accelerarea digitalizării serviciilor publice și simplificarea procedurilor administrative pentru antreprenori. Scopul este transformarea Republicii Moldova într-un centru regional pentru comerț, investiții și inovare.
„Moldova este deschisă pentru afaceri și pregătită să testeze soluții digitale inovatoare, conform standardelor europene. Trebuie să protejăm ceea ce construim, dar nu trebuie să ne oprim din construit”, a afirmat premierul.
La rândul său, președinta Maia Sandu a subliniat importanța dezvoltării unor conexiuni sigure și de încredere, care să apropie Republica Moldova de spațiul european. Șefa statului a evidențiat că pacea și securitatea Europei sunt strâns legate de interconectarea infrastructurilor.
„Moldova este o țară care cunoaște prețul izolării și care a ales conectarea, Europa și pacea”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a atras atenția și asupra importanței strategice a Coridorului de Mijloc, o rută de transport și conectivitate digitală care leagă Europa de Asia Centrală. Potrivit șefei statului, poziția geografică oferă oportunități pentru atragerea investițiilor.
„Orice construiți aici ajunge pe ambele piețe: în Uniunea Europeană astăzi și în Ucraina atunci când va veni vremea reconstrucției”, a menționat Maia Sandu.
Un alt subiect abordat de președintă a fost securitatea cibernetică. Maia Sandu a avertizat că inteligența artificială poate facilita atacuri cibernetice tot mai rapide și mai puțin costisitoare asupra infrastructurilor esențiale.
„Tot ce conectăm trebuie să și protejăm”, a subliniat Maia Sandu.
În acest context, șefa statului a propus intensificarea schimbului de informații privind atacurile cibernetice între statele partenere, precum și acordarea de sprijin țărilor care nu dispun de echipe proprii de intervenție rapidă.
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a evidențiat importanța investițiilor în conectivitatea digitală securizată și a consolidării cooperării regionale. Oficialul european a subliniat că dezvoltarea infrastructurii digitale poate aduce beneficii concrete cetățenilor Republicii Moldova.
„Vrem ca moldovenii să vadă și să simtă mai multă Europă, chiar înainte de aderarea deplină”, a declarat Marta Kos.
Discuțiile de la Platforma pentru Conectivitate Digitală se concentrează pe securitatea cibernetică, inteligența artificială, dezvoltarea infrastructurii digitale și identificarea unor noi oportunități de investiții și cooperare regională.
Agenda include și sesiuni dedicate mediului de afaceri, pentru dezvoltarea parteneriatelor și identificarea unor proiecte comune.
Reuniunea Platformei pentru Conectivitate Digitală, organizată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, se desfășoară în perioada 9-10 noiembrie la Chișinău.
Evenimentul reunește oficiali europeni, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor financiare internaționale, care discută despre securitatea cibernetică, inteligența artificială și investițiile în infrastructura digitală.
