La summitul climatic COP31 din Turcia, liderii mondiali au invocat constant decizia președintelui american Donald Trump de a ataca Iranul la începutul anului, un pas care a dus la creșteri vertiginoase ale prețurilor globale la petrol și gaze, agravând criza costului vieții și devenind motivul central pentru accelerarea tranziției către energiile renouibile.
Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a semnalat că perturbările din Strâmtoarea Ormuz „zdruncină piețele energetice globale”. Premierul britanic Andy Burnham a invocat spectrul „războaielor de pe două continente”, argumentând că acestea au determinat o creștere vertiginoasă a facturilor la gaz pentru familii și întreprinderi din întreaga lume.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat că „conflictele recente au demonstrat” faptul că dependența de combustibilii fosili importați reprezintă „o rețetă pentru insecuritate cronică și o prăbușire a costului vieții”, concluzionând că „argumentele în favoarea combustibililor fosili se prăbușesc”.
Pentru prima dată de când a fost reales în urmă cu doi ani și a anunțat retragerea SUA din procesul ONU privind schimbările climatice, delegații la COP încep să-și imagineze cum ar fi viața fără el la Casa Albă.
Sadiq Khan, primarul Londrei și copreședinte al grupului C40, a declarat pentru Politico că „umbra lui Trump planează aici”, legând acest lucru de alegerile pentru jumătatea mandatului. El sugerează că delegații își pot imagina acum o „lume fără președintele Trump” sau fără protejații acestuia la Casa Albă.
În ciuda înfrângerii republicani în alegerile intermediare, parțial datorată impactului războiului asupra prețurilor combustibililor, Trump menține o influență semnificativă. „Toată lumea se confruntă cu problema costului vieții”, a adăugat Khan.
Khan a mers mai departe, spunând că indiferent că vorbi cu oameni din Orientul Mijlociu, Africa Subsahariană sau Europa, „toți îl arată cu degetul pe președintele Trump și pe ceea ce a făcut în Iran”. El a notat că, ironici sau pervers, președintele Trump a scos Rusia, în persoana lui Vladimir Putin, dintr-o anumită încurcătură diplomatică în comparație cu reacția faţă de SUA.
Washington-ul nu a trimis o delegație oficială la COP31, deși retragerea SUA din Convenția-cadre a Națiunilor Unite privind schimbările climatice va finaliza formal la începutul anului următor.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Taylor Rogers, a justificat poziția americană, declarând că președintele Trump asigură „că Iranul nu va putea niciodată să dețină sau să utilizeze o armă nucleară”.
Rogers a continuat, susținând că țările din întreaga lume se îndreaptă acum către SUA, considerându-le un exemplu și un partener în „politici de dominanță energetică bazate pe bunul simț”. Politico
Cu toate acestea, optimizmele legate de o eventuală schimbare a politicii climatice după 2028 circulă printru diplomați și activiști. Nick Mabey, fondatorul think-tank-ului climatic E3G, a indicat că alegerile intermediare din SUA și victoria lui Luiz Inacio Lula da Silva în Brazilia creează o „atmosferă mai pozitivă la COP31”, observându-se o îndepărtare de populism.
Un diplomat european a confirmat că, după victoria lui Lula și având în vedere lecțiile alegerilor din SUA, „se simte acum un oarecare optimism” pentru un posibil angajament pozitiv al SUA în domeniul climei pe termen lung.
