Ambasadorii statelor membre ale UE au manifestat sprijin pentru propunerea Irlandei de a institui o perioadă de probă de 10 ani pentru noii membri ai blocului, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu încă 5 ani. Această măsură vizează asigurarea respectării valorilor fundamentale europene în primele decenii de la aderare. Prima țară care ar putea fi afectată de astfel de dispoziții este Muntenegru, în timp ce se analizează dacă mechanismul se va extinde și către alte state candidate, cum ar fi Republica Moldova.
Inițial, Comisia Europeană avusese în vedere o perioadă de probă de 15 ani, dar o parte dintre statele membre, printre care Italia și membri ai grupului „Prietenii Balcanilor de Vest”, au considerat că un asemenea termen este prea lung pentru a fi considerat temporar. Ireland, care deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, a propus reducerea intervalului la 10 ani.
Printre aspectele controversate se numără definiția încălcărilor care justifică suspendarea dreptului de vot. Unele state se opun includerii încălcărilor principiului cooperării loale, considerându-le greu de evaluat obiectiv, și se tem de crearea unui „al doilea eșalon” în UE prin privarea totală de vot. Irlanda a propus ca deciziile de activare a mecanismului să fie luate cu majoritate calificată (majoritatea țărilor care reprezintă cel puțin 65% din populația UE), o idee care nu a întâmpinat obiecții semnificative.
Acum, discuțiile se concentrează pe aplicarea acestor reguli specifice pentru Muntenegru. Propunerea irlandeză va constitui baza prevederilor de protecție din tratatul de aderare al acestei țări, pe care Comisia Europeană intenționează să îl semneze până în iunie 2027. Primele discuții tehnice asupra proiectului capitolului 35 al tratatului sunt așteptate la începutul săptămânii viitoare. Rămâne însă incert dacă măsurile vor fi adaptate exclusiv Muntenegrului sau vor stabili un precedent pentru toți viitorii membri ai UE.
Ideea de bază a acestei inițiative, prezentată de Comisia Europeană în octombrie 2026, este de a preveni apariția unor situații similare cu cea a Ungariei, unde guvernul condus de Viktor Orbán a încălcat valori fundamentale și a utilizat dreptul de veto pentru a bloca decizii ce necesitau unanimitatea.
Este important de precizat că perioada de probă nu înseamnă o amânare a integrării în UE timp de 10 ani. Mecanismul se aplică ulterior aderării, când noua țară membră intră sub supraveghere specială privind respectarea obligațiilor și valorilor europene.
Având în vedere că pasajul S5 conține elemente de cod tehnic și reclamă (Yandex.AdFox) și nu informații relevante pentru știre, acesta este marcat ca ignorat.
O terminologie care a stârnit dezbateri intense în cadrul negocierilor se referă la încălcarea principiului cooperării loale. Deși se discută posibilitatea sancționării acestui tip de comportament, nu toate statele membre sunt de acord, argumentând că astfel de situații sunt dificil de definit în mod obiectiv și ar putea fi folosite abuziv împotriva țărilor care își apără interesele naționale.
Comisia Europeană a lansat inițial propunerea de a se introduce un mecanism de monitorizare pentru noii membri în octombrie 2026, dar termenul inițial sugerat era de 15 ani.
Obiectivul principal al acestei măsuri este de a evita repetarea situațiilor în care, după aderare, anumite state începe să blocheze sistematic deciziile comune sau să încălceze principiile de bază ale Uniunii.
Diverse surse, printre care Euronews, confirmă faptul că Europa a luat în considerare experiența negativă acumulată în relațiile cu Ungaria sub premierul Viktor Orban, unde au existat numeroase tensuni legate de dominarea legii și de folosirea abuzivă a veto-ului.
Autoritățile ungare au folosit repetat dreptul lor de veto împotriva deciziilor UE care necesită aprobarea unanimă a tuturor țărilor membre, ceea ce a dus la blocarea unor procese decizionale importante.
Pentru a minimiza riscurile asociate cu extinderea viitoare, Comisia Europeană propune implementarea unor mecanisme stricte de monitorizare a comportamentului statelor nou-aderente.
Preluarea unei perioade de probă de 15 ani a întâmpinat rezistență din partea unor state, printre care Italia și alți membri ai grupului „Prietenii Balcanilor de Vest”, aceștia considerând un asemenea termen de o durata prea mare pentru a fi temerar considerat temporar.
În urma divergenților, Irlanda, care exercită președinția rotativă în Consiliul UE și mediază negocierile dintre state, a propus un termen mai scurt de 10 ani, care poate fi prelungit cu încă 5 ani dacă este necesar.
Această soluție de compromis a fost larg susținută de ambasadorii țărilor membre UE la data de 18 noiembrie 2026.
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale planului actual ține de motivele pentru care un nou membru ar putea suferi restricții sau pierderi de drepturi.
Printre premisele care ar putea justifica restricționarea drepturilor unui nou stat membru se numără încălcările grave ale statului de drept, ale valorilor fundamentale ale UE sau ale obligațiilor asumate la momentul aderării.
De asemenea, se debaște posibilitatea sancționării încălcării principiului cooperării loale, potrivit căruia statele membre trebuie să colaboreze loial și să nu obstrucționeze obiectivele comune ale Uniunii Europene.
Există totuși state membre care nu sunt de acord cu includerea acestui motiv, argumentând că încălcarea cooperării loiale este dificil de evaluat obiectiv.
Țările sceptice se tem că noile mecanisme ar putea fi utilizate nu doar pentru nereguli grave, ci și ca instrument de presiune politică împotriva statelor care înlătură unele poziții compatibile cu interesele lor naționale.
Cel mai disputat aspect rămâne posibilitatea ca statele membre noi să fie temporar lipsite de dreptul lor de vot în luarea deciziilor UE.
Criticii acestei măsuri avertizează că aceasta ar putea duce la o divizare implicită a UE în două categorii de membri: statele fondatoare sau vechi, cu drepturi depline, și noii veniți, supuși unor restricții specifice.
Muntenegru, care este cea mai apropiată țară de aderare, a cerut ca orice decizie de restrikții să fie luată pe baza criteriilor clare și obiective, aplicabile doar în cazul încălcărilor sistematice ale normelor UE.
Procedura prin care se decid și se votează măsurile restricitive constituie un alt punct de interes pentru negociatori.
Irlanda a insistat ca decizia de a aplica limitele noii politici să fie luată prin majoritate calificată, astfel încât să nu mai fie nevoie de unanimitate.
Majoritatea calificată necesită aprobarea din partea a cel puțin 55% dintre statele membre, care reprezintă împreună cel puțin 65% din populația totală a UE.
Aplicarea acestei proceduri pentru mecanismul propus nu a întâmpinat rezistență semnificativă la nivel european, Euronews menționând că statele membre au acceptat majoritatea calificată.
Pentru moment, reglementările exacte privind aplicarea acestor limite mai sunt supuse alinierii de către instituțiile europene.
Muntenegru se află în fața finalizării negociărilor de aderare la un progres mai mare decât oricare alt stat candidat.
Conform datelor Consiliului UE, până la sfârșitul lunii noiembrie 2026, Muntenegru finalizase preliminar negocierea a 25 din cele 33 de capitole de lege ale aderării.
Comisia Europeană estimează că negocierile finale de aderare ale Muntenegrului se vor încheia înainte de finalul anului 2026, atâta timp cât țara va îndeplini condițiile prevăzute.
Următorul pas presupune pregătirea și semnarea tratatului de aderare. Comisia speră că acordul se va finaliza până în iunie 2027, perioada în care propunerea irlandeză va fi inclusă oficial în documentul de aderare.
Pentru a aplica mecanismul, tratamentul Muntenegrului va cuprinde detalii ce vor structura secțiunile de protecție din tratatul multilateral.
Explicarea detaliilor legale și tehnice din tratat va începe încă din săptămâna următoare prin discuțiile specifice.
Conform surselor, Muntenegru nu va participa direct la negocierea textelor juridice din capitolele referitoare la protecție, deși autoritățile țării își exprimă îngrijorarea față de posibile măsuri restrictive excesive.
Republica Moldova își desfășoară de asemenea negocierile de aderare, având statutul de țară candidată obținut în vara anului 2022 și începând procedurile formale cu jumătate de an mai târziu.
Conform datelor Comisiei Europene din 4 noiembrie 2026, Republica Moldova a deschis 4 dintre cele 6 blocuri majore ale negocierilor, care acoperă 24 din cele 33 de capitole legislative europene.
În acest moment nu există garanții că peridoada de probă de 10 ani va fi aplicată și Republicii Moldova. Mai mult, se analizează dacă măsurile de securitate vor fi individualizate doar pentru Muntenegru sau vor deveni model standardizat pentru toți viitorii membri ai UE.
